Rectificare carte funciară. Decizia nr. 847/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 847/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 14-05-2014 în dosarul nr. 5977/337/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.847/R/2014
Ședința publică din 14 mai 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. C.
JUDECĂTOR: A. A. C.
JUDECĂTOR: A. I.
GREFIER: C. B.
S-a luat în examinare –pentru pronunțare- recursul declarat de către reclamanții O. S. I. și O. B. împotriva deciziei civile nr. 204 din 28 noiembrie 2013 pronunțată în dosarul civil nr._ al Tribunalului S., privind și pe intimații M. P. C., M. D. M., M. G. D., M. R. B., ., N. M. A., N. V. M., având ca obiect rectificare de carte funciară.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 24 aprilie 2014, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 367 din 11.02.2013, pronunțată de Judecătoria Z., în dosarul cu nr._ 1, a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții O. S.-I. și O. B. împotriva pârâților N. M. A., N. V. M., M. D.-M., M. G.-D., M. R.-B. și S.C. R. C. S.R.L., având ca obiect rectificare carte funciară.
Au fost obligați reclamanții la plata în favoarea pârâtului . a sumei de 2976 lei reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
În ședința publică din data de 19 martie 2012, instanța a pus în discuție oportunitatea extinderii acțiunii și față de proprietarii învecinați cu cealaltă latură a terenului reclamanților și a reiterat această propunere și la termenul din data de 28 ianuarie 2013, ulterior efectuării expertizei topografice, reclamanții precizând că nu înțeleg să extindă cadrul procesual.
S-a reținut cu privire la dreptul de proprietate al reclamanților că prin sentința civilă nr. 5732 din 12 octombrie 2000 pronunțata in dosar nr. 2981/2000 al Judecătoriei Z. având ca obiect ieșire din indiviziune, s-a atribuit numitei J. F. terenul in suprafață de 3625 mp de sub nr. top 195/4/2 care a primit nr. top nou 195/4/2/a conform variantei I din raportul de expertiza întocmit de expert Irimus M.. Terenul a fost înscris în CF nr. 1207 sub nr. top 195/4/2/a prin Încheierea nr. 2676 din 22 aprilie 2002. Apoi, in baza contractului de donație din 09.02.2004 si a documentației de dezmembrare, terenul in suprafața de 2921 mp a fost înscris sub nr. top 195/4/2/a/1 in favoarea numitei Fagetan A., prin Încheierea nr. 4212 din 31 mai 2004. Prin Încheierea nr. 4923 din 24 iunie 2004 s-a înscris dreptul de proprietate dobândit prin vânzare cumpărare de catre numiții P. G. si P. V. asupra terenului in suprafață de 2921 mp cu nr. top 195/4/2/a/1 care la rândul lor au înstrăinat imobilul, reclamanților Onutan S. I. si Onutan Betina.
Cu privire la dreptul de proprietate al pârâților, instanța a reținut următoarele:
Prin titlul de proprietate nr._/_ din 04.04.1996 s-a reconstituit dreptul de proprietate in favoarea titularei M. I. M. asupra suprafeței de 5600 mp teren arabil situat in intravilan. In baza documentației tehnice terenul identificat cu nr. top nou 195/5/b/1/1-1683 mp, 195/5/a/1/1/a- 2485 mp, 194/a/2-352 mp a fost înscris in CF 476/N Criseni, atribuindu-se nr. cad. 561 in favoarea numitei M. I. M..
Ca urmare a operării certificatului de moștenitor nr.122 din 5 septembrie 2008 autentificat de BNP I. D. B. în cartea funciară a fost înscris dreptul moștenitorilor M. P., M. V., M. I., M. R., M. N., M. E., M. P. C., M. P. C.. Prin Încheierea nr._/08.09.2008 imobilul in suprafață de 4520 mp a fost dezmembrat si a fost înscris in favoarea vechilor proprietari, astfel: nr. Cad 561/1 teren intravilan în suprafață 998 mp a fost transcris CF 688/N Crișeni, nr. cad 561/2 teren intravilan in suprafață de 998 mp a fost transcris în CF 689/N Crișeni, nr.cad. 561/3 în suprafață de 998 mp se transcrie in CF 690/N Crișeni, nr. cad. 561/4 in suprafață de 998 mp a fost transcris CF 691/N Crișeni, 561/5- drum în suprafață de 528 mp a fost transcris în CF 692/N Crișeni.
Apoi, terenul intravilan în suprafață de 998 mp cu nr. cad 561/4 a fost atribuit proprietarilor M. P.-C. si M. P. C. si a fost înscris in CF 691/n Crișeni. Terenul înscris in CF 690/N Crișeni nr. cad 561/3, in suprafață de 998 mp a revenit proprietarului M. I., cel înscris in CF nr. 689/N Crișeni nr. cad. 561/2 a revenit proprietarei M. R., iar cel înscris in CF 688/N Crișeni nr. cad. a revenit proprietarului M. N..
Prin certificatul de moștenitor nr. 46 din 26 mai 2010 emis de BNP C. s-a dezbătut succesiunea după defunctul M. P.-C., moștenitori ai acestuia fiind M. D.-M., M. G.-D., M. R.-B.. Aceștia au dobândit dreptul de proprietate asupra cotei de ½ parte din suprafața de 998 mp teren înscris în CF 691/N devenit CF_ Crișeni cu nr. cad 561/4 si asupra cotei de 1/8 parte din terenul intravilan-drum in suprafață de 528 mp înscris in CF nr._ Crișeni (provenita din conversia pe hârtie a CF nr. 692/N Crișeni) cu nr. Cad. 561/5.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 126 din 01.02.2011 de BNP Majer G., M. N. a înstrăinat pârâtului . dreptul său de proprietate asupra terenului înscris în CF nr._ Crișeni (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 688/N) cu nr. cad. 561/1 cu suprafața de 998 mp si cota de 16/64 parte din terenul drum înscris in CF nr._ Crișeni (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 692/N) cu nr. cad. 561/5, in suprafață de 528 mp. Apoi prin actul de dezmembrare autentificat sub nr. 6869 din 09.08.2011 încheiat de BNPA C. terenul cu nr. cad 561/1 a fost dezmembrat in două parcele cu nr. cad_ in suprafață de 499 mp, respectiv cu nr. cad_ in suprafață de 499 mp.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 127 din 01.02.2011 de BNP Majer G., M. R. a înstrăinat pârâtului . dreptul său de proprietate terenul înscris în CF nr._ Crișeni (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 689/N) cu nr. cad. 561/2 cu suprafața de 998 mp si cota de 16/64 parte din terenul drum înscris în CF nr._ Crișeni (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 692/N) cu nr. cad. 561/5, in suprafață de 528 mp. Apoi prin actul de dezmembrare autentificat sub nr. 6867 din 09.08.2011 încheiat de BNPA C. terenul cu nr. cad 561/2 a fost dezmembrat in două parcele cu nr. cad_ in suprafață de 499 mp, respectiv cu nr. cad_ in suprafață de 499 mp.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 125 din 01.02.2011 de BNP Majer G., M. I. a înstrăinat pârâtului . dreptul sau de proprietate terenul înscris în CF nr._ Crișeni (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 690/N) cu nr. cad. 561/3 cu suprafața de 998 mp si cota de 16/64 parte din terenul drum înscris în CF nr._ Crișeni (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 692/N) cu nr. cad. 561/5, in suprafață de 528 mp. Apoi prin actul de dezmembrare autentificat sub nr. 6869 din 09.08.2011 încheiat de BNPA C. terenul cu nr. cad 561/3 a fost dezmembrat in două parcele cu nr. cad_ in suprafață de 499 mp, respectiv cu nr. cad_ in suprafață de 499 mp.
Imobilul intabulat in CF_ nr. cad. 561/4 a fost dezmembrat in alte doua imobile care au fost înscrise astfel: in CF_ cu nr. cad._ in suprafață de 499 mp in favoarea lui M. P. C. si in CF_ cu nr. Cad._ in suprafață de 499 mp in favoarea lui M. D.-M., M. G.-D., M. R.-B. .
Imobilul in suprafață de 499 mp înscris in CF_ cu nr. Cad._ a fost înstrăinat de M. P. C., pârâților N. M.-A. si N. V.-M. împreună cu cota de 8/64 parte din terenul drum înscris in CF nr._ Crișeni (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 692/N) cu nr. cad. 561/5, in suprafață de 528 mp.
Cererea reclamanților astfel cum a fost formulată, a fost apreciată nefondată din următoarele considerente:
Reclamanții au întocmit o documentație cadastrală asupra terenului dobândit, însă prin Încheierea nr._ din 30.05/2011 a fost respinsă cererea acestora întrucât există suprapunere cu imobilul cu nr. cad. 561/1, 561/2, 561/3, 561/5,_,_ Crișeni. S-a arătat de catre OCPI că, suprapunerea este reală si se datorează identificării diferite a limitelor comune ale imobilelor.
Din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expert Z. Tudpr a rezultat că, conform limitelor indicate de părți terenurile se suprapun pe o suprafață de 399 mp, prin urmare a confirmat soluția OCPI.
De asemenea, în raportul de expertiză întocmit în cauză, s-a reținut că “poziția parcelelor cu nr. cad._,_,_,_,_,_ si_ corespunde in mare parte cu poziția terenului indicat de pârâți la data efectuării expertizei”. A mai arătat expertul că “in ceea ce privește terenul pârâților, format din parcelele cu nr. cad._,_,_,_,_,_ si_, acesta respecta suprafața din documentația de intabulare a nr. cad. 561. ”
Întrucât suprapunerea dintre terenurile părților este reală, efectivă, instanța a concluzionat că nu este vorba despre un amplasament greșit configurat pe documentația de intabulare a pârâților.
Concluziile certe desprinse ca urmare a administrării probatoriului au fost următoarele:
- atât reclamanții cât si pârâții folosesc o suprafață de teren mai mică decât cea înscrisă în cartea funciară,
- terenurile părților se suprapun pe o anumita suprafață,
- nu se poate identifica cu precizie terenul reclamanților cu nr. top 195/4/2/a/1,
- in ceea ce privește terenul pârâților, se respecta suprafața din documentația de intabulare,
- poziția parcelelor pârâților aflate în baza de date grafice a OCPI corespunde în mare parte cu poziția terenului folosit de aceștia.
Prin urmare însă în speță nu este incidentă niciuna dintre ipotezele legale anterior redate la art. 34 din Legea nr. 7/1996.
Instanța a mai reținut că, conform actelor de proprietate, terenul proprietatea reclamanților are o suprafață de 2921 mp, iar terenul proprietatea pârâților are o suprafață de 4520 mp.
In raportul de expertiză s-a arătat că pentru terenul reclamanților a rezultat o suprafață de 2105 mp, iar cele două terenuri se suprapun pe o suprafață de 399 mp.
Din punctul de vedere exprimat în scris de ing. Tolca A. C. a rezultat că parcelele vecine cu parcelele pârâților au un plus de teren, prin urmare, pentru soluționarea corectă a cauzei era necesara formularea unei cereri de chemare în judecată cu respectarea exigentelor prevăzute la punctele 1 si 2 precum și cu stabilirea corectă a cadrului procesual care să permită delimitarea tuturor parcelelor din .> Prin decizia civilă nr. 204 din 28.11.2013 a Tribunalului S. pronunțată în dosar nr._ a fost respins ca nefondat apelul formulat de reclamanții O. S. și O. B. împotriva sentinței civile nr. 367/11.02.2013 a Judecătoriei Z., iar apelanții au fost obligați să achite în favoarea intimatului S.C. R. C. S.R.L. suma de 2480 lei reprezentând contravaloarea onorariului avocațial achitat cu factura 473/29.05.2013.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:
Temeiul juridic al acțiunii intentată de reclamanți împotriva pârâților este dat de art. 34 din Legea nr. 7/1996, redat textual în considerentele hotărârii atacate.
Pornind de la premisa că reclamanții nu au precizat modalitatea concretă în care solicită rectificarea în C.F., limitându-se a solicita doar rectificarea în C.F., prima instanță a statuat întemeiat că existând, potrivit concluziilor expertizei topografice, o suprapunere reală, efectivă pentru o suprafață din terenurile proprietatea pârâților, menționată ca atare în titlul care atestă proprietatea lor, nu este vorba despre un amplasament greșit configurat pe documentația de întabulare a pârâților.
Existând această suprapunere și fiind necontestat că fiecare din părți folosește o suprafață mai mai mică decât aceea pentru care deține acte de proprietate, cu temei a statuat judecătoria că ipotezele pe care legea le reglementează ca situații care permit rectificarea unei înscrieri în C.F. nu-și găsesc corespondent în cauza dedusă judecății.
În temeiul rolului activ și în demersul său de stabilire a adevărului în cauză instanța a pus în discuție oportunitatea extinderii acțiunii, pentru ca situația de ansamblu rezultată în urma verificării întabulărilor tuturor terenurilor învecinate să poată conduce la o concluzie justă cu privire la pretențiile reclamanților.
Exercitarea de rol activ nu reprezintă nicidecum o depășire a limitelor învestirii instanței, cum au lăsat apelanții a se înțelege, prevederile art. 129 Cod procedură civilă, conținând în mod expres obligația instanței de a se preocupa pe toate căile pentru a asigura aflarea adevărului în cauză.
Tot astfel, criticile vizând neluarea în considerare de către instanța de fond a expertizei extrajudiciare au fost apreciate neîntemeiate, căci potrivit principiului nemijlocirii, probele se administrează în timpul judecății, prin propunerea lor în fața instanței.
De aceea, pentru a produce efecte, probele extrajudiciare trebuie însușite de partea căreia i se opun, ceea ce în speță nu s-a întâmplat.
Criticile apelanților cu privire la greșita emitere unor titluri de proprietate ori cu privire la greșita delimitare a unui drum public, vizează aspecte care nu au făcut obiectul judecății la instanța de fond, astfel că raportat la art. 294 alin.1 Cod procedură civilă, aceste critici nu au fost luate în analiză.
La fel, criticile apelanților cu privire la apărările formulate de pârât prin întâmpinare nu au fost analizate, căci calea de atac a apelului vizează strict verificarea legalității și temeiniciei hotărârii atacate.
Expertiza topografică efectuată în cauză coroborat cu explicațiile date de expertul desemnat a permis instanței să concluzioneze că în cauză nu este prezent niciunul din cazurile legale de rectificare a cărții funciare, astfel că instanța de apel a respins în ședința publică în care cauza a rămas în pronunțare solicitarea de a se efectua o nouă expertiză.
Raportat la petitul acțiunii introductive de instanță, judecătoria a avut a verifica legalitatea întabulărilor succesive în C.F., prezentând argumente valabile pentru care nu este cazul a se rectifica înscrierile din C.F., cu consecința practică a radierii întabulării unui drept legal dobândit de către pârâtă.
Nu în ultimul rând, instanța a constatat că foștii proprietari nu au fost chemați în judecată, încât aceste verificări nu au putut fi efectuate în cadrul procesului fixat de reclamanți.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termenul legal reclamanții, solicitând casarea deciziei atacate și trimiterea spre rejudecare a apelului.
În motivarea recursului întemeiat în drept pe disp. art. 304 pct. 7, 8 și 9, coroborat cu art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă, recurenții au arătat următoarele:
Din motivarea deciziei atacate nu reiese că instanța s-ar fi aplecat asupra criticilor aduse și, mai mult decât atât, deși la instanța de fond expertul a recunoscut că a greșit raportul de expertiză în ce privește coordonatele dintre cele două proprietăți, instanța a respins cererea lor pentru efectuarea raportului de expertiză, fără să pună în discuție obiectivele acesteia, depuse la dosarul cauzei pentru termenul de judecată din data de 28.11.2013.
Față de faptul că acțiunea introductivă nu a fost redactată în modul cel mai fericit, reținerea instanței de apel referitoare la acest aspect este corectă, acesta fiind și motivul pentru care, prin notele de ședință depuse la 26.09.2013 au arătat criticile pe care instanța nu le putea omite în soluționarea apelului și în continuare, în ceea ce privește cercetarea pe care trebuie să o facă instanța de apel. Astfel, în aceste note s-a arătat că în ceea ce privește intabularea părților adverse există diferențe cu privire la coordonate între dezmembrarea inițială și renotarea parcelei, fapt ce duce la concluzia că intabularea părților adverse este greșită cu privire la amplasament, aspecte pe care instanța trebuia în mod obligatoriu să le lămurească.
Justificare expertului privind apariția acestor erori nu poate fi primită, în condițiile în care există sistemul stereografic 70 ce are ca obiect de reper punctul Greenwich ce face posibilă coordonarea prin satelit.
Instanța de fond a trecut cu vederea declarația expertului, iar instanța de apel a trecut cu vederea faptul că expertul recunoaște în fața instanței de fond că a greșit în ceea ce privește frontul stradal al recurenților cu 4,66 m, ori, tocmai aceasta este dimensiunea în metri liniari care i-a fost ocupată din front prin intabularea greșită a părților adverse.
Pentru aceste considerente, recurenții au apreciat că se impune casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului și în vederea completării probațiunii cu expertiza topografică.
Prin întâmpinarea depusă, intimata . invocat pe cale de excepție inadmisibilitatea recursului, motivat pe faptul că, recursul nu poate fi exercitat omisso medio, în condițiile în care partea nemulțumită de soluția primei instanțe nu declară apel, cât și în cazul în care sentința a fost apelată, însă numai parțial pentru alte motive decât cele invocate în recurs.
În subsidiar, intimații au solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că față de limitele cu care a fost investită „rectificarea nr. cadastral inițial 561 și a dezmembrărilor ulterioare sub aspectul amplasamentului”, instanța a concluzionat în mod legal că nu este vorba despre un amplasament greșit configurat pe documentația de intabulare a pârâților, atâta vreme cât pârâții folosesc o suprafață de teren mai mică decât cea înscrisă în cartea funciară și care respectă documentația de intabulare.
Recurenții au încercat să modifice cadrul procesual direct în apel, fapt interzis de dispozițiile art. 294 alin. 1 Cod proc. civ., susținerile formulate de către aceștia în scris cu ocazia soluționării apelului neavând legătură cu obiectul pricinii, referindu-se la dreptul de proprietate al părților din proces, drept care nu a fost contestat în cauză.
Recursul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9, coroborat cu art. 312 alin. 3 Cod proc. civ. Recurenții nu au arătat care dintre motivele din declarația de recurs se încadrează în dispozițiile acestor texte de lege. Mai mult, parte din criticile aduse de recurenți se referă la starea de fapt și probațiunea administrată în cauză, respectiv la faptul că obiectivele formulate în vederea efectuării expertizei, deși au fost expuse pe larg, instanța a motivat sumar respingerea lor, arătând că, ceea ce trebuie stabilit prin raportul de expertiză se află depus la dosarul cauzei. Apoi, instanța a apreciat ca neesențială eroarea față de limita dintre cele două proprietăți, deși a fost recunoscută de către expertul audiat. Aceste critici privind stabilirea sării de fapt și probațiunea administrată în cauză nu vor mai fi analizate de instanța de recurs, întrucât nu mai pot fi valorificate pe calea recursului în actuala reglementare a art. 304 Cod proc. civ.
Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, referitoare la rectificarea de carte funciară, motive care se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civ., curtea reține următoarele:
Prin acțiunea promovată, reclamanții au solicitat să se dispună rectificarea intabulării suprafeței de 4520 mp, sub nr. cad. 561 inițial 467/N, cu privire la amplasamentul acestei parcele și rectificarea dezmembrărilor ulterioare până la zi, privind amplasamentul acestei parcele care pe teren a fost greșit amplasată, rectificarea intabulării nr. cad. 561 din CF 476/N, nr. cad. 561/1 din CF_, nr. cad 651/2 din CF_, nr. cadastral 561/3 din Cf_, nr. cadastral 561/4 din CF_ și nr. cadastral 561/5 din CF_.
Prin titlul de proprietate nr._/_/1996, s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, titularei M. I. M. pentru suprafața de 5600 mp, teren intravilan, identificat în baza documentației tehnice cu nr. top 195/5/b/1/1 în suprafață de 1683 mp, nr. top 195/5/a/1/1/a în suprafață de 2485 mp și nr. top 194/a/2 în suprafață de 352 mp, și înscris în CF 476/N Crișeni, atribuindu-se nr. cadastral 561, în favoarea titularei M. I. M..
Ulterior, în baza certificatului de moștenitor nr. 122/2008 a fost înscris în cartea funciară dreptul moștenitorilor M. P., M. V., M. I., M. R., M. N., M. E., M. P. C. și M. P. C..
Ulterior, imobilul în litigiu a fost dezmembrat, partajat și o parte a fost înstrăinat prin contracte autentice de vânzare-cumpărare pârâtului ..
Prin expertiza tehnică efectuată în cauză de instanța de fond s-a stabilit că există o suprapunere reală efectivă pentru o suprafață de 399 mp din terenurile proprietatea pârâților, că poziția parcelelor cu nr. cadastral_,_,_,_,_,_ și_ corespunde în mare parte cu poziția terenului indicat de pârâți la data efectuării expertizei, că în ce privește terenul pârâților format din aceste . suprafață din documentația de intabulare a nr. cadastral 561.
Prin aceeași expertiză s-a concluzionat că părțile folosesc o suprafață de teren mai mică decât cea înscrisă în cartea funciară, că terenurile părților se suprapun parțial, că nu se poate identifica cu precizie terenul reclamanților cu nr. top 195/4/2/a/1, că poziția terenului pârâților aflat în baza de date a Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară Z. corespunde, în mare parte cu terenul folosit de ei și respectă suprafața din documentația de intabulare.
Temeiul juridic al acțiunii a fost art. 34 din Legea nr. 7/1996,text de lege potrivit căruia orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația actuală a imobilului.
Potrivit art. 89 alin. 3 din Ordinul nr. 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, rectificarea înscrierilor din cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarații autentice, fie în caz de litigiu prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Potrivit alin. 4 al aceluiași text de lege, rectificarea de cartea funciară se dispune prin încheiere, în baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile, prin care s-a admis acțiunea de fond, acțiune care poate fi, după caz, o acțiune în nulitate, rezoluțiune sau o altă acțiune întemeiată pe o cauză d ineficacitate a actului.
Chiar dacă există o suprapunere parțială a terenului, curtea apreciază că hotărârea instanței este legală în condițiile în care, înscrierea în cartea funciară al dreptului de proprietate al pârâților s-a făcut în baza unui titlul de proprietate ce a avut la bază un proces verbal de punere în posesie, titlu care nu a fost desființat sau modificat printr-o hotărâre judecătorească, împrejurare corect reținută de instanța de fond și instanța de apel.
Curtea constată că instanța de fond și instanța de apel au respectat dispozițiile Legii nr. 7/1996 și ale Ordinului nr. 633/2006 prin care au for aprobate normele metodologice de punere în aplicare a acestui act normativ, respectiv faptul că în lipsa unei hotărâri judecătorești vizând fondul dreptului, nu se poate dispune față de prevederile exprese ale reglementărilor speciale incidente, rectificarea cărții funciare.
Modificarea hotărârii judecătorești se poate cere, potrivit dispozițiilor art. 304 pct. 7 Cod proc. civ., când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
Recurentul a invocat acest text de lege în susținerea recursului, fără a arăta însă care dintre motivele invocate se încadrează în dispozițiile acestui text de lege, limitându-se la a arăta că din întreaga motivare a deciziei din apel rezultă faptul că notele de ședință prin care au fost detaliate motivele de apel nu au fost nici măcar trecute în revistă de către instanță, pentru că, în situația în care ar fi analizat toate motivele de apel, ar fi observat că, criticile aduse la pct. II se referă la faptul că eroarea privind intabularea după dezmembrare poartă asupra proprietarilor de astăzi, datorită poziționării greșite pe ortofotoplan.
Curtea apreciază că, cerințele acestui text de lege nu au fost încălcate, pentru că, instanța de apel cuprinde motivele de fapt și de drept pe care se sprijină soluția de respingere a apelului, așa cum prevede art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod proc. civ., astfel că, în cadrul recursului se poate face analiza legalității și temeiniciei hotărârii pe fond. Criticile aduse la pct. II referitoare la verificarea înscrisurilor depuse de O.C.P.I. la dosarul cauzei, la încuviințarea de către instanță a unei expertize judiciare care a fost greșit întocmită, la susținerea pârâților referitoare la documentele de intabulare ale acestora, la neluarea în considerare a raportului de expertiză extrajudiciară efectuat de expertul Ț. A. C., sunt aspecte care au fost analizate de instanța de apel. Astfel, instanța, după ce analizează dispozițiile art. 34 din Legea nr. 7/1996, analizează criticile apelanților referitoare la exercitarea rolului activ de către instanță, la motivele pe care instanța de fond nu a luat în considerare expertiza extra judiciară invocată de apelanți, la apărările pârâților referitoare la documentele de intabulare ale acestora.
Art. 304 pct. 8 Cod proc. civ., prevede că modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere când instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
Acest text de lege a fost invocat de recurent în susținerea recursului, fără însă a se arăta, ca și în cazul art. 304 pct. 7 Cod proc. civ., care sunt motivele care se încadrează în aceste prevederi.
În realitate, curtea constată că, deși recurentul invocă dispozițiile art. 304 pct. 8 Cod proc. civ., criticile formulate nu se circumscriu acestui motiv de recurs, deoarece nu se referă la interpretarea greșită a vreunui act juridic dedus judecății, ci la interpretarea greșită a probelor, care nu constituie motiv de casare ori de modificare a deciziei. Acest motiv de casare și-ar găsi aplicare dacă instanța ar judeca, de exemplu, un contract de vânzare-cumpărare ca un contract de locațiune, ori ar stabili, anumite obligații în sarcina uneia dintre părți, deși la încheierea contractului nu au fost avute în vedere aceste obligații.
Pentru aceste considerente, în baza art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. 1 Cod proc. civ., curtea va respinge recursul declarat de reclamanții O. S. I. și O. B. împotriva deciziei civile nr. 204 din 28.11.2013 a Tribunalului S. pronunțată în dosar nr._, pe care o va menține.
Urmare respingerii recursului, fiind în culpă procesuală, în baza art. 274 Cod proc. civ., recurenții vor fi obligați să plătească intimatei . suma de 2500 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței de la fila 24.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții O. S. I. și O. B. împotriva deciziei civile nr. 204 din 28.11.2013 a Tribunalului S. pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatei . suma de 2500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 14 mai 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
A. C. A. A. C. A. I. C. B.
Red. IA dact. GC
2 ex/10.06.2014
Jud.apel. D.D.I., M.T.L.
| ← Grăniţuire. Decizia nr. 491/2014. Curtea de Apel CLUJ | Legea 10/2001. Decizia nr. 1231/2014. Curtea de Apel CLUJ → |
|---|
