Conflict de competenţă. Sentința nr. 75/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 75/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 14-07-2014 în dosarul nr. 932/33/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 75/F/2014
Ședința camerei de consiliu din 14 iulie 2014 Instanța constituită din:
Președinte: V. M.- președintele Curții de Apel Cluj
Grefier: S. – D. G.
Pe rol fiind soluționarea conflictului de competență ivit între Judecătoria Cluj-N. și Tribunalul Cluj privind soluționarea acțiunii civile înaintată de reclamantul H. C. R. împotriva STATULUI ROMÂN (prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE), având ca obiect pretenții.
Cauza a fost soluționată în Camera de Consiliu, fără citarea părților.
CURTEA
Deliberând, reține că:
I. Prin sentința civilă nr. 621 din 21 noiembrie 2013 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr._ , s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Cluj de soluționare a acțiunii civile înaintate de reclamantul H. C. R. împotriva pârâtului S. Român (prin Ministerul Finanțelor Publice).
În consecință, s-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Cluj-N..
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Cluj a avut în vedere, în principal, următoarele:
În speță, prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat instanței să dispună obligarea pârâtului la plata sumei totale de 17.653,68 lei, reprezentând daune morale pentru arestarea sa nelegală invocând prevederile art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Potrivit dispozițiilor art. 95 pct. 1 C.pr.civ., tribunalele judecă în primă instanță toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe.
Conform art. 94 pct. 1 lit. j C.pr.civ., judecătoriile judecă în primă instanță orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști.
Având în vedere faptul că reclamantul a indicat ca unic temei legal al cererii sale prevederile art. 5 CEDO, instanța a apreciat ca sunt incidente, sub aspectul competenței materiale, prevederile art. 94 pct. 1 lit. j C.pr.civ., anterior citate, astfel încât excepția necompetenței materiale este întemeiată.
II. Învestită fiind, în urma declinării competenței, cu soluționarea cauzei, Judecătoria Cluj-N. a pronunțat sentința civilă nr. 6090/11 iunie 2014, în dosarul nr._ , prin care și-a declinat la rândul ei competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Cluj.
Totodată, constatându-se că s-a născut conflictul negativ de competență, s-a dispus trimiterea cauzei la Curtea de Apel Cluj pentru soluționarea conflictului.
În motivarea sentinței sale Judecătoria Cluj-N. a arătat, în principal, următoarele:
Instanța a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 538 și următoarele din Noul Cod de procedură penală, potrivit art. 3 din Legea nr. 255 /2013, care prevede că legea nouă se aplică de la data intrării ei în vigoare tuturor cauzelor aflate pe rolul organelor judiciare, cu excepțiile prevăzute în cuprinsul prezentei legi, respectiv data de 01 februarie 2014.
Potrivit art. 539 C.pr.pen., are dreptul la repararea pagubei și persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate. Privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestită cu judecarea cauzei.
În lumina dispozițiilor legale incidente, respectiv art. 539 C.pr.pen., poate cerere repararea pagubei persoana care în cursul procesului penal a fost privată în mod nelegal de libertate, iar privarea nelegală de libertate se stabilește prin ordonanța procurorului sau prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți.
În același timp art. 541 C.pr.pen. stabilește și procedura ce trebuie urmată de persoana care se consideră vătămată în drepturile sale prin măsura preventivă dispusă, stabilind că pentru obținerea reparării pagubei, persoana îndreptățită se poate adresa tribunalului în a cărei circumscripție domiciliază, chemând în judecată civilă statul, care este citat prin Ministerul Finanțelor Publice.
În consecință prin art. 541 C.pr.pen. legiuitorul stabilește o competență specială în favoarea tribunalului de la domiciliul reclamantului în cazul în care acesta solicită repararea pagubei pricinuite prin privarea nelegală de libertate.
III. Cu privire la conflictul negativ de competență astfel născut, Curtea înțelege a dispune potrivit celor ce urmează:
Astfel cum Judecătoria Cluj-N. a observat, prevederile art. 541 alin. 3 C.pr.pen. stabilesc că pentru obținerea reparării pagubei cauzate printr-o privare nelegală de libertate sau printr-o eroare judiciară, persoana îndreptățită se poate adresa tribunalului în a cărui circumscripție domiciliază, chemând în judecată statul, care este citat prin Ministerul Finanțelor Publice.
Competența astfel instituită este una specială, tribunalului revenindu-i spre soluționare orice acțiune pentru repararea pagubei în sensul prevederilor art. 538 și art. 539 C.pr.pen., indiferent de valoarea pretențiilor deduse judecății.
În acest fel, se derogă de la prevederile de drept comun ce vizează competența materială a judecătorilor și tribunalelor în sensul dispozițiilor art. 94 și art. 95 C.pr.civ., preferându-se a se atribui întotdeauna tribunalului soluționarea în primă instanță a unor acțiuni civile precum cele evocate mai sus.
În cauză sunt de avut în vedere, totodată, și prevederile art. 3 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, potrivit cărora legea nouă se aplică de la data intrării ei în vigoare tuturor cauzelor aflate pe rolul organelor judiciare, cu excepțiile prevăzute în cuprinsul acestei legi.
Cum data intrării în vigoare a Legii nr. 135/2010 a fost 01 februarie 2014, rămâne că dispozițiile art. 541 alin. 3 din C.pr.civ. se aplică și acțiunii civile de față, obligând la declinarea competenței în favoarea Tribunalului Cluj.
Observă Curtea, totodată, că deși Tribunalul Cluj își declinase în mod legal competența în favoarea Judecătoriei Cluj-N. în data de 21 noiembrie 2013, intervenirea ulterioară a prevederilor Noului Cod de procedură penală și a legii de punere a lui în aplicare, sus-evocată, impunea a se trimite cauza la Tribunalul Cluj, ca instanță devenită competentă prin efectul acestor acte normative.
Văzându-se și prevederile art. 135 alin. 1 C.pr.civ., se va stabili, așadar, în favoarea Tribunalului Cluj competența de soluționare a acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Stabilește în favoarea Tribunalului Cluj competența de soluționare a acțiunii civile înaintate de reclamantul H. C. R. împotriva S. Român (prin Ministerul Finanțelor Publice).
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 14.07.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
V. M. S.-D. G.
Red.VM/dact.MS
2 ex./15.07.2014
| ← Grăniţuire. Decizia nr. 788/2014. Curtea de Apel CLUJ | Uzucapiune. Decizia nr. 219/2014. Curtea de Apel CLUJ → |
|---|
