Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 7217/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 7217/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 02-07-2013 în dosarul nr. 2872/207/2010*
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 7217/2013
Ședința publică de la 02 Iulie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. P.
Judecător: M. C.
Judecător: P. P.
Grefier: M. M.
x.x.x
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta I. C., și continuat de moștenitoarea O. A., împotriva deciziei civile nr. 57 din 26 martie 2013, pronunțată de Tribunalul O. – Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți P. E.-M., C. L., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta reclamantă moștenitoare O. A., reprezentată de avocat Hertoiu A. și intimații pârâți P. E.-M., C. L., asistați de avocat D. Ș. M.. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Avocat Hertoiu A., pentru recurenta moștenitoare, depune în ședința publică declarație notarială din care rezultă că O. A. este fiica recurentei defuncte I. C., precum și răspuns la întâmpinare, comunicând un exemplar și apărătorului intimaților pârâți. Totodată, învederează instanței că singura moștenitoare a recurentei defuncte I. C. este O. A., precizând că, în mod eronat, au fost nominalizate, in lista de moștenitori depusă la dosar, numitele T. F. M. și S. A., acestea neavând nici o calitate în prezentul litigiu. Apărătorul intimaților pârâți, avocat D. Ș. M., arată, de asemenea, că singura moștenitoare a defunctei recurente este O. A., și în mod eronat au fost nominalizate numitele T. F. M. și S. A., în calitate de moștenitoare. A mai arătat că nu solicită termen pentru observarea răspunsului la întâmpinare.
Curtea, în urma verificării actelor de stare civilă și declarațiilor părților, constată că susținerile acestora sunt întemeiate, numitele T. F. M. și S. A., neavând calitate procesuală în cauză, și, nefiind invocate excepții și formulate alte cereri, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat Hertoiu A., pentru recurenta moștenitoare, a susținut oral motivele formulate în scris, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței, în sensul admiterii acțiunii. A arătat că motivările din întâmpinare sunt subiective, ignorând situații de drept soluționate de Curtea de Apel prin decizia de casare. A mai arătat că, deși recurenta defunctă avea o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, în revendicare, prin care intimații au fost obligați să îi restituie suprafețe de teren, nu s-a putut face executarea, deoarece, până la finalizarea litigiului judecătoresc, intimata a obținut Cartea funciară. Cu privire la expertiza topografică dispusă în cauză, arată că nici fondul cauzei și nici instanța de apel nu au discutat situația acestei expertize, deși în concluzii se precizează că se impune rectificarea cărții funciare.
Avocat D. Ș. M., pentru intimații pârâți, a solicitat, conform motivelor din întâmpinare, în principal, să se constate nulitatea recursului, având în vedere că nu sunt indicate motivele de nelegalitate, iar, în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, depunând chitanță în acest sens. A solicitat, de asemenea, ca recurenta moștenitoare, prin apărătorul ales, să încadreze în drept motivele formulate în scris în răspunsul la întâmpinare.
Avocat Hertoiu A., pentru recurenta moștenitoare, a arătat că recursul este motivat în fapt și în drept, temeiul de drept al recursului, fiind prevederile art.304 pct.9 C.pr.civ.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr.320/01.02.2011, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L., invocată de pârât prin întâmpinare și s-a respins cererea formulată de reclamantă împotriva acestui pârât, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
S-a respins cererea formulată de reclamanta I. C., împotriva pârâtei P. E. M., ca nefondată.
A fost obligată reclamanta la plata către pârâți a sumei de 600 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta I. C., considerând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
Tribunalul O., prin decizia civilă nr.151 din 02 iunie 2011 pronunțată în dosar nr._, a respins ca nefondat apelul formulat de apelanta reclamantă I. C. împotriva sentinței. A obligat apelanta la 800 lei cheltuieli de judecată către intimați.
Împotriva deciziei tribunalului, a declarat recurs reclamanta I. C. și prin decizia civilă nr.1378 din 18.10.2011, pronunțată de Curtea de Apel C., s-a admis recursul declarat de reclamanta I. C., împotriva deciziei civile nr. 151 de la 02 iunie 2011, pronunțată de Tribunalul O. – Secția Civilă în dosar nr._, în contradictoriu cu pârâții P. E.-M., C. L., s-a modificat decizia și s-a admis apelul declarat de apelanta reclamantă I. C. împotriva sentinței civile nr.320 din 01.02.2011, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, fiind desființată sentința și trimisă cauza spre rejudecare la Judecătoria Caracal.
Instanța de recurs a constatat că recursul este fondat, reținându-se în considerentele deciziei că potrivit art. 33 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, în forma pe care aceasta o avea la data promovării litigiului, în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia.
Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară. Intră în categoria cererilor de rectificare carte funciară cererile prin care se solicită radierea unui drept, sau a unei notări în cartea funciară, cele prin care se solicită îndreptarea înscrierii sub aspectul naturii sau a câtimii (în cazul coproprietății) dreptului, precum și cele prin care se solicită menționarea unei înscrieri referitoare, de asemenea, la dreptul supus publicității. Rezultă din cele expuse aspectul că cererile în rectificare carte funciară au ca țintă partea a II-a a cărții funciare, respectiv cea referitoare la drepturi.
Prin modificare carte funciară se înțelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului care poartă asupra acelui imobil. Modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate. Obiectul țintă al cererii în modificare carte funciare îl constituie partea I a cărții funciare, respectiv cea în care sunt descrise imobilele.
Față de conținutul art. 33 alin.1 din Legea nr. 7/1996, Curtea apreciază că cererea formulată de un terț prin care se contestă cuprinsul cărții funciare sub aspectul întinderii unei suprafețe de teren și limitelor amplasamentului acesteia, suprafață aflată în proprietatea unei alte persoane decât titularul cererii, nu se încadrează între operațiunile de rectificare carte funciară, ci în cele de modificare carte funciară. Ceea ce se contestă din cuprinsul cărții funciare nu vizează dreptul întabulat, ci aspecte tehnice referitoare la identificarea imobilului.
Calificarea în sensul menționat a acțiunii se impune în litigiul dedus judecății, față de obiectul concret al cererii de chemare în judecată (respectiv modificarea cărții funciare în partea I referitoare la descrierea imobilului) și argumentele concrete pe care recurenta reclamantă le-a invocat (faptul că întinderea suprafeței de teren pentru care a fost întabulat dreptul de proprietate în favoarea intimatei pârâte nu mai corespunde realității, astfel cum rezultă din hotărârea judecătorească pronunțată în litigiul purtat între părți, ce a avut ca obiect revendicare și grănițuire).
Cu privire la aceste aspecte, potrivit art. 33 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, modificarea cărții funciare este posibilă numai la cererea titularului dreptului. Această prevedere legală, în principiu, nu este de natură a aduce atingere intereselor terților, întrucât ea se coroborează cu dispozițiile art. 32 din Legea nr. 7/1996. Potrivit acestor din urmă dispoziții, efectul de opozabilitate al înscrierilor în cartea funciară este inoperant cu referire la suprafața terenurilor.Astfel fiind, în cazul în care în cartea funciară este întabulat un drept real cu privire la o suprafață de teren, cartea funciară are rolul de a asigura publicitatea dreptului întabulat, însă nu și cu privire la întinderea suprafeței terenului cu privire la care se exercită dreptul.
În raport de calificarea menționată a cererii de chemare în judecată și de prevederile art. 32 și 33 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, în litigiul de față se impune, totuși, a se analiza în ce măsură, în cauză, recurenta reclamantă justifică interes în promovarea litigiului de față, respectiv în a solicita modificarea întinderii suprafeței și limitelor terenului pentru care s-a întabulat dreptul de proprietate în favoarea intimatei pârâte. Această analiză se impune pentru a se evita a se aduce atingere dreptului reclamantei, de acces la o instanță, reglementat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.
Potrivit cererii de chemare în judecată, dar și considerentelor sentinței pronunțată în cauză de prima instanță, recurenta reclamantă a încercat să-și întabuleze dreptul său de proprietate pentru o suprafață de teren învecinată cu terenul întabulat în cartea funciară a cărei modificare se solicită. Cererea recurentei reclamante a fost respinsă de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară O. prin încheierea de carte funciară nr. 6338/31.03.2009 cu motivarea că există suprapunere cu terenul deja întabulat la cererea intimatei pârâte. Încheierea de carte funciară a rămas definitivă prin respingerea plângerii ca tardiv formulată. Modul de soluționare a cererii de întabulare formulată de recurenta reclamantă este discutabil, față de prevederile art. 32 din Legea nr. 7/1996 și dispozițiile art. 27 din Ordinul nr. 634/2006 emis de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Fiind, însă, o încheiere definitivă, recurenta reclamantă este în prezent în imposibilitate de a-și întabula dreptul său de proprietate, ceea ce duce la concluzia că există interes în promovarea litigiului de față și că acest litigiu trebuie să fie analizat pe fond, chiar dacă, potrivit legii, modificarea cărții funciare este posibilă, în principiu, numai la cererea titularului dreptului întabulat.
Nu prezintă relevanță în soluționarea cauzei pe fond aspectul că prin sentința civilă nr. 4984/19.11.2009 a Judecătoriei Caracal s-a constatat dreptul de proprietate al intimatei pârâte cu privire la o suprafață de teren, întrucât această sentință este ulterioară celei pronunțate în grănițuire iar recurenta reclamantă nu a fost parte în proces, pentru a-i fi opozabilă.
Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Judecătoriei Caracal la data de 06.12.2011 sub nr._ .
În ședința publică din 2 februarie 2012, reclamanta, prin avocat, a depus la dosar note de precizare a acțiunii.
S-a susținut că, în raport de dispozițiile Legii nr.7/1996, obiectul cauzei deduse judecății se referă la întinderea suprafeței de teren pentru care a fost intabulat dreptul de proprietate al pârâtei, care nu corespunde realității, cu raportare, pe de o parte, la litigiul de grănițuire și revendicare soluționat anterior prin hotărâre judecătorească irevocabilă, iar pe de lată parte, la titlul de proprietate al pârâtei - cele două situații trebuind a fi raportate la dispozițiile Legii nr.7/1996 și art.27 din Ordinul nr.634/2006.
În notele de precizare s-a arătat că efectiv, cu raportare la dispozițiile art.33/1 din Legea nr.33/1, în speță este vorba de o modificare a cărții funciare, care nu corespunde pentru dreptul intabulat de pârâtă în ce privește întinderea suprafeței de teren intabulate și în condițiile art.33/1 din aceeași lege, este de reținut că instanța de control judiciar(practică judiciară pe țară), s-a stabilit că această prevedere legală ,,la cererea titularului dreptului”, nu este de natură a aduce atingere intereselor terților – deoarece acest text se coroborează cu dispozițiile art.32 din Legea nr.7/1996, în sensul că înscrierile din cartea funciară sunt inoperante cu referire la suprafața terenurilor.
S-a menționat, în notele de precizare, că în cauza dedusă judecății, cartea funciară are intabulat un drept real cu privire la o suprafață de teren – și acest fapt asigură publicitatea dreptului intabulat fără însă a face dovada proprietății asupra terenului cu privire la care s-a înscris dreptul.
Ca dovadă a faptului că, din punct de vedere tehnic, suprafața de teren intabulată este eronat înscrisă, se solicită a se observa dispozitivul sentinței civile nr.994/2007 pronunțată de Judecătoria Caracal, sentință care a intrat în autoritate de lucru judecat – fiind definitivă și irevocabilă, prin care pârâta a fost obligată să cedeze reclamantei suprafața de 5,45 m.p., teren înscris ca drept de proprietate în cartea funciară nr._, provenită din conversia cărții funciare nr.565 cu numărul cadastral 812.
S-a mai arătat că, reclamanta s-a adresat Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară O., care prin încheierea de carte funciară nr.6338/31.03.2009 a respins cererea cu motivarea că există suprapunere cu terenul deja intabulat de pârâtă – rezolvarea cauzei în acest mod eronat făcându-se cu raportare la expertiza topo efectuată în cauză, care a stabilit că există între cele două proprietăți o suprapunere a terenului reclamantei cu terenul pârâtei pe o suprafață de 22,81 m.p..
A solicitat reclamanta, prin notele de precizare, a se observa că în speță expertul a propus o soluție tehnică, prin care se putea rezolva situația celor două proprietăți fără ca nici una din părți să fie lezată în drepturile legitime de proprietate.
Reclamanta, prin notele de precizare, a mai menționat că în această situație este evident că interesul reclamantei, de modificare a întinderii suprafeței și limitelor terenului pentru care s-a intabulat dreptul de proprietate în favoarea pârâtei, este justificat ca situație de fapt și temeiuri de drept – în sensul de modificare a întinderii suprafeței și limitelor terenului pentru care s-a intabulat dreptul de proprietate pentru pârâtă – temeiuri de drept care sunt justificate nu numai de dreptul intern, ci și în dreptul internațional – CEDO – art.6/1 și Protocolul nr.1 (dreptul de proprietate), principii și drept înscris în art.20 din Constituția României.
Susține reclamanta că sentința nr.4984 din 19.11.2009 a Judecătoriei Caracal, nu prezintă relevanță în soluționarea cauzei prezente, cu atât mai mult cu cât această sentință este ulterioară acțiunii în grănițuire și nu îi este opozabilă .
Pârâții, prin avocat, au depus la dosar întâmpinare, solicitând, pe cale de excepție, să se constate că acțiunea reclamantei, precizată în temeiul dispozițiilor art.33 pct.3 din Legea nr.7/1996, este inadmisibilă, fiind promovată de o persoană care nu poate avea calitate procesuală activă, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în toate ciclurile procesuale, potrivit dispozițiilor art.274 C.pr.civ..
În motivarea întâmpinării, în fapt, au arătat pârâții că, prin decizia nr.1378 din 18.10.2011 a Curții de Apel C. pronunțată în dosarul nr._, s-a apreciat de către instanța de recurs, raportat la conținutul concret al cererii de chemare în judecată, că temeiul de drept al acțiunii subzistă în dispozițiilor art.33 pct.3 din Legea nr.7/1996, fiind astfel o acțiune în modificarea cărții funciare a pârâților, și nu o acțiune în rectificare.
Au mai arătat pârâții că, potrivit dispozițiilor instanței de recurs, instanța de fond trebuie să analizeze, raportat la dispozițiilor art.33 pct.3 din Legea nr.7/1996, dacă reclamanta justifică interes în promovarea unei acțiuni prin care solicită modificarea cărților funciare ale pârâților.
S-a menționat, în întâmpinare, că singura justificare a instanței de casare în considerentele deciziei nr.1378 din 18.10.2011, subzistă în protejarea dreptului de acces la o instanță, al reclamantei, deoarece prin calificarea acțiunii în recurs, fază în care nu se putea aprecia fondul cererii, s-ar fi cenzurat acest drept protejat de Constituție.
Pârâții au precizat, în întâmpinare, că instanța de recurs nu putea să facă aprecieri asupra fondului cauzei, acest atribut fiind exclusiv al instanțelor de fond, astfel încât, recalificând acțiunea ca fiind una în modificarea cărții funciare, s-a impus casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare în fața primei instanțe.
Au mai menționat pârâții că, potrivit textului art.33 pct.3 teza ultimă din Legea nr.7/1996, acțiunea în modificare a cărții funciare este atributul exclusiv al titularului cărții funciare respective, iar textul este de strictă interpretare și nu există posibilitatea modificării conținutului cărții funciare, la solicitarea unei terțe persoane.
S-a susținut de către pârâți că, calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și titular, deoarece titularul dreptului de a solicita modificarea cărții funciare, este doar titularul dreptului de proprietate înregistrat în CF.
Pârâții au mai menționat că trebuie avut în vedere faptul că practica judiciară în materie este unitară, în sensul susținerilor pârâților, iar Curtea Constituțională a apreciat că nu există elemente de neconstituționalitate în cuprinsul prevederilor instituite prin art.33 din Legea nr.7/1996 astfel încât, orice apreciere în sensul admisibilității unei acțiuni în modificarea cărții funciare, promovate de o altă persoană în afara titularului dreptului de proprietate care face obiectul înscrierii în CF, ar echivala cu o adăugare la lege.
Reclamanta, prin avocat, a depus la dosar răspuns la întâmpinare, solicitând în condițiile art.315 alin.1/2 C.pr.civ., să se constate că excepția inadmisibilității cererii-cu raportare la titularul cărții funciare, nu mai poate fi primită, fiind o problemă de drept dezlegată de instanța de control judiciar( în speță Curtea de Apel C.).
Avându-se în vedere considerentele deciziei civile nr.1378 din 18.10.2011, pronunțată de Curtea de Apel C., dar și precizările formulate de reclamantă la acțiunea introductivă, în ședința publică din 15 martie 2012, instanța a pus în vedere reclamantei, prin avocat, să precizeze numărul cărții funciare a cărei modificare sau rectificare o solicită și în ce constă modificarea ori rectificarea cărții funciare.
La data de 23.03.2012 reclamanta, luând act de dispozițiile instanței din data de 15.03.2012, a formulat și depus la dosar precizări, arătând că prin acțiunea introductivă de instanță, petenta a solicitat, în contradictoriu cu pârâții, modificarea Cărților Funciare pentru terenurile situate în Caracal, ..53, județul O. – înscrise cu nr. Cadastral_ cu nr.Cadastral 82 și nr. Cadastral_ (nr. Cadastral_).
Reclamanta a precizat că, efectiv, instanța de control judiciar a statuat că petenta are dreptul de a cere modificarea cărții funciare și instanța are obligația să soluționeze pe fond cauza dedusă judecății, fără a permite excepții care împiedică judecarea pe fond, menționând totodată că anexează jurisprudență CEDO în acest sens.
A mai precizat reclamanta că, întrucât din cele două expertize efectuate în cauză de expert M. M. și expert M. M., rezultă cu certitudine că există suprapuneri de teren ale proprietăților petentei și pârâților (vecini), este evident că din punct de vedere tehnic, cele două cărți funciare nu reflectă adevărul cu privire la suprafețele teren – astfel că petenta este îndreptățită să ceară modificarea acestor cărți, iar acest drept este expres stabilit ca drept al petentei și obligație pentru fondul cauzei.
Suplimentar, reclamanta a arătat că, între părți au avut loc mai multe litigii în legătură cu întinderea suprafețelor de teren avute în proprietate, și anume: sentința civilă nr.994/2007 – revendicare și grănițuire; sentința civilă nr.871/2008 – solicitare anulare titlu de proprietate, emis pe numele petentei; sentința civilă nr.944/2008 – pentru anularea aceluiași titlu de proprietate al petentei; decizia civilă nr.974/2008 – pronunțată de Tribunalul O..
Reclamanta prin precizările formulate a susținut că între părți există conflict de mai mult timp, cei doi pârâți invocând drepturi de proprietate pe care nu le-au dovedit, însă acestora li s-au făcut înscrisuri în cartea funciară care nu corespund realității, mai ales că există hotărâri irevocabile în revendicare și grănițuire în favoarea petentei.
S-a mai susținut, de către reclamantă că, în această situație, este evident că acțiunea este întemeiată și admisibilă, cărțile funciare cuprinzând date tehnice care nu corespund realității faptice, situație ce impune efectuarea unei expertize topo de specialitate.
Prin precizările formulate reclamanta a mai menționat că în ce privește interesul, acesta este justificat de toate situațiile anterior enunțate iar, efectiv, prin înscrierile discutabile din cărțile funciare – nu numai că petenta este lipsită de un drept legitim, dar se trece în derizoriu hotărârea judecătorească irevocabilă de revendicare și grănițuire – hotărâre declarativă de drepturi - pe care instanța nu o poate ignora, deoarece ar leza însăși scopul legii și al instanței, prin faptul că aceasta nu ar mai putea fi executată.
În ședința publică din 19 aprilie 2012, pârâții, prin avocat, au depus la dosar note de ședință la care s-au atașat în copii următoarele înscrisuri: încheierea nr._/27.09.2011 emisă de OCPI O.; extras de carte funciară pentru informare privind proprietatea reclamantei; planul de amplasament și delimitare al imobilului teren intravilan; schițe cadastrale; raportul de expertiză întocmit în dosarul nr._ de expert tehnic în specialitatea topografie – geodezie - cadastru - M. E.; decizia civilă nr.974/29.05.2008 pronunțată de Tribunalul O..
Pârâții au precizat că în prezent, interesul în susținerea unei acțiuni de carte funciară, nu se mai justifică având în vedere că reclamanta și-a intabulat dreptul de proprietate în Cartea Funciară, așa cum rezultă din încheierea nr._/27.09.2011 emisă de OCPI O., reclamanta fiind titularul imobilului cu nr.Cadastral_ înscris în CF_ UAT Caracal dar acest aspect nu l-a învederat instanței, dând dovadă de rea credință față de instanța de rejudecare.
Mai mult, reclamanta nu justifică interes în promovarea acestei acțiuni și în raport de suprafața de teren pe care aceasta o deține și care a făcut obiectul intabulării în CF.
Prin încheierea din 17 mai 2012, instanța a încuviințat cererile părților, prin avocați, cu privire la înaintarea unei adrese către OCPI O., prin care s-a solicitat a fi comunicate la dosar toate actele care au stat la baza întocmirii unui număr de patru cărți funciare, al căror număr a fost precizat de reclamantă, dar și de către pârâți, dispunându-se prorogarea pronunțării asupra probei cu expertiză topografică după înaintarea actelor solicitate.
La data de 30 mai 2012 au fost comunicate de către OCPI O., următoarele acte în copii: documentație cadastrală anexa 1, cererea cu nr.6145/26.09.2011, cererea de recepție și înscrisuri din 26.10.2011, declarația reclamantei, certificatul fiscal nr.6250/2011, titlul de proprietate nr._/60/5.08.1993, certificatul de moștenitor nr.250 din 29.10.2002 emis de BNP I. L. & E. T. – Caracal, contractul de vânzare-cumpărare, certificatele de nomenclatură stradală și adresă nr.647/21.07.2011 și nr.332/2.07.2010, memoriu tehnic, fișă de măsurători, inventar de coordonate, schițe, planșe fotografice,comunicare încheiere, încheierea nr._/27.09.2011 și nr._/25.08.2010, extras de carte funciară, sentința civilă nr.4984 din 19.11.2009 pronunțată de Judecătoria Caracal,
Raportul de expertiză tehnică topografică, încuviințat și întocmit de expert tehnic judiciar F. M.-E. în specialitatea topografie, cadastru și geodezie, a fost depus la dosar în data de 8 noiembrie 2012.
Prin încheierea din 15 noiembrie 2012, instanța a admis în parte obiecțiunile formulate de reclamantă, prin avocat, împotriva raportului de expertiză, în acest sens dispunându-se a se reveni cu adresă către expert prin care s-a solicitat completarea raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză, respectiv să se precizeze în mod clar în ce constă modificarea documentației cadastrale cu nr.Cadastral 812, înscris în cartea funciară nr._ a localității Caracal.
Suplimentul la raportul de expertiză tehnică topografică a fost depus la dosar în data de 29 noiembrie 2012, iar împotriva acestuia părțile nu au mai formulat obiecțiuni.
Prin sentința civilă nr. 5441/13.12.2012, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată și precizată de reclamanta I. C., împotriva pârâților P. E. M. și C. L..
A fost obligată reclamanta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 3900 lei către pârâți.
Pentru a pronunța această sentința, instanța a reținut următoarele:
Reclamanta I. C. este moștenitoarea numitului I. G., căruia i s-a emis titlul de proprietate nr._/60/5.08.1993 pentru suprafața de 800 m.p. teren situat în municipiul Caracal, .. 55, județul O..
Pârâta P. E. M., se învecinează cu reclamanta și pe numele soțului acesteia s-a constituit, conform titlului de proprietate nr._/59/5.08.1993, dreptul de proprietate pentru suprafața de 800 m.p. teren situat în municipiul Caracal, .. 53, județul O..
În anul 1993, soții P. au vândut pârâtului C. L., care este ginerele lor, suprafața de 250 m.p., așa cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1600 din data de 05.03.1993.
La data de 02.08.2000, când între părți nu existau litigii, pârâta P. E. M. și-a înscris restul de teren rămas în proprietate, respectiv suprafața de 550 m.p. din acte și 552,13 m.p. din măsurători, în cartea funciară nr._ provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 565, cu nr. cadastral 812.
Prin sentința civilă nr.994/14.03.2007 pronunțată de Judecătoria Caracal, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia pronunțată de Tribunalul O. și decizia nr. 963/l8.ll.2008 pronunțată de Curtea de Apel C., s-a admis cererea reclamantei și cererea de intervenție a pârâtei P. E. M., a fost obligat pârâtul C. L. să ridice construcția cu destinația de garaj, edificat pe terenul proprietatea reclamantei, respectiv zidul garajului să-l mute în punctul 102 cu 0,67 m spre vest, iar în punctul 104 să-l retragă cu 1 m, pârâta P. E. M. fiind obligată să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamantei suprafața de 5,45 m.p., ocupată prin edificarea zidului garajului.
Totodată, prin aceeași hotărâre s-a stabilit hotarul despărțitor dintre proprietățile părților, pe aliniamentul 102/1 – 113/1, marcat cu linie roșie pe planul de situație nr. 3, situat la 0,67 m vest față de hotarul despărțitor existent.
Prin sentința civilă nr.4984/19.11.2009 a Judecătoriei Caracal, s-a constatat faptul că pârâta P. E. M. este proprietara suprafeței de 68,46 m.p. teren intravilan situat în municipiul Caracal, .. 53, cu vecinii N – R. P. Nicușor, E – I. D. G. (autorul reclamantei), S – . N. T.) și V – P. I., teren care a fost înscris de pârâtă la data de 29.06.2010 în cartea funciară a imobilului nr._ cu nr. cadastral_.
Deoarece părțile nu au ajuns la o învoială cu privire la rectificarea cărților funciare ale pârâtei P. E. M., potrivit sentinței civile nr.994/14.03.2007 pronunțată de Judecătoria Caracal, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia pronunțată de Tribunalul O. și a deciziei nr.963/l8.ll.2008 pronunțată de Curtea de Apel C., reclamanta a formulat cerere pentru rectificarea acestora.
Conform art. 351 din Legea nr.7/1996, „în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia”, iar potrivit art.36 pct.4 din același act normativ „orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară, dacă prin hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului”.
Având în vedere situația expusă instanța a reținut că, în raport de sentința civilă nr. 994/14.03.2007 pronunțată de Judecătoria Caracal, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia pronunțată de Tribunalul O. și a deciziei nr. 963/l8.ll.2008 pronunțată de Curtea de Apel C., situația reală actuală a imobilului în suprafață de 550 m.p. situat în municipiul Caracal, .. 53, județul O. și înscris în cartea funciară nr._ cu nr. cadastral nr. 812, nu mai corespunde cu înscrierea efectuată în această carte funciară, deoarece ulterior s-a constatat prin hotărâre judecătorească faptul că proprietara acestei suprafețe de teren mai are în proprietate și o altă suprafață de teren, de 68 m.p., care se învecinează cu reclamanta, și pentru care i s-a întocmit cartea funciară nr._ și cu numărul cadastral_, situație care nu a fost avută în vedere atunci când s-a stabilit hotarul despărțitor dintre aceste părți.
În plus, din raportul de expertiză întocmit de expert tehnic judiciar M. E. în specialitatea topografie-geodezie-cadastru, a reieșit faptul că există o zonă de suprapunere a terenului reclamantei cu terenul pârâtei, de 22,81 m.p. cuprinsă între punctele 6-5-4 (113)-35-6. Același lucru a reieșit și din sentința civilă nr. 2156 din 31.06.2010 pronunțată de Judecătoria Caracal, având ca obiect plângere carte funciară, unde s-a arătat că, cererea reclamantei de întocmire a cărții funciare a fost respinsă, deoarece o porțiune de teren se suprapune în aceleași limite peste o suprafață înscrisă deja în cartea funciară a pârâtei.
În această situație, prin sentința civilă nr.320 din 01.02.2011 pronunțată de Judecătoria Caracal, a apreciat instanța că situația reală a terenurilor reclamantei și cel al pârâtei P. E., nu este în prezent clarificată printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, care să rezolve problema zonei de suprapunere a terenurilor acestora, motiv pentru care nu poate dispune rectificarea cărților funciare ale pârâtei, rectificare cerută de reclamantă, și s-a respins cererea reclamantei, ca nefondată.
De asemenea, această situație a terenurilor și a unui nou hotar, nu poate fi rezolvată în cadrul acțiunii având ca obiect rectificare carte funciară așa cum propune expertul desemnat în cauză.
În raportul de expertiză tehnică topografică întocmit de expert tehnic judiciar F. M.-E. în specialitatea topografie, cadastru și geodezie, s-a precizat că, în urma măsurătorilor efectuate, a prelucrării datelor culese din teren și comparării cu schițele din documentațiile de carte funciară ce aparțin părților, s-a constatat că suprafața de 554 m.p. evidențiată pe planul de situație Anexa 1, deținută de pârâta P. E. M., atât pe latura comună cât și întreaga configurație a acestui teren, nu corespunde cu schița cadastrală cu nr. Cadastral 812, schiță eliberată de OCPI O. la data de 05.11.2012 și documentația cadastrală a fost întocmită în sistem de proiecție local și nu în sistem de proiecție STEREO 70. S-a mai constatat în același raport de expertiză că, în ceea ce privește celelalte suprafețe de teren ale pârâților, respectiv suprafața de 68 m.p. ce aparține pârâtei P. E. M., cu nr. Cadastral_ și suprafața de 250 m.p. ce aparține pârâtului C. L., cu nr. Cadastral_, evidențiate pe planul de situație Anexa 1, se încadrează în limitele acceptate de către OCPI, dar în ceea ce privește suprafața de teren deținută de către reclamantă, limita comună corespunde, pornind de la sud către nord din . traseul punctelor 6,17,20,21,27, și B, însă diferența de suprafață rezultată în minus față de documentația cadastrală cu nr. Cadastral_, este posibil să provină de la faptul că, la întocmirea schiței cadastrale, s-au măsurat mai puține puncte pe conturul imobilului reclamantei.
De asemenea, atât schița cadastrală cu nr. Cadastral_, ce aparține pârâtei P. E. M. cât și schița cadastrală cu nr. Cadastral_ ce aparține reclamantei I. C., corespund cu actualul hotar, dintre cele două proprietăți, delimitat de punctele 6,17,20,21,27 și B, limite indicate de proprietari la întocmirea documentațiilor cadastrale, conform anexelor depuse la documentațiile respective.
Mai mult, instanța a reținut și faptul că reclamanta și-a intabulat dreptul de proprietate în Cartea Funciară, așa cum rezultă din încheierea nr._/27.09.2011 emisă de OCPI O., reclamanta fiind titularul imobilului cu nr.Cadastral_ înscris în CF_ UAT Caracal.
În suplimentul la raportul de expertiză tehnică topografică întocmit de expert tehnic judiciar F. M.-E. în specialitatea topografie, cadastru și geodezie, s-a precizat că documentația cu nr.Cadastral 812, înscris în cartea funciară nr._ a localității Caracal, necesită modificare deoarece forma terenului din documentația cadastrală nu corespunde cu realitatea din teren, sistemul de coordonate din documentație nu este STEREO 70 potrivit Ordinului nr.634/2006 cu completările ulterioare, precum și datorită faptului că limita comună nu corespunde cu situația din teren.
Procedura de soluționare a plângerilor împotriva încheierilor de carte funciară, este o procedură simplificată, necontencioasă, în care instanțele verifică legalitatea și temeinicia încheierilor, fără a putea stabili drepturi potrivnice altor părți.
Regulile de soluționare ale plângerilor sunt cele prevăzute de art. 50 din Legea cadastrului și publicității imobiliare, nr. 7/1996, care se completează cu prevederile art. 331-336 din Codul de procedură Civilă, referitoare la procedura necontencioasă.
Art. 20 din Legea nr. 7/1996, republicată, stabilește că dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se înscriu în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil.
Totodată, potrivit art.30 alin.1 și 2 din Legea nr. 7/1996, R., dacă în Cartea funciară s-a înscris un drept real, în condițiile prezentei legi, în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei, dacă a fost dobândit cu bună credință, cât timp nu se dovedește contrariul, iar dacă un drept s-a radiat din Cartea funciară se prezumă că acel drept nu există.
De asemenea, conform art.33 din Legea nr.7/1996, republicată, în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia, iar potrivit art.34 din același act normativ, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrisurilor din cartea funciară, dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; dreptul înscris a fost greșit calificat; nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea, și înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că potrivit art.48 din Legea nr. 7/1996, registratorul admite cererea și dispune intabularea dacă înscrisul îndeplinește următoarele condiții:
a) este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege; b) indică numele părților; c) individualizează imobilul printr-un identificator unic; d) este însoțit de o traducere legalizată, dacă actul nu este întocmit în limba română; e) este însoțit, după caz, de o copie a extrasului de carte funciară pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului.
S-a constatat că pârâții au solicitat intabularea dreptului de proprietate pe temeiul actelor de proprietate, astfel că înscrisurile în baza cărora pârâții au dobândit dreptul de proprietate îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 48 din Legea nr.7/1996.
Potrivit art.19 alin.1 pct. B lit. e) din Legea nr. 7/1996 Partea a II-a a cărții funciare, referitoare la înscrierile privind dreptul de proprietate, va cuprinde și faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum și acțiunile privitoare la proprietate. Legea nr. 7/1996 nu a preluat dispozițiile Cap.4 „Notarea” din Decretul lege nr. 115/1938, fiind lacunară din acest punct de vedere. Cu toate acestea textul art.19 alin.1 pct. b lit. e) din Legea nr. 7/1996 stabilește fără dubii că în partea a II –a se pot înscrie „acțiunile privitoare la proprietate”. Conform art. 33 din Legea nr. 7/1996 rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarație autentică, fie în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, iar potrivit art. 34 alin. 4 din același act normativ, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor dacă înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului .
Instanța a mai reținut că OCPI O. nu verifică îndeplinirea condițiilor de fond ale actului translativ de proprietate, ci numai îndeplinirea condițiilor de formă, întrucât verificarea îndeplinirii condițiilor de fond ale contractului de vânzare - cumpărare este atributul exclusiv al instanțelor judecătorești, iar, în condițiile în care apar modificări în privința valabilității actului în temeiul căruia s-a făcut înscrierea sau nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris, partea interesată are la dispoziție acțiunea în rectificarea înscrierii în cartea funciară.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta I. C., considerând-o netemeinică și nelegală, deoarece instanța de fond a ignorat raportul de expertiză topo efectuat în cauză prin care se concluzionează că se impune modificarea cărții funciare.
Un alt motiv de recurs este faptul că instanța nu a observat că certificatul de moștenitor nr. 250/29.10.2012 și titlul de proprietate nr._/60/1993 au înscris ca drept funciar un drept de 800 m.p., iar instanța nu a interpretat în mod corect sentința civilă nr. 994/14.03.2007 și nici măcar nu amintește de procesul verbal nr. 3 /17.03.2009.
Instanța nu a examinat încheierea de respingere a intabulării și emiterea cărții funciare, nu explică de ce nu a existat și nu există proces verbal de vecinătate și nu supune nimic de expertizele M. și M. care au constatat suprapuneri de terenuri.
Se precizează că discutabilă este ignorarea suprapunerii pe teren și motivarea situației suprafeței de 68,46 m.p. care produce confuzii în ceea ce privește înscrierile în cartea funciară.
Referitor la interesul recurentei se apreciază că acesta există, este actual și legitim și el constă în faptul că tehnic cartea funciară nu corespunde sub aspectul câtimii, în acte 800 m.p., iar în cartea funciară 746 m.p., iar diferența este expres dovedită ca fiind în posesia și proprietatea intimatei.
Intimații pârâți P. E. M. și C. L. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca fiind neîntemeiat și păstrarea în tot a soluției pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică, cu obligarea apelantei reclamante la plata cheltuielilor de judecată.
Se arată că în fapt, prin decizia nr. 1378/18.10.2011 a Curții de Apel C. pronunțată în dosarul_, s-a apreciat de către instanța de recurs, raportat la conținutul concret al cererii de chemare în judecată, că temeiul de drept al acțiunii constă în dispoz. art. 33 pct. 3 din Legea nr. 7/1996 fiind astfel o acțiune în modificarea cărții funciare și nu acțiune în rectificare.
Potrivit dispozițiilor instanței de recurs, instanța de fond trebuia să analizeze dacă apelanta reclamantă justifică interes în promovarea unei acțiuni prin care solicită modificarea cărților funciare ale pârâților, iar din acest punct de vedere interesul în susținerea unei acțiuni de carte funciară nu se mai justifică având în vedere că apelanta reclamantă și-a intabulat dreptul de proprietate în cartea funciară așa cum rezultă din încheierea nr._/27.09.2011 emisă de OCPI O..
La termenul din 26.03.2013 instanța a pus în discuția părților calea de atac având în vedere dispoz,. art. 2821 Cod procedură civilă, calea de atac fiind calificată ca apel.
Prin decizia civilă nr.57/26.03.2013, Tribunalul O. a respins ca nefondat apelul formulat de apelanta reclamantă I. C., domiciliată în Caracal, .. 55, județul O., împotriva sentinței civile nr. 5441/13.12.2012, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații P. E.-M. și C. L..
A obligat apelanta la 900 lei cheltuieli de judecată către intimații pârâți.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:
Motivele de apel invocate de apelanta reclamantă sunt ample și ele nu au în majoritate legătură cu obiectul cauzei deoarece prin decizia nr. 1378/18.10.2011 a Curții de Apel C. pronunțată în dosarul_, s-a apreciat de către instanța de recurs, raportat la conținutul concret al cererii de chemare în judecată, că temeiul de drept al acțiunii constă în dispoz. art. 33 pct. 3 din Legea nr. 7/1996 fiind astfel o acțiune în modificarea cărții funciare și nu acțiune în rectificare.
Față de această situație, justificarea instanței de casare constă în protejarea dreptului de acces la o instanță al reclamantei, deoarece prin calificarea acțiunii în recurs, fază în care nu se putea aprecia fondul cererii s-ar fi cenzurat dreptul de acces la instanță protejat de Constituție, iar instanța de recurs nu putea să facă aprecieri asupra fondului cauzei.
Interesul procesual trebuie să îndeplinească cumulativ câteva cerințe imperative și anume să fie legitim, personal, direct, născut și actual.
Cu ocazia rejudecării fondului, instanța trebuia să analizeze dacă apelanta reclamantă mai justifică interes în susținerea acțiunii așa cum a fost calificată de Curtea de Apel C., iar din analiza efectuată a rezultat că acest interes nu mai există, deoarece reclamanta și-a intabulat dreptul său de proprietate.
Din motivările cererilor de chemare în judecată, dar și din considerentele deciziei Curții de Apel C., reiese că apelanta reclamantă a promovat prezenta acțiune datorită faptului că era în imposibilitatea de a-și intabula dreptul de proprietate pentru terenul său, având în vedere că solicitările anterioare fuseseră respinse de OCPI O., pe considerentul că există o suprapunere a terenului acestuia cu terenul intimatei pârâre P. E. M..
Deoarece apelanta reclamantă și-a intabulat dreptul de proprietate în cartea funciară, așa cum rezultă din încheierea nr._/27.09.2011 emisă de OCPI O., în prezent interesul în susținerea unei acțiunii de carte funciară, nu se mai justifică.
Prin motivele de apel formulate se urmărește transformarea unei acțiuni de carte funciară într-o acțiune în revendicare, susținându-se mai multe motive care nu au legătură cu obiectul acțiunii, respectiv modificare carte funciară.
Din primul ciclu procesual reiese că s-a efectuat o expertiză prin care s-a constatat că reclamanta deținea 741 m.p. (fila 119 dosar fond), iar în prezent potrivit măsurătorilor efectuate cu ocazia emiterii documentației pentru OCPI O. a rezultat o suprafață de 756 m.p. având un plus de 15 m.p., această suprafață fiind înscrisă în cartea funciară.
Din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1103/12.09.1961 (fila 3 dosar nr._ ) reiese că reclamanta I. C. a cumpărat de la F. M. suprafața de 693 m.p. și nu 800 așa cum greșit s-a dispus constituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 și s-a transmis prin certificatul de moștenitor nr. 250/2002.
În expertiza dispusă și efectuată la instanța de fond,expertul a reținut la pct. 1 al concluziilor din raportul de expertiză (fila 4) – dosar fond (fila 286), că atât „schița cadastrală cu nr._ ce aparține pârâtei P. E. M., cât și schița cadastrală nr._ ce aparține reclamantei I. C. corespund cu actualul hotar dintre cele două proprietăți delimitat de punctele 6, 17, 20, 21, 27 și B, limite indicate de proprietar la întocmirea documentației cadastrale”, conform anexelor depuse la documentațiile respective, ceea ce demonstrează că acțiunea apelantei reclamante este neîntemeiată.
În conformitate cu prevederile art. 33 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 rep., în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde în privința înscrierii cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia. D. urmare, titularul dreptului real înscris în cartea funciară, are dreptul de a solicita rectificarea oricărei înscrieri (intabulare, înscriere provizorie sau notare), pe care o apreciază ca necorespunzătoare situației juridice actuale, reale a imobilului și care îl prejudiciază., însă potrivit expertizei de mai sus din care reiese că schițele cadastrale corespund cu actualul hotar, iar reclamanta și-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară, se apreciază că cererea sa este neîntemeiată.
Constatând astfel că, instanța de fond a dat o interpretare corespunzătoare probatoriilor administrate raportat la conținutul cererilor cu care a fost sesizată, tribunalul în conformitate cu dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă a respins ca nefondat apelul.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, tribunalul a obligat apelanta la 900 lei cheltuieli de judecată, către intimații pârâți.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamanta I. C., care, expunând și situația de fapt, a arătat și motivat, următoarele:
A cerut rectificarea Cărții Funciare a pârâtei P. E. - C. pentru CF_, număr cadastral 812 OCPI O. - localitatea Caracal, deoarece din punct de vedere tehnic întinderea și limitele proprietății P., nu corespund cu realitatea tehnică din teren, existând real suprapuneri între terenul înscris în CF a intimatei și terenul său.
A motivat că s-a respins cererea de emitere a Cărții Funciare prin încheierea nr. 6338/31.03.2009, datorită situației anterior enunțate și a faptului că suprapunerea de teren a fost dovedită cert prin sentința civilă irevocabilă nr. 994/14.03.2007, pronunțată de Judecătoria Caracal.
Prin această hotărâre judecătorească irevocabilă, declarativă de drepturi, a făcut dovada certă a faptului că actele oficiale de cadastru obținute de P. E. - nu corespund din punct de vedere tehnic, în sensul că s-a stabilit cert că pârâții dețin fără drept suprafețe de teren proprietatea sa - sentința civilă nr. 994/2007 soluționând acțiune în revendicare, în grănițuire și în „obligația de a face".
Judecătoria Caracal a respins acțiunea, prin sentința civilă nr. 320/01.02.2011, confirmată apoi de Tribunalul O., prin decizia nr. 151/02.06.2011 - ignorându-se proba certă, sentința civilă anterior enunțată, irevocabilă prin respingerea căilor de atac promovate de cei doi intimați), care dovedesc că înscrierile din c.f. a intimatei nu corespund realității tehnice din teren (stabilite prin expertize topografice).
Nu este de ignorat faptul că, chiar OCPI în actul de respingere a cererii sale de eliberare a Cărții Funciare reține „suprapuneri de terenuri".
Cum, nu a putut să-și exercite drepturile legitime, confirmate prin hotărârea irevocabilă, declarativă de drepturi, sentința civilă nr. 994/2007, prin imposibilitatea de executare silită, prin opunerea de către intimată a Cărții sale Funciare - cum Legea nr. 7/1996/R îi dă posibilitatea de a apela la instanța judecătorească pentru protejarea drepturilor proprii, s-a adresat Judecătoriei, care, printr-o examinare superficială a situației reale de fapt - i-a respins, prin sentința și decizia anterior enunțată –cererea.
S-a adresat instanței superioare de control judiciar - Curtea de Apel C., care a admis recursul formulat, a casat sentința Judecătoriei și decizia Tribunalului și prin decizia nr. 1378/18.10.2011, a trimis cauza pentru rejudecare.
Este nemulțumită de faptul că fondul cauzei, prin sentința civilă nr. 5441/2012 și Tribunalul, prin decizia nr. 57/2013, au ignorat - din nou - situațiile certe existente în cauză, dezlegarea dată de Curte, în ce privește emiterea discutabilă a cărții funciare a pârâtei, cu raportare la Ordinul Președintelui ANCPI și au trecut cu ușurință peste dovezile certe ale faptului că actul de cadastru al pârâtei este eronat din punct de vedere tehnic{teren îngrădit, cu suprapuneri de peste 0,50 m.l. ocupat de intimată, conform sentinței civile irevocabile de revendicare), nu a examinat cu atenție titlul său de proprietate (atacat de pârâți în instanță, fără succes), pe care îl contestă - deși acesta există în materialitatea sa faptică si legală, a ignorat expertiza topo „Fălămas M.", care stabilește că se impune și modificarea documentației cadastrale a pârâtei".
Instanța de fond și Tribunalul motivează respingerea acțiunii și a apelului pe ... lipsa de interes, pe care o raportează la faptul că mi s-a emis și mie carte funciară.
Interesul său este născut, este actual, este legitim, deoarece situația cărții funciare a pârâtei – intimate, există și în prezent „înscrieri care nu corespund realității tehnice din teren".
Nu are nici o relevanță existența, în prezent, a cărții sale funciare, cu raportare la „interes", deoarece acesta există și în prezent pentru situația anterior enunțată, care este reală și certă, susținerile făcute în legătură cu actul său de vânzare - cumpărare „ca suprafață și carte funciară", fiind eronate, cu raportare la faptul că această carte funciară pe care o deține nu a fost atacată, și, reclamanta ar fi în măsură să o conteste, în raport de titlul său de proprietate, deoarece înscrierile din carte sunt ... în minus, minus, care se regăsește, în parte, în cartea funciară a pârâtei - intimate și a fost stabilit cert prin hotărâre judecătorească irevocabilă, declarativă de drepturi.
Pârâta și instanțele interpretează într-un mod propriu - eronat și obiectiv, decizia Curții de Apel, încercându-se glisarea situației reale, de la problemele de fapt și de drept dezlegate de curte în judecarea recursului - nerespectând în literă și spirit aceste probleme dezlegate, care sunt obligatorii pentru instanțele inferioare, a fi respectate în literă și spirit.
S-a susținut de pârâta P. E. că, soluția Curții nu a avut în vedere decât dreptul său la o instanță, în ideea de respectare a art. 6 CEDO - ori, Curtea a examinat în detaliu cauza, cu raportare la normele de reglementare în materie - considerând că emiterea Cărții Funciare a pârâtei este „discutabilă" ... instanțele (fond și apel) neexaminând „in concreto", discutabilitatea acestei cărți funciare, cu raportare la temeiurile de drept din Legea nr. 7/1996/R și Ordinului nr. 634/2006. „Terenuri îngrădite ... diferențe de peste 0,50 m.l. ... lipsă proces - verbal de vecinătate = soluție legală OCPI = „respingere cerere".
S-a încercat, de pârâtă, glisarea atenției instanței - la faptul că atacarea cărții funciare a pârâtei nu este permisă legal, că diferența de teren există, dar ... „este posibil" să provină din măsurători în „mai puține puncte", dar se ignoră - deși se reține în motivare că se impune „modificarea documentației cadastrale, deoarece forma terenului nu corespunde cu realitatea din teren ... precum si datorită faptului că limita comună nu corespunde cu realitatea din teren" (expertiză topo + supliment topo al expertului F. M.).
Interesul său este legitim, real și actual, pentru că situația cărții funciare a pârâtei - intimate a rămas aceeași - iar modificarea acesteia nu poate fi făcută decât pe baza unei hotărâri definitive și irevocabile.
Nu este admisibil să se „fractureze expertiza topografică", prin preluarea doar a unor elemente - ignorându-se concluzia certă a acesteia, prin care se recunoaște dreptul său ... refuzat a fi soluționat, pe fond, de instanța de fond și de instanța de apel, în litera și spiritul legii - atât fondul, cât și apelul făcând doar trimiteri la temeiuri de lege, pe care le interpretează și pentru care dispun o soluție neconformă - soluție în care se face vorbire că instanța de control judiciar - Curtea de Apel C., a impus doar să se verifice „dacă mai există sau nu interes în cauza ...
Toate aceste considerente, expuse în prezentul recurs, au corespondent real, faptic și juridic - în cauză, și impun admiterea recursului și modificarea sentinței fondului și a deciziei tribunalului, în sensul admiterii cererii și a modificării cărții funciare_, cu număr cadastral 812 - OCPI O. - localitatea Caracal, pentru beneficiara - intimată P. E., în așa fel încât aceasta să corespundă limitelor reale și tehnice existente ca drept al acesteia (dându-se eficiență sentinței civile declarative de drepturi, irevocabilă nr. 99/2007, titlului de proprietate al reclamantei, evaluării făcută de expert topograf - aceasta fiind singura soluție care corespunde aplicării legii în literă și spirit).
Nu este lipsit de relevantă faptul că CEDO impune: tranșarea pe fond a cauzei în judecată efectivă; nefiind permise excepții ce împiedică judecarea fondului deduse judecății;deoarece accesul liber la justiție impus de art. 6 CEDO - este îndeplinit ca „garanție pentru partea litigantă - de a obține o soluție" doar prin judecarea pe fond a cauzei, altfel nefiind satisfăcute cerințele art. 6 CEDO.
Solicită a se observa faptul că atât instanța de fond, cât și cea de apel, printr-o motivare „stufoasă", nu reușesc să convingă că soluția este „fără greșeală", „s-a stabilit cu certitudine adevărul în cauză", pe baza stabilirii faptelor și „s-a aplicat corect legea".
Instanța de fond și Tribunalul își fundamentează soluția pe „interes" - ceea ce nu echivalează cu judecata pe fond a cauzei, apreciind ... asupra deciziei Curții ... în loc să aplice decizia Curții, în litera și spiritul acesteia.
Intimații pârâți au formulat Întâmpinare, arătând, în esență, că nu există motive de nelegalitate a deciziei recurate și solicitând respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Întrucât, pe parcursul judecării recursului, a decedat recurenta, instanța, față de prev. art. 243 alin. 1 pct. 1 c.pr.civ. și solicitarea părților, astfel cum a fost precizată, a introdus și menținut în cauză, ca moștenitor recurent, pe numita O. A., care, prin avocat, a și formulat Răspuns la întâmpinare, ca și continuator al recursului, arătând, în esență, că motivările din întâmpinare sunt subiective, solicitând să nu fie primite de instanță.
Recursul se va respinge, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.304 pct.1-9 c.pr.civ., modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, motive prevăzute expres și limitativ, pentru promovarea recursului.
Prin urmare, eventualele motive de netemeinicie a hotărârilor – care vizează stabilirea unei anume situații de fapt, ca rezultat al modului de apreciere și interpretare a probelor administrate în cauză sau alte aprecieri ale instanței, lăsate la îndemâna judecătorului, de către legiuitor – nu constituie motive de recurs, în sensul prevăzut de art.304 c.pr.civ., nu pot face obiectul cererii de recurs, raportat la cerințele art.3021 alin.1 pct.c C.pr.civ., și, ca atare, nici nu pot fi supuse examinării de către instanța de recurs.
Aceasta înseamnă că instanța de recurs este competentă numai să verifice, în limitele motivelor de recurs formulate, în ce măsură au fost corect aplicate dispozițiile de drept material, la situația de fapt stabilită prin hotărârile supuse recursului, și, de asemenea, respectarea dispozițiilor cu caracter procedural invocate de părți, precum și, din oficiu, motivele de nelegalitate de ordine publică, în condițiile prevăzute de art.306 alin.2 c.pr.civ.
În speță, Tribunalul, respingând apelul, a reținut, pe de o parte, că, întrucât apelanta reclamantă și-a intabulat dreptul de proprietate în cartea funciară, așa cum rezultă din încheierea nr._/27.09.2011 emisă de OCPI O., în prezent, interesul acesteia în susținerea unei acțiuni de carte funciară, nu se mai justifică. Pe de altă parte, reexaminând probatoriul administrat în cauză, instanța de apel a constatat că instanța de fond a dat o interpretare corespunzătoare probelor dosarului, raportat la conținutul cererilor cu care a fost sesizată, reținând o situație de fapt corectă, respectiv, că schițele cadastrale corespund cu actualul hotar, iar reclamanta și-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară, așa încât, acțiunea reclamantei este și neîntemeiată.
Motivarea Tribunalului, cu referire la lipsa de interes în promovarea acțiunii, este corectă, și nu vine în contradicție cu decizia de casare, dată fiind intabularea dreptului de proprietate al reclamantei, după pronunțarea deciziei de casare, și chiar considerentele acestei decizii - obligatorii, de altfel, pentru instanța de rejudecare, conform art. 315 c.pr.civ.- în sensul că există interes în promovarea litigiului de față, atâta timp cât recurenta reclamantă este în imposibilitate de a-și intabula dreptul său de proprietate, ceea ce înseamnă că întabularea dreptului de proprietate, nu mai justifică interesul în promovarea cererii.
Prin urmare, sub acest aspect, nu există motive de nelegalitate a deciziei recurate.
În ceea ce privește examinarea și pe fond a cauzei, instanța de rejudecare s-a conformat, de asemenea, deciziei de casare, care a motivat că acest litigiu trebuie să fie analizat pe fond, chiar dacă, potrivit legii, modificarea cărții funciare este posibilă, în principiu, numai la cererea titularului dreptului intabulat. Deși această rezolvare și motivare a Curții, este argumentată prin modul de soluționare, la acea dată, a cererii de intabulare, respectiv, de respingere a cererii reclamantei, iar, ulterior, în rejudecare, acest temei nu a mai existat, totuși, instanța de rejudecare, în mod corect, a dat eficiență dispozițiilor art. 315 c.pr.civ., neputând să cenzureze dispozițiile instanței de casare.
Prin urmare, și din acest punct de vedere, decizia recurată este legală, iar criticile recurentei, ce vizează nerespectarea deciziei de casare și excepția lipsei de interes, sunt neântemeiate.
Însă, în ceea ce privește modul de soluționare, pe fond, a cauzei, Curtea constată că nemulțumirile recurentei reclamante se referă la starea de fapt ce rezultă din probele dosarului, ceea ce, față de considerentele expuse, nu mai poate fi supus examinării în recurs.
Față de starea de fapt reținută de prima instanță și confirmată de instanța de apel, soluția de respingere a acțiunii și, respectiv, de respingere a apelului reclamantei, este legală, așa încât, nici sub acest aspect, nu există motive de nelegalitate a deciziei recurate.
Față de considerentele expuse, care constituie răspunsuri și la critici de nelegalitate a hotărârii, Curtea apreciază că susținerea intimaților privind nemotivarea recursului, este neântemeiată, însă, constatând că în cauză nu subzistă motive de nelegalitate a deciziei atacate, în baza art.312 C.pr.civ., recursul va fi respins, ca nefondat.
În baza art. 274 c. pr. civ., va fi obligată recurenta moștenitoare O. A., la 1000 lei cheltuieli de judecată, către intimații pârâți, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta I. C. și continuat de moștenitoarea O. A., împotriva deciziei civile nr. 57 din 26 martie 2013, pronunțată de Tribunalul O. – Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți P. E.-M., C. L., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
Obligă recurenta moștenitoare O. A. la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimații pârâți P. E.-M. și C. L..
Decizie irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 02 Iulie 2013.
Președinte, M. P. | Judecător, M. C. | Judecător, P. P. |
Grefier, M. M. |
Red.Jud.P.P.
Tehnored..M.M.
2ex/08.07.2013
j.a.I.B.
j.f. D.S.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 6077/2013. Curtea de... | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 216/2013. Curtea de... → |
|---|
