Pretenţii. Sentința nr. 2828/2014. Curtea de Apel CLUJ
Comentarii |
|
Sentința nr. 2828/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 05-06-2014 în dosarul nr. 2694/112/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 568/A/2014
Ședința publică din 5 iunie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. I.
JUDECĂTOR: A. A C.
GREFIER: C. B.
S-au luat în examinare apelul declarat de pârâții U. L. A. și U. M. M., împotriva sentinței civile nr. 2828 din 28 octombrie 2013, pronunțată în dosar nr._, privind și pe intimatul F. G., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pârâtul intimat U. L. A., asistat de avocat M. Sinefta, care depune împuternicire avocațială la dosar, reprezentantul reclamantului intimat F. G., avocat C. G., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare nu este legal îndeplinită nu pârâții apelanți.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la data de 5 iunie 2014, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtei apelante U. M. M., un înscris la care a anexat o copie de pe chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 3584 lei.
Reprezentanta pârâților apelanți depune la dosar chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 3584 lei. Totodată, înțelege să facă dovada depunerii în termen a apelului cu cele 2 acte, dintre care unul aflat la dosarul cauzei iar prezentul este însoțit de chitanța privind plata taxelor în data de 24.12.2013 și în plus se depune și avizul pe care este aplicată ștampila cu privire la confirmarea datei din 24 decembrie 2013 și cu faptul că ABV-ul este identic atât pe aviz cât și pe chitanța privind plata taxelor.
Curtea, față de conținutul încheierii anterioare din data de 8 mai 2014 și față de actele depuse la acest termen la dosar, apreciază că apelul declarat de pârâții apelanți a fost declarat în termenul legal.
Reprezentanta pârâților apelanți depune la dosar o declarație prin care reclamantului intimat Gerhard F. arată că renunță la procesul ce face obiectul dosarului nr._ și solicită a se lua act de această renunțare la judecată.
Reprezentantul reclamantului intimat arată că a luat legătura cu partea pe care o reprezintă care i-a transmis o copie de pe actul adițional încheiat între părți. Solicită admiterea apelului și a se lua act de renunțarea la judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2828 din 28 octombrie 2013, pronunțată în dosar nr._ a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul Gerhard F., împotriva pârâților U. L. și M.-M., și în consecință, pârâții, au fost obligați în solidar, să-i plătească reclamantului contravaloarea în lei a sumei de 50.300 Euro, cu titlu de împrumut nerestituit și să-i plătească reclamantului suma de 7500,16 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamantul și pârâții au convenit la data de 11.03.2009, în fața notarului public care a autentificat sub nr. 730/11.03.2009 raporturile contractuale stabilite în condițiile și termenii menționați în actul intitulat contract de ipotecă (f.9), ca împrumutul de 60.000 euro acordat de primul secunzilor cu termen de restituire de 1 an, cel târziu la data de 11.03.2010, să fie garantat de către cei doi prin constituirea ipotecii de rangul 1 și notarea interdicțiilor de înstrăinare și grevare asupra imobilului-domiciliu lor comun. Clauzele inserate în înscrisul autentic îmbracă forma unui contract de împrumut, garantat prin contractul de ipotecă, cu respectarea condițiilor esențiale instituite de art. 948 Cod civil, în vigoare la data încheierii actului, pentru validitatea convenției: capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părții ce se obligă, obiectul determinat și cauza licită.
Circumstanțele survenirii convenției, așa cum rezultă din interogarea litiganților (f.66-71, respectiv 72-76 și 89-92) și, necontroversat, susținerile lor, au fost pe de o parte relațiile de prietenie dintre reclamant și pârât, pe de altă parte nevoia celui de-al doilea, important dezvoltator imobiliar, de finanțare a proiectelor în derulare.
Apărarea pârâților potrivit căreia înțelegerea intervenită ar fi fost alta nu poate fi reținută, fiind contrazisă unitar de dovezile cauzei, cu consecința înlăturării tezei pârâților ca din suma de 56.000 euro primită, recunoaștere consemnată în întâmpinarea formulată în prezenta cauză (f.14) și în dosar nr._ al Judecătoriei Bistrița (f.42-43, verso f.42: „Era nefiresc ca în condițiile în care noi îi datoram cumpărătorului 60.000 euro, real 56.000, acesta să ne plătească prețul apartamentului altfel decât prin reducerea corespunzătoare a datoriei noastre.”), ar fi trebuit restituită doar cea de 11.00 euro, diferența reprezentând contravaloarea apartamentului obiect al contractului de vânzare-cumpărare încheiat consecutiv, în ziua următoare celui în discuție, la același birou notarial și autentificat sub nr. 741/12.03.2009 (f.77-78).
Probele administrate au confirmat neechivoc nerestituirea la termen a întregii sume împrumutate de 60.000 euro.
Cât timp din cei 60.000 euro în discuție primirea sumei de 56.000 euro de la reclamant este recunoscută de pârâți și litiganții, aflați în anul 2009 în relații de prietenie, au încheiat la același notar public două contracte în zile consecutive (în primul se garantează real cu imobilul domiciliu comun împrumutul de 60.000 euro acordat de reclamant pârâților, în al doilea se transmite în proprietate reclamantului de către pârâți apartamentul nr. 32 din Bistrița, . și dreptul de folosință asupra cotei aferente din terenul pe care este construit pentru prețul de 96.000 lei primit în întregime,azi, data semnării prezentului contract de vânzare-cumpărare), în lipsa oricărei mențiuni a interdependenței convențiilor rămâne a se conchide în sensul independenței lor totale, fiind exclusă invocata compensare. De altfel termenii contractuali conduc neechivoc la concluzia intervenirii unor raporturi contractuale distincte (pe de o parte un împrumut în euro garantat cu ipotecă asupra imobilului domiciliu comun al pârâților în prima zi, suma de 60.000 euro consemnată în primul act fusese înmânată – împrumut acordat-, pe de altă parte o vânzare-cumpărare în lei a unui apartament dintr-un ., prețul de 96.000 lei menționat în al doilea act întocmit a doua zi a fost achitat în acea zi cu ocazia întocmirii actului –preț pe care l-am primit de la cumpărător azi, la data semnării prezentului contract ). Pe de altă parte, dovezile cauzei demonstrează că la momentul intervenirii convențiilor reclamantul, care oferise suport financiar și altor investitori cum însuși pârâtul învederează, și care contractase și un credit bancar în Austria (f.40) deținea suficiente resurse financiare, pe când pârâtul, implicat în proiecte imobiliare nefinalizate, se afla într-o penurie de lichidități fiind lipsită de relevanță, în circumstanțele reținute, modalitatea și momentul la care reclamantul a obținut/transformat în lei suma reprezentând prețul apartamentului achiziționat la data de 12.03.2013.
Deși s-a negat restituirea unei părți din împrumutul de 60.000 euro, probele (extrase de cont și ordine de plată) demonstrează achitarea sumei de 9700 euro, rămânând în sarcina împrumutătorilor să restituie diferența de 50.300 euro. Documentele bancare atașate la dosar f.15-30 (unele dintre ele vizând aceeași operațiune bancară) atestă că pârâții au achitat reclamantului la data de 10.01.2011 suma de 1000 euro (f.15 și 25 cu titlu de transfer privat), la 23.05.2012 suma de 1200 euro (f.17 -reimbursement), la 4.11.2011 suma de 100 euro (f. 18 și 24, respectiv 29 -loan refund-ramburs împrumut), la 1.02.2012 suma de 1000 euro (f.18 verso-reimbursement), la 11.12.2012 suma de 500 euro (f.19 și 30), la 10.07.2012 suma de 200 euro (f.19 verso – reimbursement), la 12.10.2012 suma de 1300 euro (f.20 și 28 – rambursare împrumut), la 23.05.2011 suma de 1500 euro (f. 21 – rambursare împrumut) și la 27.05.2010 suma de 2000 euro (f.26– personal transfer). Deși împrumutătorii au susținut că sumele expediate către reclamant la datele de 10.03.2008 de 20.010, respectiv 140 euro (f.16) îi exonerează de o parte a datoriei, aserțiunea nu poate fi împărtășită din perspectiva datei și scadenței împrumutului, acordat în anul 2009 pentru 1 an de zile. Caracter eliberator de plată nu pot avea nici sumele de 1475 euro achitată la data de 28.07.2009 (f.25), respectiv 1000 euro din data de 11.09.2012 (f. 22 și 23), prima fiind făcută în scopul plății asigurării auto, iar a doua cu titlu de cadou. Nu a fost agreată nici teza susținută de reclamant conform căreia sumele reținute de instanță a fi fost achitate de pârâți cu titlu de restituire împrumut ar avea un alt caracter, concretizând înțelegerea părților de a semnifica fie contravaloarea dobânzilor și comisioanelor aferente contractului de credit accesat de reclamantul-împrumutător, fie contravaloarea chiriei pentru apartamentul reclamantului închiriat altor persoane prin intermediul pârâților, în lipsa probării intervenirii unor atari convenții.
Pentru considerentele exprimate și având în vedere și prevederile art. 969 Cod civil, expirarea scadenței împrumutului (11.03.2010), acțiunea promovată a fost admisă în parte în limita arătată, în temeiul art. 453 NCPC pârâții au fost obligați să plătească reclamantului cheltuieli de judecată parțiale (proporțional cu măsura admiterii acțiunii) în sumă de 7500, 16 lei reprezentând taxă de timbru ( 5997,16 lei), timbru judiciar (3lei) și onorariu avocațial (1500 lei), justificate cu chitanțele atașate la dosar f. 2 și 3 verso, respectiv f.6.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termenul legal pârâții U. L. A. și U. M. M., solicitând schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată în ambele instanțe.
În motivarea apelului pârâții au arătat că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală, starea de fapt reținută nu corespunde în totalitate realității, iar normele de drept material incidente în cauză nu au fost corect identificate, interpretate și aplicate.
La 17.02.2014 intimatul G. F. a depus la dosar întâmpinare, solicitând în baza art. 480 alin. 1 Noul Cod de Procedură Civilă respingerea apelului și obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată.
În data de 5 iunie 2014 apelanții au depus la dosarul cauzei declarația autentică prin care reclamantul arată că înțelege să renunțe la judecata acțiunii înregistrată în dosarul nr._ al Judecătoriei Bistrița, urmare semnării unui contract adițional la contractul de ipotecă din data de 11.03.2009 autentificat sub nr. 730 și solicită instanței să ia act de această renunțare. Reprezentantul intimatului a învederat instanței că partea pe care o reprezintă i-a transmis o copie de pe actul adițional la contractul de ipotecă din 11.03.2009, încheiat între părți, situația în care nu se opune ca instanța să ia act de faptul că reclamantul renunță la judecata acțiunii.
În consecință, în baza art. 406 alin. 5 Cod proc. civ., instanța va admite apelul declarat de pârâții U. L. A. și U. M. M. împotriva sentinței civile nr. 2828 din 28.10.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Bistrița-Năsăud, pe care o va anula în tot și în consecință, va constata că reclamantul G. F. a renunțat la judecarea acțiunii exercitată împotriva pârâților U. L. A. și U. M. M..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâții U. L. A. și U. M. M. împotriva sentinței civile nr. 2828 din 28.10.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Bistrița-Năsăud, pe care o anulează în tot.
Constată că reclamantul G. F. a renunțat la judecarea acțiunii exercitată împotriva pârâților U. L. A. și U. M. M.
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de recurs se va depune, sub sancțiunea nulității, la Curtea de Apel Cluj.
Pronunțată în ședința publică din data de 5 iunie 2014.
JUDECĂTORPREȘEDINTE GREFIER
A. I. A. A. C. C. B.
Red. IA dact. GC
4 ex/16.06.2014
Jud.primă instanță: C. N.
← Cereri. Hotărâre din 08-05-2014, Curtea de Apel CLUJ | Prestaţie tabulară. Decizia nr. 1367/2014. Curtea de Apel CLUJ → |
---|