Legea 10/2001. Decizia nr. 33/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 33/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 02-03-2015 în dosarul nr. 6213/118/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.33/C
Ședința publică din data de 2 martie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE – G. L.
Judecător -M. G.
Judecător - VANGHELIȚA T.
Grefier G. C.
S-a luat în examinare recursul civil formulat de recurenții reclamanți, M. C. și HAULICA M.-L., domiciliu procesual ales la Cabinet Avocat A. M. în C., ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 2655 din 30.10.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul civil nr._, având ca obiect legea nr.10/2001, in contradictoriu cu pârâții P. C. N. B., . PRIMAR, C. L. AL C. N. B. cu sediul în N. B., ..26, județul C. și S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN D.G.F.P. C., cu sediul în C., . nr.18, sector 5.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurenții reclamanți, d-na avocat I. S., în substituirea avocatului titular A. M., în baza delegației de substituire nr. 50/02.03.2015 pe care o depune la dosar împreună cu împuternicirea avocatului titular ._/02.03.2015, lipsind intimații pârâți.
S-a făcut referatul de către grefierul de ședință care învederează părțile, obiectul cauzei, mențiuni cu privire la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Prezentul recurs a fost declarat în termenul prevăzut de lege, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Apărătorul recurenților reclamanți precizează că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat și solicită cuvântul pe fondul recursului.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul recurenților reclamanți, având cuvântul, solicită admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței recurate, cu consecința admiterii cererii de repunere pe rol și respingerea excepției perimării.
Apreciază că cererea de repunere pe rol a cauzei a fost formulată înaintea împlinirii termenului de perimare la instanța de fond; au învederat instanței că sunt în măsură să depună notificarea însă nu la termenul respectiv, dat fiind faptul că fiind o procedură greoaie actul urma să fie eliberat de un funcționar din
cadrul primăriei. Consideră că nu li se poate imputa reclamanților tergiversarea soluționării cauzei, astfel că, în mod greșit instanța de fond a respins cererea de repunere pe rol și a constatat perimată cauza promovată de reclamanți.
Curtea, socotindu-se lămurită, în temeiul art. 150 C.pr.civ., declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.2655 din 30 octombrie 2014, Tribunalul C. a respins cererea reclamanților de repunere pe rol, a admis excepția perimării și a constatat perimată cauza promovată de reclamanți.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea formulată și ulterior precizată, înregistrată pe rolul Tribunalului C. la data de 28 mai 2012, reclamanții M. C. și H. M. L. au solicitat obligarea pârâțior P. comunei N. B., . Primar și C. L. al C. N. B. la restituirea în natură a imobilului situat în . în construcții, respectiv conac situat în . autorul N. A. până la exproprierea acestuia, prin Decretul nr.83/1949 și anexele aferente, precum și terenul corespunzător.
În subsidiar, au solicitat obligarea pârâților la întocmirea propunerii pentru acordarea de despăgubiri bănesți, conform prevederilor legale; cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 05 septembrie 2013 instanța a dispus, în temeiul art. 155 ¹C. pr. civ. suspendarea cauzei constatând că reclamanții nu și-au îndeplinit obligațiile stabilite prin încheierea din 16 mai 2013, respectiv de a face dovada existenței notificării nr. 2250/07.11.2001, conform dispozițiilor art.21 alin.1 din Legea nr. 10/2001.
La data de 12 septembrie 2014 reclamanții au solicitat repunerea pe rol a cauzei, fără să-și fi îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina acestora.
De la momentul pronunțării încheierii de suspendare a judecății și până la redeschiderea judecății, cu fixarea termenului de judecată pentru data de 30.10.2014 nu s-a îndeplinit nici un act de procedură.
În ipoteza suspendării judecății în baza art.155¹C.pr.civ., reluarea judecății este dublu condiționată și anume ca partea reclamantă să-și fi îndeplinit obligațiile prevăzute de lege ori de instanță în cursul judecății (cele care au determinat și justificat suspendarea) și judecata să poată continua potrivit legii, adică să nu fi operat sancționarea perimării până la formularea cererii de reluare a judecății.
O cerere de redeschidere a judecății formulată de reclamant înăuntrul termenului de perimare de un an, neînsoțită de dovezile îndeplinirii obligațiilor care au impus suspendarea, nu poate avea efect întreruptiv de perimare.
O cerere de reluare a judecății respinsă irevocabil, nu poate determina întreruperea cursului perimării, încheierea de respingere creând prezumția lipsei unei intenții reale a părții de a continua judecata, în condițiile în care a formulat o astfel de cerere fără să-și fi îndeplinit toate obligațiile stabilite de instanță în sarcina sa.
Prin respingerea unei astfel de cereri, cauza rămâne suspendată, nu operează o repunere pe rol, iar termenul de perimare curge în continuare; numai o cerere de redeschidere a judecății admisă de instanță ar putea produce efectul întreruptiv de perimare în raport cu dispozițiile art. 249 raportat la art.155¹ C.pr.civ.
Cauza a rămas în nelucrare, din culpa reclamanților mai mult de un an.
Reclamanții nu au atacat încheierea de suspendare, astfel că în temeiul art. 252 alin.1 C. pr.civ., instanța s-a pronunțat în sensul arătat.
Împotriva sentinței civile nr.2655 din 30 octombrie 2014 pronunțată de Tribunalul C. reclamanții au declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate.
În motivarea recursului, reclamanții au susținut că excepția perimării invocată din oficiu de instanță este nelegală deoarece dosarul a fost suspendat în baza art. 155 ¹C.pr.civ. prin încheierea din 05.09.2013, fiind comunicată la data de 12.09.2013.
Au arătat reclamanții că înainte de împlinirea termenului de un an de la data suspendării, respectiv la data de 11.09.2014 au formulat cerere de repunere pe rol, care constituie un act de procedură ce a întrerupt cursul perimării, conform art. 239 C.pr.civ.
Apreciază că la data de 11.09.2014 a început să curgă un nou termen pentru perimare, iar termenul inițial până la momentul întreruperii perimării nu intră în calcul.
Mai arată reclamanții că la data de 11.09.2014, înainte de împlinirea termenului de un an calculat de la data de 12.09.2013 (data comunicării încheierii de suspendare a cauzei) au formulat cerere de repunere pe rol, situație în care nu era îndeplinită cerința legală pentru a se constata de către instanță perimarea acțiunii.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, Curtea a apreciat că recursul este nefondat.
Conform art. 248 alin.(1) C.pr.civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.
La rândul său, art. 249 C.pr.civ. prevede că perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.
Cererea de repunere a cauzei pe rol formulată de reclamanți la 12.09.2014 de, fără să-și fi îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina acestora, nu a avut ca efect întreruperea perimării, cu atât mai mult cu cât, chiar și cu ocazia formulării cererii de repunere pe rol, aceștia nu s-au conformat dispozițiilor instanței de judecată la momentul suspendării.
Întrucât de la suspendarea judecății, prin încheierea din 5.09.2013, a trecut mai mult de un an, fără ca reclamanții să-și îndeplinească obligațiile stabilite în sarcina lor, în mod corect prima instanță a admis excepția perimării invocate din oficiu de instanță și în consecință, a constatat perimarea cererii de chemare în judecată, formulată de reclamanții M. Constantinși H. M. L. în contradictoriu cu pârâții P. comunei N. B., . Primar și C. L. al C. N. B..
Raportat la considerentele mai sus expuse, termenul de perimare de un an de zile instituit de legiuitor era depășit la data formulării cererii de repunere pe rol a cauzei.
Așadar, termenul de perimare de un an a început să curgă de la data suspendării cauzei, respectiv 05.09.2013, iar la data de 12.09.2014 era deja împlinit.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 304 pct. 9 și art. 312 alin.(1) C.pr.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanți împotriva sentinței civile nr. 2655 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenții reclamanți, M. C. și HAULICA M.-L., domiciliu procesual ales la Cabinet Avocat A. M. în C., ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 2655 din 30.10.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul civil nr._, având ca obiect legea nr.10/2001, in contradictoriu cu pârâții P. C. N. B., . PRIMAR, C. L. AL C. N. B. cu sediul în N. B., ..26, județul C. și S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN D.G.F.P. C., cu sediul în C., . nr.18, sector 5 ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 martie 2015.
Președinte, Judecător, Judecător,
L. G. M. G. Vanghelița T.
Grefier,
G. C.
Tehnored.gref.G.C.-16.03.2015
ex-2-
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 63/2015.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 94/2015. Curtea de... → |
|---|
