Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 6873/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 6873/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 20-06-2013 în dosarul nr. 92/225/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 6873
Ședința publică de la 20 Iunie 2013
Completul compus din:
Președinte: - C. R.
Judecător: - T. R.
Judecător: - M. L. N. A.
Grefier: - S. C.
x.x.x.
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta C&C MH C. S.R.L. R. PRIN ADMINISTRATORI JUDICIARI CONSULTANT INSOLVENȚĂ SPRL ȘI YNA CONSULTING SPRL împotriva deciziei civile numărul 53/A din data de 26 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul M. – Secția I Civilă în dosarul numărul_, în contradictoriu cu pârâtul O. M. - BIROUL DE cadastru ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ DR.TR.S., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996).
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurenta reclamantă . C. S.R.L. R. PRIN ADMINISTRATORI JUDICIARI CONSULTANT INSOLVENȚĂ SPRL ȘI YNA CONSULTING SPRL și intimatul pârât O. M. - BIROUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ DR.TR.S..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat următoarele: recursul apare declarat și motivat în termenul prevăzut de dispozițiile art. 301 Cod procedură civilă; motivele de recurs apar comunicate; dosarul se află la primul termen de judecată în această etapă procesuală; depunerea la dosarul cauzei, în termenul prevăzut de dispozițiile art. 308 alin. 2 Cod procedură civilă, a întâmpinării formulată de intimatul pârât O. M. - BIROUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ DR.TR.S., înregistrată sub nr.2 9164/12.06.2013, prin care solicită și judecata în lipsă, precum și împrejurarea că recurenta reclamantă . C. S.R.L. R. PRIN ADMINISTRATORI JUDICIARI CONSULTANT INSOLVENȚĂ SPRL ȘI YNA CONSULTING S, prin motivele de recurs, a solicitat judecata în lipsă potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
Curtea, luând act de cererile privind judecata în lipsă potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă formulate de recurenta reclamantă . C. S.R.L. R. PRIN ADMINISTRATORI JUDICIARI CONSULTANT INSOLVENȚĂ SPRL ȘI YNA CONSULTING S, prin motivele de recurs și de intimatul pârât O. M. - BIROUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ DR.TR.S., prin întâmpinare, și constatând cauza în stare de judecată, a reținut-o spre soluționare, trecând la deliberări.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
1.Prin sentința civilă nr. 815/15.02.2013, Judecătoria Drobeta Turnu Severin a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului O.C.P.I. Drobeta Turnu Severin și a respins plângerea formulată împotriva acestuia ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar pe fond, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că potrivit deciziei nr. 72/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și justiție asupra recursului în interesul legii ,cauzele care au ca obiect plângere privind cartea funciară întemeiată pe disp. art. 50 din Legea nr. 7/1996 republicată, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară ,nu are calitate procesuală pasivă, pe fond, constatând că registratorul trebuie să cerceteze dacă înscrisul pe baza căruia se solicită înscrierea întrunește condițiile prevăzute de lege ,iar pe de altă parte să verifice dacă nu există ,potrivit cuprinsului cărții funciare, vreo piedică la efectuarea înscrierii, în speță, procesul verbal de sechestru, scopul notării somației în cartea funciară fiind încunoștințarea terțelor persoane că imobilul este urmărit de un creditor făcând opozabil terților actul de executare înscris.
S-a mai reținut că în speță, sunt îndeplinite condițiile formale pentru înscrierea somației imobiliare în cartea funciară,neexistând temeiuri pentru anularea încheierii de carte funciară .
În termen legal, petenta a declarat apel, criticând sentința sub aspectul soluționării excepției lipsei calității procesuale pasive a intimatei O. M..
A susținut că prima instanță în mod nelegal și netemeinic a motivat că plângerea a fost formulată împotriva unei persoane care nu are calitate procesuală pasivă, întrucât în cuprinsul cererii introductive a fost menționată denumirea intimatului ANAF DGAMC București și nu a cerut judecarea cauzei în contradictoriu cu O.-Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, conceptarea în cauză a O. fiind dispusă de instanță, care a încălcat disp. art. 114 alin. 1 c. pr. civ., că nu a fost interpelată de instanță să-și precizeze cadrul procesual și persoanele cu care înțelege să se judece în calitate de pârâte, sancțiunea aplicată în cazul în care nu ar fi indicat persoanele respective, fiind suspendarea judecării cauzei, în conformitate cu prevederile art. 155 ind. 1 c. pr. civ. A solicitat judecarea cauzei în lipsă.
2.Prin decizia numărul 53/A din data de 26 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul M. – Secția I Civilă în dosarul numărul_ s-a respins ca nefondat apelul formulat de petenta . C. S.R.L împotriva sentinței civile nr.815/15.02.2013 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, intimată fiind O. Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Pentru a decide astfel, instanța a reținut: Principiul disponibilității constă în posibilitatea părților de a dispune de obiectul procesului, precum și de mijloacele procesuale de apărare a acestui drept .
Deci, instanța nu poate introduce din oficiu alte persoane în proces, limitele cererii de chemare în judecată, ale cadrului procesual în care se va desfășura judecată cu privire obiect și la părți, fiind stabilite de reclamant.
În speță, s-a constatat că petenta a formulat plângere împotriva încheierii de carte funciară nr._/2012, emisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară M., care a fost conceptată în calitate de intimată, însă aceasta a invocat prin întâmpinarea depusă la dosar( fila 40 dosar fond) excepția lipsei calității procesuale pasive.
Prima instanță, în mod legal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei, având în vedere decizia nr. 72/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a admis recursul în interesul legii și s-a decis că în cauzele care au ca obiect plângerile privind cartea funciară întemeiate pe dispozițiile art. 50 din Legea nr. 7/1996, republicată, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă, practica instanțelor fiind constantă în acest sens.
Procedura de înscriere în cartea funciară este guvernată de regulile cuprinse în Legea nr. 7/1996, republicată,care se întregesc cu dispozițiile art. 331-339 c. pr. civ., privind procedura necontencioasă.
Prin urmare, criticile apelantei vizând admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară M., cu încălcarea principiului disponibilității și al rolului activ al instanței, nu au fost reținute, motiv pentru care, în conf. cu disp. art. 296 c. pr. civ. a fost respins apelul și menținută, ca fiind legală și temeinică hotărârea .
3.Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta C&C MH C. S.R.L. R. PRIN ADMINISTRATORI JUDICIARI CONSULTANT INSOLVENȚĂ SPRL ȘI YNA CONSULTING SPRL
Criticile sunt în esență următoarele: Motivarea deciziei atacate este nelegală, deoarece în cuprinsul cererii introductive a fost menționat numele / denumirea intimatului ANAF DGAMC București, însă instanța a reținut în mod eronat ca intimat O. M. subliniindu-se că societatea recurentă nu a menționat că solicită judecarea cauzei în contradictoriu cu O. M..
Se arată că SC C&C MH C. S.R.L a precizat în cuprinsul cererii introductive că a formulat plângere împotriva încheierii de respingere nr._/2012 pronunțată de O. M. prin care a solicitat desființarea Încheierii atacate și respingerea cererii de notare a sechestrului asupra imobilului notat în Cartea funciară în favoarea ANAF DGAMC București.
Conceptarea în cauză a O. M. a fost dispusă de către instanță cu încălcarea prev. art.114 alin. 1 C.pr.civilă, instanța având obligația să interpeleze petenta, solicitându-i să precizeze cadrul procesual și persoanele cu care înțelege să se judece în contradictoriu, în calitate de pârâte.
Se mai arată că în cuprinsul deciziei nr. 53/A din data de 26 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul M. – Secția I Civilă în dosarul numărul_ instanța reține: „potrivit deciziei nr.72/2007 pronunțată de ÎCCJ asupra recursului în interesul legii, cauzele care au ca obiect plângere privind cartea funciară întemeiată pe dispoz. art. 50 din Lg. 7/1996 republicată, Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă, practica instanțelor fiind constantă în acest sens”.
Se mai critică faptul că instanța în ceea ce privește admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a încălcat principiul disponibilității cât și rolul activ al acesteia.
În drept se invocă dispoz. art.299 și urm. C.pr.civilă.
Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Recursul este fondat și se va admite ca atare pentru următoarele considerente :
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 07.01.2013, sub nr._, petenta . C. S.R.L. a formulat plângere împotriva încheierii CF nr._/03.12.2012 pronunțată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară M., prin care s-a respins reexaminarea incheierii nr._, solicitând admiterea plângerii cu consecința desființării încheierii atacate și respingerea cererii de notare a sechestrului asigurator asupra imobilului cu nr. cadastral_ (provenit din nr.cadastral de pe hârtie 4246), in favoarea ANAF DGAMC BUCURESTI.
În motivarea în fapt, petenta susține că prin Încheierea de respingere nr._, Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Dr.Tr.S., s-a pronunțat asupra cererii de reexaminare a societății înregistrată la B.C.P.I Dr.Tr.S. sub nr._/03.12.2012, prin care solicita reexaminarea cu privire la încheierea nr._, Dosar nr._/09.11.2012, prin care s-a dispus notarea sechestrului asigurator pentru suma de 14.129.448 lei în favoarea ANAF- DGAMC- București, sub C12 din cartea funciară_ (provenită din cartea funciară pe hârtie cu nr.4246) UAT Dr.Tr.S..
Deci, prin cererea introductivă de instanță, reclamantul urmărea desființarea încheierilor CF și pe fond, respingerea cererii de NOTARE a unui sechestru asigurător asupra imobilului proprietatea sa și restabilirea situației anterioare, deci radierea notării, sechestrul fiind notat în favoarea ANAF DGAMC- București .
În aceste condiții, procedura judiciară care se derulează în fața instanței care soluționează plângerea împotriva încheierilor de carte funciară, este una contencioasă, iar nu una necontencioasă, în sensul disp. art. 331 Cod procedură civilă, întrucât pentru dezlegarea sa este nevoie de mijlocirea instanței, urmărindu-se stabilirea unui drept potrivnic altei persoane. În speță, această din urmă persoană este titularul cererii de Notare a sechestrului asigurator, respectiv creditorul.
Într-adevăr, prin cererea introductivă de instanță, reclamanta nu a precizat în termeni clari și lipsiți de echivoc, faptul că prin cerere, cheamă în judecată persoana în favoarea căreia s-a dispus notarea sechestrului asigurator, dar în aceeași măsură, nu a chemat în judecată nici pe emitentul încheierii împotriva căreia s-a formulat plângerea.
Simpla indicare a denumirii emitentului actului, în acest caz punctual, dar având în vedere și decizia RIL veche nr. 72/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și justiție asupra recursului în interesul legii privind lipsa calității procesuale pasive a O. - nu conduce la concluzia că totuși reclamantul ar fi înțeles să cheme în judecată această entitate.
Se constată faptul că în primă instanță, din oficiu s-a dispus conceptarea și citarea O., nefiind în acest sens nici un act de procedură al părții sau al instanței, din care să rezulte necesitatea conceptării și citării acestei persoane juridice, fie și numai în baza respectării principiului disponibilității părții, în procesul civil.
Mai mult, în condițiile în care prin acțiune, nu se precizează în termeni expreși pârâtul, deși este menționat creditorul în favoarea căruia s-a făcut notarea sechestrului, este greu de înțeles faptul că instanța a ales să citeze numai O. și nu a procedat în același mod și cu cealaltă persoană juridică indicată în cerere, respectiv persoana în favoarea căreia se notase sechestrul asigurator, titular al cererii legat de care se cerea pe fond respingerea și radierea notării, persoană căreia reclamantul îi opunea efectiv dreptul său afirmat prin acțiune și care avea interes să-și conserve dreptul obținut prin notare, deci să se apere în proces în scopul obținerii soluției de respingere a plângerii CF.
Sau, este greu de înțeles, de ce prima instanță nu a avut nelămuriri cu privire la cadrul procesual pasiv și în virtutea unui rol activ minimal prevăzut de art. 129 alin. 4 Cod procedură civilă, după fixarea termenului de judecată pe fond, în măsura în care se trecuse deja de etapa administrativă de regularizare a cererii prevăzută de art. 114, 114 ind. 1 Cod procedură civilă, să ceară părții să precizeze pârâtul chemat în judecată și să complinească lipsurile în lumina exigențelor art. 112 Cod procedură civilă, sub sancțiunea prevăzută în art. 155 ind. 1 Cod procedură civilă.
Față de toate aceste elemente, Curtea constată faptul că tribunalul a soluționat în mod greșit primul motiv de apel formulat de reclamantă și a reținut că în cauză operează principiul disponibilității, fără să observe că nu a fost manifestarea de voință a părții de a da în judecată O., întrucât așa cum s-a arătat în precedent, din cererea de chemare în judecată nu rezultă în mod clar că aceasta este voința părții. În orice caz, în caz de neclaritate, instanța fie cerea lămuriri, fie cita ambele persoane juridice despre care se face vorbire în acțiune, iar nu numai pe una dintre ele, la alegerea instanței pentru ca apoi să constate lipsa calității procesuale pasive a acesteia.
Este adevărat că cererea a fost examinată și pe fond, dar în condițiile în care O. nu are calitate procesuală pasivă, se ridică întrebarea în raport cu care subiect de drept, s-a stabilit prin sentință că pretențiile deduse judecății sunt neîntemeiate pe fond. În aceeași logică, se poate ridica întrebarea, cum ar fi procedat prima instanță dacă ar fi găsit întemeiate pretențiile reclamantei, probabil că atunci constatând că nu ar fi fost indicat pârâtul corect în cerere, nu ar fi putut pronunța o soluție, neexistând persoana căreia să i se opună dreptul afirmat prin acțiune.
În această situație, fie nu analiza pe fond, mărginindu-se la a respinge acțiunea pe excepția lipsei calității procesuale pasive, fie lămurea aspectul privind persoana chemată în judecată efectiv de către reclamant, pe care ar fi citat-o corespunzător.
În orice caz, titularul cererii are interes să solicite reluarea judecății într-un cadru procesual adecvat, inclusiv din punctul de vedere al pârâtului care trebuie să stea în proces și pe care recurenta arată că a înțeles să-l cheme în judecată potrivit principiului disponibilității și căruia îi opune dreptul său de a cere și obține radierea notării sechestrului, aceasta fiind utilitatea demersului său judiciar, în care trebuie să se respecte acest principiu, dar și cel al contradictorialității dezbaterilor.
În cauză sunt incidente disp. art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă, potrivit cărora actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale, se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor.
În etapa procesuală a recursului, nu se poate dispune îndreptarea neregularităților, impunându-se reluarea judecății de la actul neregulat, respectiv din apel, săvârșită cu ocazia soluționării greșite a motivului de apel privitor la citarea O., în loc de ANAF.
Pe de altă parte, Curtea reține că în cauză nu sunt incidente disp. art. 108 alin. 4 Cod procedură civilă, neregularitatea nefiind pricinuită prin propriul fapt al reclamantei, de vreme ce în cererea de chemare în judecată, chiar în partea introductivă, sunt trecute două nume: O. și ANAF, iar nelămurirea acestui aspect apare ca fiind greșeala instanței.
Este de subliniat faptul că în cauză, în ordine cronologică, prima neregularitate a fost săvârșită de instanță, prin neutilizarea procedurii prev. de art. 114 și 114 ind. 1 Cod procedură civilă, procedură administrativă care s-ar fi dovedit un filtru util în înlăturarea unor eventuale neregularități ale cererii de chemare în judecată în privința cadrului procesual pasiv și care ar fi condus la evitarea celorlalte neregularități ale actelor de procedură ale instanței, în faza de judecată propriu-zisă.
Este incident cazul de recurs de casare prev. de art. 304 pct. 5 raportat la art. 105 Cod procedură civilă și de trimitere prev. de art. 315 alin. 2 Cod procedură civilă, potrivit cărora când hotărârea a fost casată pentru nerespectarea formelor procedurale, judecata va reîncepe de la actul anulat.
În baza art. 312 alin. 1 teza I, alin. 2 teza II și art. 312 alin. 6 ind. 1 Cod procedură civilă, se va admite recursul ca fondat, se va casa decizia și se va trimite cauza spre rejudecare o dată aceleiași instanțe, Tribunalul M..
O reluare a judecății în primă instanță sau la tribunal pe fond, după eventuala anulare a sentinței, nu se poate dispune de Curte de vreme ce, în aplicarea disp. art. 297 Cod procedură civilă, se constată că în primă instanță s-a dat o soluție și pe excepție și pe fond, excepția fiind soluționată de principiu corect, dar fondul fiind analizat fără citarea în cauză a unei părți care ar fi justificat legitimarea procesuală pasivă, deși a fost indicată de parte, fiind invocate de parte și cauze de nulitate în sensul disp. art. 297 alin. 2 teza finală Cod procedură civilă prin prisma nerespectării principiului disponibilității.
Prin urmare, se impune chiar rejudecarea apelului de către aceeași instanță, pentru a se asigura într-un cadru procesual adecvat, oralitatea și contradictorialitatea dezbaterilor, în așa fel încât să se lămurească în final, care dintre ipotezele prev. de art. 297 Cod procedură civilă, este incidentă în cauză.
În rejudecarea apelului și în găsirea unei soluții adecvate și legale, se va avea în vedere pentru găsirea unui remediu procesual și îndreptarea neregularităților constatate de Curte, faptul că situația creată nu este imputabilă reclamantei, că o nouă acțiune cu același obiect nu mai poate fi promovată având în vedere termenul legal de formulare a plângerii prevăzut de legea 7/1996, faptul că reclamanta nu a cerut reluarea judecății în primă instanță de vreme ce nici nu critică soluția dată excepției, ci doar nerespectarea principiului disponibilității, că ANAF căreia i s-ar putea opune hotărârea, de altfel favorabilă pe fond, nu a fost citată nici în primă instanță, nici în apel în primul ciclu procesual, pentru a formula vreo cerere sau vreo apărare în raport cu soluția pronunțată și cu un interes pe care l-ar putea urmări în continuarea procesului după citarea sa.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta C&C MH C. S.R.L. R. PRIN ADMINISTRATORI JUDICIARI CONSULTANT INSOLVENȚĂ SPRL ȘI YNA CONSULTING SPRL împotriva deciziei civile numărul 53/A din data de 26 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul M. – Secția I Civilă în dosarul numărul_, în contradictoriu cu pârâtul O. M. - BIROUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ DR.TR.S..
Casează decizia civilă numărul 53/A din data de 26 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul M. – Secția I Civilă în dosarul numărul_ și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul M..
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 iunie 2013.
Președinte, C. R. | Judecător, T. R. | Judecător, M. L. N. A. |
Grefier, S. C. |
Red.Jud.T.R.
Tehn.I.C./Ex.3/
17.07.2013
Jud.Apel F. M. și
M.P.
J.F./ C.A. F.
| ← Anulare act. Decizia nr. 8363/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Conflict de competenţă. Sentința nr. 40/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
