Succesiune. Decizia nr. 309/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 309/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 19-06-2013 în dosarul nr. 6947/2/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 309/C
Ședința publică din data de 19 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. P.
Judecător M. P.
Judecător I. B.
Grefier M. G.
Pe rol pronunțarea recursului civil declarat de recurenta reclamantă pârâtă M. E., domiciliată în București, ., .. A, ., sector 2, împotriva deciziei civile nr. 609/A din 31.05.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât reclamant B. G., domiciliat în Ștefăneștii de Jos, ., județul Ilfov, având ca obiect succesiune.
Dezbaterile asupra fondului recursului au avut loc în ședința publică din data de 12 iunie 2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face corp comun cu prezenta hotărâre, iar completul de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu dispozițiile art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 19 iunie 2013, când în aceeași compunere a dat următoarea soluție:
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la 22.03.2006, reclamanta M. E. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul Boțea G., ca prin hotărâre judecătorească să constate deschisă succesiunea defunctului Boțea G., că moștenitori ai acestuia sunt numita B. E., în calitate de soție supraviețuitoare și părțile, în calitate de descendenți și că masa succesorală se compune din cota de ½ din casa de locuit formată din 4 camere, dependințe și anexe; să constate deschisă succesiunea defunctei Boțea E. și faptul că părțile, în calitate de descendenți, sunt unici moștenitori ai defunctei, iar masa succesorală rămasă de pe urma acesteia include cota de 5/8 din casa de locuit anterior menționată, terenul intravilan în suprafață de 6800 mp și terenul extravilan în suprafață de 9,2 ha situate în ., județul Ilfov.
Pârâtul a invocat excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală al reclamantei față de ambele succesiuni, iar prin cerere reconvențională a solicitat să se constate deschise succesiunile defuncților Boțea Gheoghe și Boțea E., compunerea masei succesorale rămasă de pe urma acestora și calitatea sa de unic moștenitor acceptant al succesiunii autorilor săi, cu consecința atribuirii în deplină proprietate a bunurilor succesorale.
Prin sentința civilă nr.2745/12.06.2006 Judecătoria B. a respins excepția inadmisibilității acțiunii ca neîntemeiată, a admis excepția prematurității și a respins acțiunea și cererea reconvențională ca prematur formulate.
Căile de atac declarate de părți împotriva acestei hotărâri judecătorești au fost admise de Tribunalul București, secția a III a civilă, prin decizia civilă nr.1995/2006, irevocabilă prin respingerea recursurilor, prin care s-a desființat sentința atacată, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
După reluarea judecății, prin sentința civilă nr.3314/13.06.2007 Judecătoria B. a admis în parte acțiunea principală și cererea reconvențională și a respins excepția lipsei calității procesual active a reclamantei ca neîntemeiată; a constatat deschisă succesiunea defunctului Boțea G., decedat la 08.05.1990, calitatea de moștenitori legali acceptanți ai defunctului în favoarea numitei Boțea E., soție supraviețuitoare, cu o cotă de ¼, și a părților, descendenți, fiecare cu o cotă de 3/8 și compunerea masei succesorale, respectiv cota de ½ din imobilul situat în localitatea Ștefăneștii de Jos, ., județul Ilfov, compus din casă de locuit formată din 4 camere, bucătărie, hol, antreu, pivniță și anexe gospodărești – grajd din paiantă, pătul, pivniță, anexă pentru animale.
A constatat deschisă succesiunea defunctei Boțea E., decedată la 06.12.1997, calitatea părților, de moștenitori legali ai acesteia – descendenți – fiecare cu o cotă de ½ și faptul că masa succesorală este compusă din cota de 5/8 din imobilul situat în Ștefăneștii de Jos, ., județul Ilfov, menționat anterior.
A constatat existența partajului de ascendent întocmit de defuncții Boțea E. și Boțea G. în forma testamentului olograf, la 16.12.1985, a respins cererea reclamantei, de includere în masa partajabilă a terenului în suprafață de 6000 mp situat în localitatea Ștefăneștii de Jos, ., județul Ilfov, înscris în Ordinul Prefectului nr. 710/03.07.2006 emis în favoarea pârâtului reconvenient, a admis excepția prematurității și a respins cererile părților, de includere în masa succesorală rămasă de pe urma defunctei Boțea E. a terenului în suprafață de 9,12 ha și de ieșire din indiviziune asupra acestui imobil, ca premature.
În temeiul art.165 din codul de procedură civilă a fost disjunsă cererea reclamantei, de sistare a stării de indiviziune asupra bunurilor succesorale.
Pentru a hotărî în acest sens prima instanță a reținut, în esență, că părțile au calitatea de descendenți ai defuncților Boțea G. și Boțea E. și că reclamanta a efectuat acte de acceptare tacită a succesiunii părinților săi.
Această din urmă concluzie a fost întemeiată pe precizările pârâtului reclamant și întrebarea nr.20 din interogatoriul pe care acesta l-a formulat pentru reclamanta pârâtă, coroborate cu declarația martorei V. M., din care s-a reținut că pârâtul nu a locuit permanent în imobilul succesoral, ci până în 1987, când i-a fost atribuit un apartament, și din 1997, după decesul mamei sale, că ginerele reclamantei a efectuat lucrări de reparații și îmbunătățiri în acest imobil, că părțile au folosit atât construcțiile, cât și terenul, împreună, au cultivat grădina și viță de vie circa 3-4 ani după decesul mamei lor și au împărțit produsele obținute, iar relațiile dintre ei s-au deteriorat de aproximativ 4 ani, când au intervenit neînțelegeri cu privire la averea succesorală.
A fost înlăturată ca subiectivă declarația martorului I. M., audiat la solicitarea pârâtului, cu motivarea că acesta locuiește la circa 15 km de imobilul succesoral și s-a deplasat în mod sporadic la această adresă, la solicitarea pârâtului, pentru efectuarea anumitor lucrări, ca și valoarea probatorie a contractelor de arendare depuse de pârât, încheiate pentru perioada 2000-2006, reținându-se că acestea nu sunt mijloace de probă care să fundamenteze apărarea potrivit căreia este singurul moștenitor acceptant al celor două succesiuni.
Referitor la componența masei succesorale s-a reținut – din certificatul fiscal nr._/14.04.2006, înscrisul sub semnătură privată încheiat de defuncți la 16 decembrie 1985 și recunoașterile reciproce ale părților – că imobilul construit situat în localitatea Ștefăneștii de Jos, județul Ilfov a fost edificat de autorii părților prin contribuție comună, în perioada căsătoriei; pentru terenul în suprafață de 6000 mp aferent construcțiilor și arabil s-a constatat că, deși din registrul cadastral existent la fila 29 din dosar și din certificatul fiscal nr._/2006 rezultă că a aparținut defunctului Boțea G., nu poate fi inclus în masa succesorală întrucât a fost înscris în Ordinul Prefectului nr.710/2006 emis în favoarea pârâtului Boțea G., care nu a fost anulat prin hotărâre judecătorească.
Respingerea cererii de includere în masa succesorală a terenului în suprafață de 9,12 ha, neidentificat ca amplasament, a fost justificată de neemiterea titlului de proprietate pentru acest imobil, în condițiile art.18 alin.3 din Legea nr.18/1991.
Reținând existența partajului de ascendent întocmit de defuncții autori ai părților sub forma testamentului olograf din 16.12.1985, instanța de fond a apreciat că și în această ipoteză descendenții sunt socotiți moștenitori legali și dobândesc bunurile în această calitate, și cum prin acțiune sau în condițiile art.132 din Codul de procedură civilă nu a fost investită cu o cerere de constatare a nulității partajului de ascendent sau de verificare a valabilității testamentului olograf prin care a fost întocmit, a constatat, cu respectarea art.129 alin. ultim din același cod și a principiului disponibilității, că aceste aspecte pot fi verificate cu ocazia soluționării cererii de ieșire din indiviziune asupra bunurilor succesorale.
Apelurile declarate împotriva acestei sentințe de reclamantă și de pârâtul reconvenient au fost admise de Tribunalul București, secția a IV civilă, prin decizia civilă nr.609A/31.05.2012, prin care a fost schimbată în parte hotărârea atacată în sensul că s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și s-a respins ca atare cererea principală; s-a admis în parte cererea reconvențională, s-a constatat că moștenitori legali ai defunctului Boțea G. sunt Boțea E., soție supraviețuitoare, cu o cotă de ¼ și pârâtul reclamant B. G., fiu, cu o cotă de ¾ ; s-a constatat că moștenitor legal al defunctei Boțea E. este pârâtul reclamant, în calitate de fiu, cu o cotă de 1/1, au fost înlăturate dispozițiile privind constatarea partajului de ascendent și au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Pentru a dispune astfel tribunalul a reținut, sub un prim aspect, că prin sentința civilă nr.6016/2008 a Judecătoriei B., irevocabilă prin respingerea apelului și recursului, a fost constatată nulitatea absolută a testamentului încheiat la 16.12.1985 de defuncții Boțea G. și Boțea E. și că această constatare conduce la înlăturarea din cuprinsul sentinței atacate a dispozițiilor referitoare la existența partajului de ascendent, date fiind prevederile art. 795 alin.1 din Codul civil.
Soluția dată excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei a fost întemeiată pe nedovedirea de către titulara acțiunii principale a faptului că a acceptat succesiunea defuncților săi părinți în termenul de 6 luni prevăzut de art.700 din Codul civil.
Apreciind asupra probei testimoniale administrată la instanța de fond și în apel, tribunalul a înlăturat ca nesincere susținerile martorilor V. M. și A. E., referitoare la efectuarea de către ginerele reclamantei a unor lucrări de îmbunătățiri în imobilul succesoral, după decesul lui Boțea G. reținând că prin răspunsurile la interogatoriu titulara acțiunii a recunoscut că fiica sa l-a cunoscut pe viitorul ginere și s-a căsătorit cu acesta abia în anul 1996; în același sens s-a pronunțat asupra afirmațiilor referitoare la montarea de gresie, faianță și betonarea unei alei imediat după decesul lui Boțea E., făcute de martora A. E., cu motivarea că este puțin credibil că astfel de lucrări au fost făcute pe timp de iarnă, cu atât mai mult cu cât unele sunt exterioare.
În condițiile în care ambele martore au prezentat multe amănunte referitoare la actele de acceptare tacită a moștenirii efectuate de reclamantă s-a apreciat că inadvertențele menționate pun sub semnul întrebării veridicitatea celor declarate și atrag imposibilitatea valorificării ca reale a altor părți ale declarațiilor, cu atât mai mult cu cât proba testimonială administrată la solicitarea părții adverse este în totală contradicție cu acestea; prin urmare, în condițiile în care celelalte probe administrate nu au confirmat că în termenul de 6 luni de la decesul fiecăruia dintre cei doi defuncți reclamanta a făcut acte neechivoce de acceptare a succesiunii, s-a constatat că excepția lipsei calității procesuale active a fost în mod greșit respinsă și că reclamanta nu are calitatea de moștenitor acceptant al celor două succesiuni.
Critica adusă de pârâtul reconvenient soluției de disjungere a fost respinsă ca lipsită de interes în condițiile în care în dosarul format ca urmare a disjungerii reclamanta a renunțat la judecată.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta M. E. și a criticat-o pentru nelegalitate conform art.304 pct.7, 8 și 9 din Codul de procedură civilă invocând greșita soluționare a excepției de neacceptare în termen a succesiunii defuncților Boțea G. și Boțea E..
A susținut recurenta că, fără a pretinde efectuarea unor acte de acceptare expresă, a dovedit acceptarea tacită a succesiunii defuncților săi părinți cu probatoriile administrate, respectiv declarațiile martorelor V. M. și A. E. – care au fost în mod greșit apreciate, exclusiv din perspectiva susținerilor referitoare la momentul efectuării îmbunătățirilor de către ginerele său și la pretinsa imposibilitate de realizare a acestora pe timpul iernii, fără a fi coroborate cu celelalte probatorii administrate și valorificate în privința aspectelor concordante, care dovedesc pe deplin că a acceptat tacit cele două succesiuni – și cu interogatoriul luat intimatului pârât; a fost criticată și neexaminarea declarațiilor martorilor audiați la solicitarea acestuia din urmă, analiză care ar fi permis instanței de apel să constate că acestea nu concordă între ele și sunt în dezacord chiar cu afirmațiile părții la propunerea căreia au fost audiați – care a susținut, contrar celor arătate de martorii I. M. și C. I., că a turnat o alee betonată imediat după decesul mamei sale, deci tot în timpul iernii.
A invocat recurenta, în susținerea efectuării actelor de acceptare tacită a succesiunilor în termenul stabilit de lege, și proba testimonială și interogatoriul ce i-a fost administrat la cererea intimatului în dosarul nr._, care a avut ca obiect anularea testamentului olograf din 16.12.1985 și a pretins că examinarea coroborată a acestor probatorii demonstrează atât acceptarea succesiunii tatălui, confirmată de faptul că după decesul acestuia a avut grijă de gospodăria din Ștefănești, a construit anexe gospodărești, a crescut, împreună cu mama părților și cu intimatul, păsări și animale, cât și a defunctei Boțea E. – în sensul că a convenit cu intimatul, imediat după deces, asupra împărțirii casei din Ștefănești, până la sfârșitul lunii februarie 1998 a montat gresie, faianță și lambriuri în partea de casă care îi revenea, a turnat o alee de beton în curte, a cumpărat o moară de măcinat pentru hrana animalelor, a cultivat, împreună cu intimatul, terenurile și au împărțit recoltele obținute, plata taxelor și impozitelor fiind făcută tot din vânzarea acestora.
A fost criticată și nevalorificarea recunoașterii, de către partea adversă, cu ocazia dezbaterilor în dosarul nr._, a faptului că defuncții au lăsat recurentei prin testament suma de_ lei, dar și a considerentelor sentinței civile nr.6116/2008, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, prin care s-a stabilit că, urmare a recunoașterii de către reclamanta recurentă a calității intimatului de legatar universal al averii părintești, acesta „a înțeles să execute voluntar legatul cu titlu particular cuvenit reclamantei, care a primit suma de 7000 lei în perioada 1995-2001”.
Intimatul Boțea G. a solicitat prin întâmpinare respingerea recursului ca nefondat, dar a invocat, în principal, neîncadrarea criticilor formulate în motivele de admisibilitate prevăzute de art.304 pct. 7, 8 și 9 din Codul de procedură civilă, indicate drept temei al căii de atac, ca urmare a contestării deciziei din apel exclusiv cu privire la modalitatea de stabilire a situației de fapt și a faptului că instanța de recurs poate analiza doar chestiunile care țin de legalitatea hotărârii recurate.
Prin criticile care au vizat fondul recursului s-a arătat, în esență, că efectuarea actelor de acceptare tacită a celor două succesiuni doar de către intimat a fost pe deplin dovedită de probatoriile administrate și că excepția lipsei calității procesual active a reclamantei a fost în mod corect reținută.
Analizând legalitatea hotărârii atacate în raport cu criticile formulate, Curtea a constatat că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Așa cum în mod corect s-a arătat în întâmpinarea intimatului, criticile referitoare la aprecierea probatoriilor administrate în stabilirea situației de fapt – care au vizat înlăturarea greșită a declarațiilor martorilor audiați la solicitarea recurentei reclamante pe motiv de nesinceritate, neexaminarea caracterului contradictoriu al probei testimoniale solicitată de pârât și neexaminarea coroborată a tuturor probatoriilor administrate - nu fac posibilă încadrarea lor în motivele de nelegalitate reglementate de art.304 pct.7, 8 și 9 din Codul de procedură civilă, indicate de recurentă, și nici încadrarea din oficiu în celelalte motive legale prevăzute de art.304 din același cod.
Prin urmare, ele nu reprezintă o motivare a căii de atac în sensul procedural al termenului și nu ar putea constitui obiect al examinării instanței de recurs pentru că vizează temeinicia hotărârii recurate, ori prevederile art.304 alin.1 din Codul de procedură civilă, care stabilesc limitele controlului judiciar ce se poate exercita în această cale de atac, dispun că modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, în situațiile prevăzute de pct.1 - 9 ale textului.
Sancțiunea nulității recursului, stabilită de prevederile art.306 din Codul de procedură, nu poate fi, însă, aplicată pentru că, distinct de susținerile la care s-a făcut referire anterior, a fost invocată și o critică ce respectă exigențele normei legale menționate și permite încadrarea în motivul de nelegalitate reglementat de art.304 pct.9 din Codul de procedură civilă, respectiv aceea care vizează neexaminarea excepției prescripției dreptului de opțiune succesorală din perspectiva constatărilor sentinței civile nr.6016/28.11.2008 a Judecătoriei B., irevocabilă prin respingerea apelului și a recursului, deci încălcarea puterii de lucru judecat a constatărilor făcute printr-o altă hotărâre judecătorească sub acest aspect.
În considerentele sentinței civile menționate – care a admis cererea de constatare a nulității testamentului încheiat de defuncții Boțea G. și Boțea E. la 16.12.1985 – s-a constatat, pe baza probatoriilor administrate în acel litigiu, mai ales a declarațiilor martorilor C. I. și M. E., că după decesul părinților părților, pârâtul intimat i-a dat reclamantei recurente diferite sume de bani și obiecte și că acordarea acestora s-a făcut atât pentru a o ajuta, cât și în amintirea părinților, în spiritul testamentului lăsat de aceștia.
Această constatare a instanței de judecată care a soluționat litigiul anterior se impunea cu putere de lucru judecat în cauza de față și obliga tribunalul să verifice dacă executarea legatului – afirmată în mod constant în apărările formulate de pârâtul intimat, care a pretins înmânarea către reclamanta recurentă a diferite sume de bani în acest scop – a intervenit în termenul de acceptare a succesiunii defuncților Boțea G. și Boțea E..
Din interpretarea dispozițiilor art.689 din vechiul Cod civil, aplicabil litigiului în raport cu data introducerii acțiunii, rezultă că valorează acceptare tacită nu numai luarea de către succesibili a bunurilor succesorale, ci și orice alt act ce ar fi fost făcut de erede, pe care aceasta nu ar putea să-l facă decât în calitatea sa de moștenitor și care lasă a se presupune că a fost făcut, neapărat, cu intenția de acceptare a moștenirii.
Cum primirea sumei lăsată cu titlu de legat valorează act de acceptare tacită a succesiunii – pentru că implică în mod neechivoc intenția de a accepta moștenirea, fără a putea primi o altă interpretare – iar reclamanta recurentă nu a negat acceptarea legatului și, mai mult, a invocat în susținerea apărărilor sale constatările din litigiul anterior, referitoare la executarea lui de către intimatul pârât, dar și recunoașterile făcute de partea adversă sub acest aspect, se impunea ca tribunalul să respecte caracterul devolutiv al apelului și să verifice, în raport de momentele indicate în considerentele sentinței civile nr.6016/28.11.2008 a Judecătoriei B., dar și de orice alte probe concludente, dacă executarea acestuia a intervenit în termenul de acceptare a succesiunilor defuncților Boțea Gheoghe și Boțea E..
Obligația efectuării unei astfel de cercetări rezultă din caracterul devolutiv al apelului, care implică declanșarea unei noi judecăți în fond, atât cu privire la situația de fapt, cât și cu privire la problemele de drept deduse judecății și are consecințe și asupra probelor care pot fi administrate în această cale de atac, dispozițiile art.295 din Codul de procedură civilă stabilind in acest sens că instanța de apel va putea încuviința refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanță, precum și administrarea altor probe, dacă le consideră necesare pentru soluționarea cauzei.
Așa fiind, în baza rolului activ conferit de prevederile art.129 din același cod, tribunalul trebuia să administreze probe concludente pentru a stabili dacă înmânarea sumelor de bani reținute în considerentele sentinței civile nr.6016/2008 a Judecătoriei B., date în executarea legatului cu titlu particular lăsat recurentei prin testamentul din 16.12.1985, respectiv primirea acestor sume de către titulara căii de atac, a intervenit în termenul de exercitare a dreptului de opțiune succesorală aferent fiecărei succesiuni.
Rezultă, deci, că materialul probator pe care s-a întemeiat convingerea instanței de apel a avut caracter insuficient și trebuie completat, dar cum în instanța de recurs nu se pot aduce probe noi, cu excepția înscrisurilor, și cum pentru soluționarea legală a cauzei este necesară suplimentarea materialului probator conform considerentelor precedente, în temeiul art.304 pct.9 coroborat cu art.312 alin.3 din Codul de procedură civilă, Curtea va admite recursul, va casa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul C. în scopul respectării caracterului devolutiv al apelului și a prevederilor art.295 din Codul de procedură civilă, prin refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanță ori administrarea de probe noi, care să conducă la dezlegarea acestei probleme litigioase.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite recursul declarat de recurenta reclamantă pârâtă M. E., domiciliată în București, ., .. A, ., sector 2, împotriva deciziei civile nr. 609/A din 31.05.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât reclamant B. G., domiciliat în Ștefăneștii de Jos, ., județul Ilfov.
Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului C..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19.06.2013.
Președinte, Pt. Judecător, Judecător,
D. P. M. P., I. B.
aflată în CO,cf.art.261
alin.2 C.p.c. semnează
Vicepreședinte Instanță
N. S.
Pt. Grefier,
M. G.,
aflată în CO,cf.art.261
alin.2 C.p.c. semnează
Grefier Șef
M. D.
Red.hot.jud.fond M.N.N.
Red.dec.jud.apel C.A./A.M.V.
Tehnored.dec.jud.recurs I.B./19.07.2013/3 exp.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
C., ., județ C.
Tel.0241-_, 0241-_; fax: 0241-_
-------------------------------------------------------------------------------------------------
Dosar nr._
Emisă la data de .
C Ă T R E,
TRIBUNALUL C.
Vă înaintăm dosarul civil cu nr._, privind recurenta reclamantă M. E. în contradictoriu cu intimatul pârât B. G., având ca obiect succesiune, întrucât prin decizia civilă nr. 309/C din 19.06.2013 pronunțată de Curtea de Apel C. s-a admis recursul declarat de reclamanta M. E. împotriva deciziei civile nr. 609/A din 31.05.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă în dosarul civil nr._, s-a casat hotărârea recurată și s-a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului C..
Dosarul conține . file și are atașate următoarele dosare:
- nr._ al Curții de Apel București - Secția III-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie (59 file);
- nr._ al Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă (205 file);
- nr. 2723/94/RJ/2007 al Judecătoriei B. (66 file);
- nr. 2161/2006 al Judecătoriei B. (52 file);
- nr._/3/2006 al Tribunalului Tribunalul București – Secția a III-a Civilă (27 file);
- nr._ al Curții de Apel București – Secția A IX-A Civilă pentru cauze privind proprietatea intelectuală (46 file);
-
Președinte de complet, Grefier,
D. P. M. G.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 340/2013. Curtea de Apel... | Legea 10/2001. Decizia nr. 231/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA → |
|---|
