Revendicare imobiliară. Decizia nr. 78/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 78/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 01-04-2015 în dosarul nr. 78/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 78/C
Ședința publică din 01 aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. P.
Judecător I. B.
Judecător M. P.
Grefier G. C.
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorul N. G., domiciliat în Medgidia, ., ., ., jud.C., împotriva deciziei civile nr. 375/15.12.2014, pronunțată de Tribunalul C. – Secția I civilă – în dosarul nr._, având ca obiect revendicare imobiliară în contradictoriu cu intimatul C. M., domiciliat în Medgidia, ., jud. C..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul N. G., personal și asistat de avocat G. Vetuța, în baza împuternicirii avocațiale nr.54/31.03.2015 pe care o depune la dosar, lipsind intimatul.
Procedura este legal îndeplinită conform art. 87 și urm. cod pr.civilă.
Contestația este motivată și a fost timbrată cu suma de 100 lei conform chitanței . nr.4456/4.03.2015 emisă de Primăria Municipiului Medgidia, depusă la dosar.
S-a făcut referatul de către grefierul de ședință care învederează părțile, obiectul cauzei, mențiuni referitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual, după care:
Apărătorul contestatorului învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat și solicită cuvântul pe fond.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul contestatorului, având cuvântul, solicită admiterea contestației în anulare, apreciind că instanța de recurs a omis să cerceteze unul din motivele de casare invocate de recurent în termen, privind modalitatea de soluționare a cererii principale vizând obligarea în subsidiar la plata chiriei pentru folosirea terenului.
Arată că la pag. nr.9, în conținutul motivelor de recurs a fost inserată mențiunea cu privire la solicitarea în recurs de a se avea în vedere capătul principal al cererii de chemare în judecată privind chiria în cuantum de 170.820 lei, pentru lipsa de folosință a terenului pentru perioada 2008-2011.
Consideră că atât instanța de fond cât și de recurs nu au pus în discuție cererea principală, motiv pentru care apreciază că pe calea contestației în anulare instanța poate pronunța o hotărâre în acest sens.
La solicitarea instanței, apărătorul contestatorului apreciază că hotărârea împotriva căreia a formulat prezenta contestație în anulare nu este o hotărâre executorie.
Curtea, socotindu-se lămurită, declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare.
CURTEA :
Asupra contestației în anulare de față;
Prin cererea înregistrată la 5 martie 2015 contestatorul N. G. a formulat în contradictoriu cu intimatul C. M. contestație în anulare împotriva deciziei civile nr.375 din 15.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel C., în dosarul civil nr._ .
În motivarea contestației s-a arătat că instanța de recurs, respingând recursul, a omis să cerceteze unul dintre motivele de casare invocate de recurent, a reținut greșit obiectul cererii ca fiind obligație de a da și de a face în loc de acțiune în revendicare și nu s-a pronunțat asupra cererii subsidiare de plată a chiriei pentru folosirea terenului.
A mai arătat că instanța de recurs nu a analizat motivele de recurs privind modalitatea de soluționare a cererii principale vizând obligarea în subsidiar la plata chiriei, iar în ceea ce privește motivul de recurs referitor la acordarea mai mult decât s-a cerut a reținut că s-a soluționat cauza pe baza expertizelor din care a rezultat o suprafață mai mare în posesia pârâtului.
În drept au fost indicate prevederile art.317 și 318 Cod procedură civilă.
Examinând contestația în anulare formulate în raport de temeiul legal invocat, Curtea constată cu nu este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Deși contestatorul a invocat drept temei al contestației în anulare formulate art.317 Cod procedură civilă, prin motivele arătate în considerentele căii de atac nu a susținut că hotărârea atacată este nulă pentru că procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii (pct.1 art.317), ori că hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică referitoare la competență (pct.2 art.317). De aceea, reținând că nu au fost susținut nici unul dintre motivele de contestație în anulare prevăzute de acest text, contestația în anulare întemeiată pe art.317 Cod procedură civilă este neîntemeiată.
Potrivit art.318 Cod procedură civilă, text invocat în susținerea contestației în anulare, hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Contestația în anulare, ca și revizuirea, sunt căi extraordinare de atac de retractare, admisibile numai în cazurile limitativ prevăzute de lege. Prin aceste mijloace procedurale instanța este ținută să verifice numai dacă există vreunul dintre aceste motive, neputând să examineze justețea soluției pronunțate. Explicația caracterului strict și limitativ al motivelor care pot fi invocate în cadrul acestor căi extraordinare de atac rezidă în aceea că partea interesată are posibilitatea de a-și valorifica drepturile în fața judecătorului fondului ori în fața judecătorului în căile ordinare de atac, fără a se putea admite soluția reexaminării sine die a unei hotărâri judecătorești, întrucât, cu excepția materiei penale, liberul acces la justiție este pe deplin respectat ori de câte ori partea interesată, în vederea valorificării unui drept sau interes legitim, a putut să se adreseze cel puțin o singură dată unei instanțe naționale.
Așa cum rezultă în mod univoc din textul de lege menționat, calea procedurală a contestației în anulare specială poate fi utilizată de părțile care au participat la soluționarea recursului și este limitată la cazurile în care dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale (teza I) sau al omisiunii instanței de a cerceta vreunul dintre motivele de modificare sau de casare invocate de recurent (teza a IIa).
În speță, contestatorul invocă omisiunea instanței de recurs de a analiza unul din motivele de casare, respectiv omisiunea instanței de a cerceta cererea recurentului ”sub aspectul obligației pârâtului la plata chiriei” pentru terenul ocupat abuziv de pârâți pentru care acesta nu a avut calitatea de proprietar.
Examinând însă motivele de recurs formulate de recurentul N. G. se constată că nu există critici distincte în cererea de recurs prin care să se dezvolte chestiunea obligației pârâtului la plata chiriei, criticile recursului fiind circumscrise în general la necercetarea fondului cauzei, la interpretarea greșită a actului dedus judecății, la existența titlului de proprietate al pârâtului, la existența autorității de lucru judecat și la modul de soluționare a excepției prescripției dreptului la acțiune, motive de recurs care au fost toate, pe larg, analizate de instanța de recurs.
În ceea ce privește critica vizând nepronunțarea instanței de recurs asupra cererii subsidiare de plată a chiriei pentru folosirea terenului, Curtea reține că această critică nu se circumscrie motivelor de contestație în anulare strict și expres reglementate de art.317 și 318 Cod procedură civilă, ci unui motiv de revizuire (art.322 pct.2), cale de atac cu care instanța nu a fost investită.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge contestația în anulare ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul N. G., domiciliat în Medgidia, ., ., ., jud.C., împotriva deciziei civile nr. 375/15.12.2014, pronunțată de Tribunalul C. – Secția I civilă – în dosarul nr._, având ca obiect revendicare imobiliară în contradictoriu cu intimatul C. M., domiciliat în Medgidia, ., jud. C., ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 01 aprilie 2015.
Președinte, Judecător, Judecător,
D. P. I. B. M. P.
Pt.Grefier,
G. C.
aflat în C.O., semnează
cf.art.261 alin.2 C.pr.civ.,
Grefier șef
M. D.
Red. dec. jud. DP/4 ex.
Data: 14.07.2015
| ← Strămutare. Sentința nr. 13/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA | Expropriere. Decizia nr. 21/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA → |
|---|
