Rectificare carte funciară. Hotărâre din 16-09-2014, Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 16-09-2014 în dosarul nr. 9167/117/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 778/A/2014
Ședința publică din 16 septembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. C.
JUDECĂTOR: D.-C. G.
GREFIER: A.- A. M.
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamantul P. V., împotriva sentinței civile nr. 47/28.01.2014, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe pârâții intimați A. C. V., C. R. I., P. C. B. și T. V.-A., având ca obiect rectificare carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă:
- reprezentanta reclamantului apelant, d-na avocat A. M., care depune la dosar împuternicire avocațială pentru redactarea și susținerea apelului, precum și pentru asistarea și pentru reprezentarea apelantului în fața Curții de Apel Cluj;
- reprezentanta pârâților intimați P. C. B. și T. V.-A., d-na avocat I. C., cu împuternicire avocațială pentru redactarea întâmpinării, pentru asistare și pentru reprezentare în fața Curții de Apel Cluj, aflată la f. 33 din dosar.
Procedura de citare este complet îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată următoarele:
Apelul declarat de reclamantul P. V. a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimaților și a fost legal timbrat cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 25 lei, conform chitanței aflată la f. 13 din dosar.
Reclamantul a depus la dosar și dovada achitării diferenței de taxă judiciară de timbru în cuantum de 40 lei, aferentă fondului cauzei (f. 14 din dosar).
La data de 22.07.2014 intimații P. C. B. și T. V.-A., prin intermediul d-nei avocat I. C., au înregistrat la dosar întâmpinare, prin care se solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată în apel și judecarea cauzei în lipsa acestora de la dezbateri.
La data de 19.08.2014 apelantul, prin intermediul d-nei avocat A. M., a înregistrat la dosar răspuns la întâmpinarea menționată anterior.
Reprezentanta pârâților intimați P. C. B. și T. V.-A. depune la dosar dovada cheltuielilor de judecată, constând în onorariu de avocat în cuantum de 2.000 lei și, totodată, arată că nu are de formulat alte cereri sau excepții de invocat.
Reprezentanta reclamantului apelant arată că va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată și, totodată, arată că nu are de formulat alte cereri sau excepții de invocat.
Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești în apel și pune în discuția reprezentantelor părților prevederile art. 244 alin.1 și 3 C.pr.civilă .
Reprezentantele părților arată că solicită dezbaterea pe fond a cauzei la prezentul termen de judecată.
Curtea acordă cuvântul reprezentantelor părților asupra apelului care formează obiectul prezentului dosar.
Reprezentanta apelantului solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea în totalitate a sentinței apelate, cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată formulată de reclamant. Totodată, arată următoarele:
Își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Prin decizia nr. 90/2013 s-a anulat actul de adjudecare, iar actele subsec-vente acestuia sunt nule de drept.
Contrar susținerilor intimaților P. C. B. și T. V.-A., raportat la dispozițiile art. 1247 și 1249 NCPC, nulitatea poate fi invocată pe cale de excepție oricând și de oricare persoană interesată.
Ca urmare a admiterii excepției nulității actului juridic, actele subsecvente acestuia sunt acte nule de drept, astfel încât se impune rectificarea cărții funciare, în sensul celor menționate în cererea de chemare în judecată formulată de reclamant.
Reprezentanta intimaților P. C. B. și T. V.-A. solicită respingerea apelului, menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, cu obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată în apel, repre-zentând onorariu de avocat, conform chitanței pe care a depus-o azi la dosar. Totodată, arată următoarele:
Instanța de fond, în mod corect, a respins acțiunea formulată de recla-mantul P. V..
În apelul formulat se susține că înscrierile din cartea funciară nu mai sunt reale, pentru că sunt făcute în baza unor acte nule de drept. Instanța de fond a precizat că a analizat strict actele de executare și nu se referă la actele din acest dosar.
Apreciază că, pe cale de excepție, nu se poate solicita nulitatea contractelor autentice de vânzare-cumpărare, ci anularea acestor contracte se poate obține doar printr-o hotărâre judecătorească.
În cauză nu sunt incidente nici dispozițiile art. 900 NCPC.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 47 din 28 ianuarie 2014 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._ s-a respins acțiunea civilă înaintată de reclamantul P. V. împotriva pârâților A. C. V., C. R. I., P. C. B. și T. V.-A., având ca obiect acțiune în rectificare de carte funciară.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că reclamantul a invocat incidenta în cauza a dispozițiilor art.34 pct. 1 din Legea nr.7/1996 potrivit cărora „Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că: înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului”, întrucât prin Decizia civila nr. 190/2013 pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Cluj s-a dispus anularea licitației și a actelor subsecvente restabilindu-se situația anterioara acestor acte.
Din dispozitivul deciziei mai sus arătate a rezultat că s-a dispus anularea publicației de vânzare la licitație a imobilului din litigiu, a procesului verbal de licitație imobiliara din data de 02.03.2009 și a actelor subsecvente, restabilind situația anterioara acestor acte.
Potrivit considerentelor încheierii pronunțata de Tribunalul Cluj la data de 02.10._ în dosarul nr._ , cu privire la cererea de lămurire a dispozitivului, s-a stabilit că s-a avut în vedere restabilirea situației anterioara a actelor de executare silită anulate și anume: publicația de vânzare-cumpărare, raportul de evaluare și licitația publica din data de 02.03.2009, subliniindu-se faptul că obiectul dosarului l-a constituit contestație la executare.
Ca atare nu s-a putut reține existenta în cuprinsul acestei decizii a unor dispoziții referitore la restabilirea situației anterioare de carte funciara sau cu privire la radierea înscrierii în Cf a somațiilor de executare.
De asemenea, prin aceeași încheiere s-a lămurit și aspectul legat de înțelesul noțiunii” actele subsecvente”, în sensul că vizează doar actele de executare realizate în cadrul dosarului execuțional, ulterioare întocmirii procesului verbal de licitație și nicidecum actele încheiate cu terțe persoane, ulterioare actului de adjudecare.
Prin notele de ședința depuse la dosar la data de 04.11.2013 și în ședința de judecata, reclamantul a arătat că înțelege să invoce pe cale de excepție nulitatea contractelor de vânzare-cumpărare de care s-au prevalat pârâții.
Instanța a reținut că . legala de a invoca nulitatea unui contract și pe cale de excepție, însa reclamantul s-ar fi aflat într-o atare situație dacă pârâții nu și-ar fi îndeplinit vreo obligație contractuala în raport de reclamant, cu care însa nu are vreun raport contractual, și aceștia s-ar prevala de respectivele contracte de vânzare-cumpărare .
Având în vedere faptul că prin cererea de chemare în judecată, ce face obiectul prezentului dosar, nu s-a formulat vreo cerere cu privire la anularea actului autentic, pe baza căruia au fost efectuate înscrierile de sub B+13 și C+4 din C.F. nr._, cererea privind radierea acestor înscrieri este vădit neîntemeiată și în consecința instanța a respins-o ca fiind neîntemeiata.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul P. V. solicitând admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinței apelate cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată.
În motivarea apelului, reclamantul a arătat că prin sentința civilă nr. 47 din 28.01.2014, Tribunalul Cluj a respins cererea de chemare în judecată formulată prin care a solicitat instanței rectificarea CF nr._ (provenită din conversia pe hârtie a CF 7995)/Florești, cu nr. cadastral /nr. topografic 2944. Instanța de fond a respins acțiunea pe considerentul că, în ciuda faptului că există posibilitatea legală de a invoca nulitatea unui contract pe cale de excepție, aceasta este permisă doar în cazul în care pârâții nu și-ar fi îndeplinit vreo obligație contractuală în raport de reclamant, cu care aveau un raport contractual, și aceștia s-ar prevala de respectivele contracte.
În data de 20 februarie 2013, prin decizia civilă nr. 190/2013 pronunțată în dosar nr._, Tribunalul Cluj a dispus anularea publicației de vânzare a bunului imobil - teren cu vegetație forestieră, în suprafață de 271.039 mp înscris în CF_ (provenită din conversia de pe hârtie a CF 7995)/Florești nr. cad./nr. top. 2944 și a raportului de evaluare a acestui imobil, din dosarul execuțional nr. 494/2008 a! executorului judecătoresc M. Bolos, a procesului verbal de licitație imobiliară din data de 02.03.2009 și a actelor subsecvente restabilind situația anterioară a acestor acte.
Subliniază faptul că această decizie este irevocabilă.
Prin încheierea civilă nr. 240/R/2014 din 02.10.2013 pronunțată de Tribunalul Cluj, instanța a respins cererea de lămurire a dispozitivului formulată de intimații de ordin 1 și 2 pe considerentul că aceasta nu este necesară. Cu toate acestea instanța, a arătat că anularea actelor subsecvente se limitează la actele de executare realizate în cadrul dosarului execuțional.
Pe baza deciziei irevocabile identificate anterior, pentru a se restabili în mod efectiv și real situația anterioară a acestor acte, a introdus o cerere de chemare în judecată pentru rectificarea cărților funciare mai sus menționate, cerere înregistrată în dosar nr._ pe rolul Tribunalului Cluj.
În temeiul art. 908 din Codul Civil orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii dacă înscrierea existentă în cartea funciară nu mai este, din orice motive, în concordanță cu situația juridică reală a imobilului.
În speța de față, în cartea funciară există mai multe înscrieri în baza unor acte care sunt nule de drept, raportat atât la decizia nr. 190/2013 a Tribunalului Cluj cât și la efectele nulității.
Nulitatea are ca efect repunerea în situația anterioară, inclusiv prin anularea atât a actului juridic inițial cât și a celui subsecvent. Fără posibilitatea de a anula actele încheiate subsecvent, repunerea în situația anterioară este lipsită de orice efecte practice. Astfel, dacă prin anularea actului juridic inițial se desființează dreptul transmițătorului din actul juridic subsecvent (și care a fost dobânditor al unui drept în actul juridic inițial), înseamnă că acesta a transmis un drept pe care nu îl avea, deci nici subdobânditorul nu putea deveni titularul acestui drept. Prin anularea actului juridic inițial (actul de adjudecare) se desființează dreptul transmițătorului din actul juridic subsecvent (contractul de vânzare-cumpărare), înseninând că acesta a transmis un drept pe care nu îl avea, deci nici subdobânditorul nu putea deveni titularul acestui drept.
Acțiunea având ca obiect rectificarea de carte funciară a fost respinsă de către Tribunalul Cluj pe baza unei interpretări restrictive a noțiunii de excepție a nulității unui contract.
Instanța de fond, în mod corect, a reținut că există posibilitatea legală de a invoca nulitatea unui contract pe cale de excepție, dar a limitat aplicabilitatea acestei excepții doar pentru cazurile în care pârâții nu și-ar fi îndeplinit vreo obligație contractuală în raport de reclamant și aceștia s-ar prevala de respectivele contracte de vânzare-cumpărare. Conform acestei interpretări restrictive, reclamantul nu are posibilitatea de a invoca excepția nulității unor contracte folosite de pârât ca apărare dacă nu este parte în contractele invocate. Mai mult, instanța de fond a considerat că acțiunea trebuie să se bazeze pe neîndeplinirea de către pârât a unei obligații care reiese din contractul încheiat între părți.
În conformitate cu prevederile art. 2 din Decretul nr. 167/1958, preluat și de art. 1.247 al. 1 Cod Civ., nulitatea unui act juridic poate fi invocată oricând, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție. De altfel, în conformitate cu prevederile art. 1247 Cod Civ. instanța este obligată să invoce din oficiu nulitatea.
În plus, în temeiul art. 1.247 al. 3 Cod. Civ., în orice judecată când o parte se prevalează de un contract, judecătorul cauzei va trebui să aprecieze întotdeauna dacă acel contract este valid sau nu pentru sistemul juridic, această operațiune intrând în puterile naturale pe care instanța le exercită în mod incidental.
Articolul 1.247 din Cod Civ. prevede că nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată, pe cale de acțiune sau de excepție. Astfel, se instituie un drept de opțiune în sarcina părții, drept care nu poate fi cenzurat sau restrâns în mod arbitrar de instanța de judecată.
Intenția legiuitorului de a conferi oportunități egale în ceea ce privește invocarea nulității absolute, atât părților unui contract cât și terților, reiese cu claritate din conținutul textului legal. Apreciază că, în conformitate cu prevederile legale, nulitatea absolută a unui contract poate fi invocată pe cale de excepție independent dacă partea care o invocă este sau nu parte în acel contract. Articolul legal menționează expres că nulitatea poate fi invocată de orice persoană, și nu distinge între părțile unui contract și terții care își dovedesc interesul.
În plus, textul legal nu instituie condiții suplimentare în cazul în care nulitatea absolută este invocată pe cale de excepție, față de cazul în care este invocată pe cale de acțiune.
Textul legal cu privire la posibilitatea invocării nulității nu impune condiții restrictive în ceea ce privește litigiul existent între părți, în sensul în care pentru invocarea nulității pe cale de acțiune sau excepție este necesar ca acesta să fie în legătură cu îndeplinirea sau neîndeplinirea obligațiilor contractuale.
Singurele apărări aduse de către pârâți în acțiunea de fond în vederea respingerii cererii de rectificare a cărții funciare sunt contractele de vânzare-cumpărare a căror nulitate a invocat-o pe cale de excepție, prin urmare nu poate fi menținută înscrierea în cartea funciară a unor acte nule, neexistând nici o bază legală în acest sens.
Interpretare instanței de fond adaugă în mod nepermis la lege și are ca efect restrângerea în mod nejustificat a posibilităților de aplicare a unei instituții principale a dreptului civil și lipsirea de orice efecte practice a excepției nulității. Invocarea excepției nulității are ca limitare doar faptul că instanța nu este învestită să constate nulitatea contractului, ci că aceasta poate doar să nu țină seama de actul nul la pronunțarea hotărârii. Astfel, prin invocarea excepției nulității, instanța nu este învestită să se pronunțe asupra nulității contractelor atașate la prezenta, ci doar să admită excepția și să respingă ca neîntemeiată susținerea pârâților și prevalarea de niște acte nule.
Apelantul a arătat că nu a solicitat instanței să stabilească nulitatea actelor subsecvente, întrucât această consecință se produce de drept, ca urmare a desființării actului juridic inițial, ci doar ca la pronunțarea hotărârii să se aibă în vedere efectele acestui principiu, partea care o invocă putându-se prevala pe această cale de excepție, ca mijloc de apărare.
În concluzie, instanța de fond a interpretat în mod eronat aplicabilitatea excepției nulității și a respins în mod neîntemeiat acțiunea sa.
Singurele apărări aduse de către pârâți în acțiunea de fond în vederea respingerii cererii de rectificare a cărții funciare sunt contractele de vânzare-cumpărare, contracte care sunt nule și nu pot produce nici un efect juridic. Prin urmare atâta timp cât nu s-a adus nici un argument juridic pertinent pentru care nu se poate efectua rectificarea cărții funciare, instanța neputând considera că poate fi menținută înscrierea în cartea funciară a unor acte nule, neexistând nici o bază legală în acest sens, se impune admiterea cererii de rectificare de carte funciară.
Prin urmare, prin prisma celor de mai sus solicită admiterea apelului formulat, cu obligarea intimaților la suportarea cheltuielilor de judecată.
În drept: art. 908 din Codul Civil, art. 223, art. 466 și urm. din Cod pr. civ.
Intimații P. C. B. și T. V.-A. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului, menținerea în întregime a sentinței apelate și obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată în apel, reprezentând onorariu avocațial.
În motivarea apărării s-a arătat, în esență, că apelanta interpretează în mod abuziv prevederile art. 1247 cod civil. Astfel, pornind de la funcțiile excepției, ca apărare de fond, există ipoteze în care executarea sau eficacitatea deplină a actului a cărui nulitate se cere să depindă de conduita unor părți, caz în care terțul poate refuza să aibă aceea conduită, invocând excepția de nulitate, cu scopul de a paraliza o acțiune vizând opozabilitatea actului, care nu a generat încă în sistemul juridic efecte definitive.
Mai mult, în cauză contractele au fost deja executate, astfel încât apelantul mai are la dispoziție doar acțiunea în constatarea nulității, nu și opunerea pe cale de excepție a acțiunii.
Intimata invocă și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în materia rectificării de carte civilă, respectiv decizia nr. 3583 din 10 septembrie 2013.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Analiza prezentului apel urmează a porni de la prezentarea unei succinte stări de fapt – de altfel, necontestate de părți – pentru a ușura urmărirea argumentelor părților vis a vis de interpretarea normelor legale incidente, disputate de cele două părți.
Astfel, Curtea reține că prin decizia civilă nr. 190/2013 pronunțată în dosar nr._, Tribunalul Cluj a dispus anularea publicației de vânzare a bunului imobil - teren cu vegetație forestieră, în suprafață de 271.039 mp înscris în CF_ (provenită din conversia de pe hârtie a CF 7995)/Florești nr. cad./nr. top. 2944 și a raportului de evaluare a acestui imobil, din dosarul execuțional nr. 494/2008 a! executorului judecătoresc M. Bolos, a procesului verbal de licitație imobiliară din data de 02.03.2009 și a actelor subsecvente restabilind situația anterioară a acestor acte.
Noțiunea de „acte subsecvente” a fost analizată de instanță odată cu soluționarea cererii de lămurire a dispozitivului ce viza tocmai această problemă, în sensul că, prin considerentele încheierii civile nr. 240/R/2014 din 02.10.2013 pronunțată de Tribunalul Cluj, se reține că anularea actelor subsecvente se limitează la actele de executare realizate în cadrul dosarului execuțional.
Ca atare, Curtea reține, ca prim aspect relevant, că actele ce stau la baza întabulării a căror rectificare fac obiectul prezentei cauze nu au făcut obiectul unei acțiuni în nulitate, astfel încât să opereze în cauză autoritatea de lucru judecat sub acest aspect. Dimpotrivă, chestiunea a fost clarificată în sens contrar, prin încheierea civilă mai sus menționată.
Revenind la posibilitatea juridică a rectificării înscrisurilor de carte funciară fără a se cere și constatarea nulității absolute a actelor ce stau la baza înscrierii, nulitate ce este totuși invocată pe cale de excepție în cadrul procesului, Curtea reamintește prevederile art. 908 cod civil – text legal pe care se întemeiază cererea de chemare în judecată a reclamantei: „ Orice persoană poate cere rectificarea unei întabulări sau înscrieri provizorii dacă :1. înscrierea sau încheierea nu este valabilă ori actul în temeiul căruia a fost efectuată înscrierea a fost desființat, în condițiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente înscrierii ori, după caz, emiterii lui”. Teza finală a acestui articol este norma legală aplicabilă în cauza de față.
Interpretarea acestei norme legale este disputată de cele două părți. Apelanta susține, în esență, că „desființarea” cuprinde și nulitățile de drept, precum și situația invocării nulității pe cale de excepție. Dimpotrivă, intimata arată că nulitatea trebuie pronunțată de către instanța de judecată prin hotărâre, consecutiv formulării unui petit separat cu acest obiect, invocarea nulității pe cale de excepție neputând suplini această lipsă.
Interpretarea acestui text legal trebuie să pornească, în opinia Curții, de la natura și scopul unei acțiuni în rectificare funciară. Prin esență, acest tip de acțiune urmărește înlăturarea inexactităților și corelarea înscrierii cu situația juridică a drepturilor ce formează obiectul înscrierii.
O astfel de inexactitate există, în mod particular, cu raportare la cauza de față, și atunci când actele juridice în baza cărora aceasta s-a făcut înscrierea au fost declarate nule.
Apelanta susține incidența acestei situații în speță, având în vedere două argumente: primul că actele subsecvente ar fi nule de drept, iar cel de al doilea că nulitatea actelor poate fi cerută și pe cale invocării excepție nulității acestuia.
În ceea ce privește primul argument, acesta urmează a fi înlăturat de Curte pornind de la normele ce reglementează regimul nulităților absolute, și anume prevederile art. 1246 din noul cod civil. Acesta din urmă, spre deosebire de vechile reglementări, instituie posibilitatea ca nulitatea să fie constatată sau declarată de către părți. Așa fiind, este evidentă intenția legiuitorului de a omite, în continuare, ca regulă, existența nulităților de drept, fiind necesar fie un acord al părților, fie pronunțarea unei hotărâri judecătorești în acest sens. Un argument în acest sens este acela că nulitățile de drept sunt prevăzute în mod expres de lege, incidența lor fiind așadar cu totul excepțională, când legiuitorul însuși a ales să le declare ca atare. per a contrario, în toate celelalte situații actul juridic încheiat – chiar și cu nesocotirea legii – beneficiază de o prezumție de validitate, așa încât, în măsura în care părțile nu se înțeleg, înlăturarea acestei prezumții urmează a se face pe calea acțiunii în instanță, cu respectarea dreptului la apărare al ambelor părți.
Reținem așadar că în cauză nu este incidentă nulitatea de drept a contractului ce a stat la baza înscrierii a cărei rectificare se cere, Curtea urmând a analiza în ce măsură invocarea excepției nulității absolute a acestuia ar putea suplini lipsa unui petit având acest obiect.
În tranșarea acestei noțiuni, Curtea va porni de la condiția expres prevăzută de art. 908 Cod civil și anume aceea ca actul în temeiul căruia a fost efectuată înscrierea să fi fost desființat, în condițiile legii. Rezultă așadar în mod explicit și neechivoc necesitatea desființării actului, ca acțiune preliminară celei de rectificare a înscrierii făcute în baza acestuia.
Or, așa cum judicios arată și intimații, invocarea unei excepții a nulității contractului nu are ca efect desființarea acestuia, ci doar paralizarea unor pretenții ale părții adverse întemeiate pe acesta.
Având funcția procesuală a unui mijloc de apărare, admiterea excepției nulității nu are ca efect desființarea actului. În cadrul unui proces, chiar admițând temeinicia unei atare excepții, instanța va reține doar ineficacitatea actului din cauza nerespectării condițiilor cerute pentru valabilitatea sa, cu consecința unică a respingerii pretențiilor întemeiate pe acesta.
Invocarea nulității actului juridic pe cale de excepție, chiar atunci când instanța este obligată să o invoce ex officio potrivit art. 1.247 alin. (3) NCC, nu dă dreptul instanței să pronunțe/declare/constate nulitatea respectivului act nici în considerentele hotărârii, nici în dispozitiv, dacă în litigiul soluționat prin respectiva hotărâre nu a existat o cerere expresă în acest sens, întrucât s-ar produce atât o încălcare a principiului disponibilității, prevăzut de art. 9 și art.22 NCPC, în sensul de extra petita.
Ca atare, distincția fundamentală între solicitarea expresă a constatării nulității unui act și invocarea excepție nulității sale ține tocmai de efectele specifice celor două mijloace procedurale: în primul caz instanța va constata/ pronunța nulitatea actului cu consecința desființării sale retroactive, în cel de al doilea va reține doar ineficiența juridică a acestuia in procesul pendinte,cu efecte inter partes, actul ca atare rămânând însă în continuare în ființă.
În consecință, reținând că în cauză nu este îndeplinită condiția desființării contractului ce a stat la baza înscrierii litigioase, Curtea reține în mod corect instanța de fond a respins cererea reclamanților apelanți ca vădit neîntemeiată.
Față de ansamblul considerentelor ce preced, în temeiul art. 480 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul P. V. împotriva sentinței civile nr. 47 din 28.01.2014 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, pe care o păstrează.
În temeiul art.453 C.pr.civilă, va obliga pe apelantul P. V. să plătească intimaților T. V.-A. și P. C. B. suma de 2000 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul P. V. împotriva sentinței civile nr. 47 din 28.01.2014 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, pe care o păstrează.
Obligă pe apelantul P. V. să plătească intimaților T. V.-A. și P. C. B. suma de 2000 lei cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 16.09.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. C. D. C. G.
GREFIER
A.- A. M.
Red.D.C.G./dact.V.R.
7ex./16.10.2014
Jud.fond: F.-S. B.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 587/2014. Curtea de Apel CLUJ | Suspendare provizorie. Încheierea nr. 77/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
