Conflict de competenţă. Sentința nr. 73/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 73/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 02-10-2014 în dosarul nr. 1559/54/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA NR. 73
Ședința din Camera de Consiliu din data de 02 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. B.
Grefier E. O.
Pe rol, soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria C. - Secția Civilă și Judecătoria Caracal - Secția Civilă, privind soluționarea cererii având ca obiect întoarcere executare, formulată de contestatoarea S.N.T.F.M. C. Marfă SA, cu sediul în C. . A, județul D., în contradictoriu cu intimatul G. G., domiciliat în C., ., județul D..
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților, în conformitate cu prevederile art.135 alin. 4 Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța, constatând cauza în stare de judecată, a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria C., în data de 26.09.2013, S. C. MARFĂ SA a solicitat, în contradictoriu cu G. G., întoarcerea executării efectuate în baza titlului executoriu reprezentat de sentința 3652/12.04.2013 a Tribunalului D., prin restabilirea situației anterioare executării, în sensul obligării acestuia la restituirea sumei de 8 586,3 lei.
A motivat că prin sentința 3652/12.04.2013 Tribunalul D. a admis acțiunea formulată de G. G. și a obligat societatea la plata drepturilor bănești reprezentând salariul suplimentar pentru anii 2009-2010, primei de Paști, Ziua Feroviarului și pentru anul 2010 și C. pentru anii 2009-2010, actualizate la data plății, dobânda legală și 800 lei cheltuieli de judecată.
Creditorul s-a adresat executorului judecătoresc solicitând punerea în executare a sentinței sus menționate, fiind format dosarul de executare 197/2013 și la data de 27.06.2013 a fost emisă somația de înființare a popririi pentru acoperirea sumei de 8 586,3 lei.
Cu ordinul de plată nr. 1027/02.07.2013 S. C. MARFA SA Sucursala Banat a procedat la plata către B. G. R. a sumei de 30 261,2 lei, din care 8 586,3 lei pentru G. G..
Curtea de Apel C. prin decizia 8727/04.09.2013 a admis recursul și a modificat sentința atacată în sensul că a respins acțiunea formulată de G. G., astfel că acesta trebuie să restituie suma de 8 536,3 lei, fiind și notificat în acest sens.
În concluzie, a solicitat întoarcerea executării silite, restabilirea situației anterioare și obligarea pârâtului la restituirea sumei de 8 586,3 lei ce reprezintă drepturi bănești încasate în plus și necuvenite.
Intimatul G. G. nu a depus întâmpinare.
Judecătoria C., prin sentința civilă nr.7518/23.05.2014, a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C. și a declinat competența de soluționare a cererii formulate de contestatoarea S. C. MARFĂ SA, în contradictoriu cu intimatul G. G., în favoarea Judecătoriei Caracal, jud. O..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că cererea se adresează judecătoriei în circumscripția căreia se află biroul de executare, respectiv Judecătoriei Caracal în raport de dispozițiile art. 723 alin 3 NCPC.
La Judecătoria Caracal, dosarul a fost înregistrat sub nr._/215/2013.
Prin sentința civilă nr.2214 din 09.09.2014 s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe contestatoarea S. C. Marfă SA și pe intimatul G. G., în favoarea Judecătoriei C..
S-a constatat intervenit conflict negativ de competență și s-a înaintat dosarul Curții de Apel C., în vederea soluționării.
Pentru a pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Conform art.723 alin. 3 NCPC, referitoare la întoarcerea executării, dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare, cel îndreptățit o va putea cere pe cale separată, instanței de executare.
Instanța a reținut că prevederile art. 650 alin. 1 Cod Proc. Civ., care reglementează instanța de executare, au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 348/17.06.2014, publicată în M. Of. nr. 529/16.07.2014.
În temeiul art. 147 alin. 4 din Constituția României, deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, iar în conformitate cu prevederile art. 31 alin. 3 din L. nr. 47/1992, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
Într-o astfel de situație devine evident faptul că prevederile art.650 alin.1 N. C. Proc. Civ. privind instanța de executare competentă nu mai pot fi aplicate, motiv pentru care urmează a fi aplicate dispozițiile de drept comun.
Astfel, prin înlăturarea dispozițiilor speciale, devin incidente prevederile de drept comun privind competența teritorială, respectiv art. 107 N. C. Proc. Civ., care determină competența în funcție de domiciliul sau sediul pârâtului. Or, în cazul cererii de față, de întoarcere a executării, domiciliul pârâtului (intimatului) G. G. este în C., ., jud.D..
Deși competența teritorială după domiciliul pârâtului, potrivit regulii stabilite de art. 129 alin. 3 Cod proc. civ., are caracterul unei norme de competență de ordine privată, iar necompetența, conf. art. 130 alin. 3 C. proc. civ., poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, instanța are în vedere că, în materia executării silite, deci și a întoarcerii executării, competența este reglementată de norme de ordine publică, acest aspect rezultând din modul imperativ în care este reglementată competența instanței de executare în art.723 alin.3 N.C.p.c., astfel că în cauză competența teritorială este de ordine publică, putând fi invocată din oficiu, în condițiile art.130 alin.2 NCPC.
Astfel, aplicând aceste principii la speța de față, s-a constatat că cererea de întoarcere a executării silite se îndreaptă împotriva intimatului (pârât) G. G., cu domiciliul în localitatea C., ., jud. D., motiv pentru care având în vedere dispozițiile amintite, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cererii de întoarcere a executării, în favoarea Judecătoriei C..
Întrucât în cauză sunt întrunite condițiile art.133 pct.2 NCPC, instanța a constatat intervenit conflict negativ de competență și, în baza art.134, a suspendat din oficiu judecarea cauzei și a înaintat dosarul, Curții de Apel C., instanța imediat superioară și comună Judecătoriei C. și Judecătoriei Caracal, în vederea soluționării conflictului de competență.
Prin încheierea din data de 23.09.2014, s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr.2214/9.09.2014, pronunțată în dosarul nr._/215/2013, al Judecătoriei Caracal, privind pe contestatoarea S. C. Marfă SA și pe intimatul G. G., în sensul că se va consemna „Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Caracal” în loc de „Admite excepția nelegalei timbrări a Judecătoriei Caracal”.
Instanța a constatat că în minuta întocmită în cauză a fost consemnat soluția corectă “Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Caracal”, în cauză fiind invocată din oficiu excepția necompetenței teritoriale și nu excepția nelegalei timbrări, acest aspect rezultând din analiza caietului de ședință.
De altfel, și mențiunea din dispozitiv în sensul declinării competenței este o consecință a admiterii excepției necompetenței și nu a excepției nelegalei timbrări, a cărei consecință ar fi fost anularea acțiunii.
Soluționând conflictul negativ de competență cu care a fost sesizată, potrivit art. 133, 134 Cod procedură civilă, Curtea constată că aparține Judecătoriei Caracal competența de soluționare a cererii de întoarcere executare.
Din conținutul dispozițiilor art. 650 alin.1 si 2, 723 alin 3 C.proc.civ. în redactarea de la data pronunțării sentinței 7518/23 mai 2014, rezultă că instanța competentă să judece cererile de restabilire a situației anterioare executării este instanța în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, instanță care, de altfel, încuviințează executarea silită si se pronunță asupra oricărei alte cereri ulterioare, formulată în cadrul si în legătură cu executarea silită.
Așa cum corect a reținut Judecătoria C. prin sentința anterior evocată, în condițiile în care executarea silită a fost încuviințată de către Judecătoria Caracal, în circumscripția căreia se află biroul de executare, acesteia din urmă îi revine spre competentă soluționare și cererea de întoarcere a executării silite.
Împrejurarea că după pronunțarea sentinței de declinare a competenței în favoarea Judecătoriei Caracal, textul art. 650 alin.1 C.proc.civ, aflat în legătură cu art. 723 alin. 3 C.proc.civ, a fost declarat neconstituțional, nu duce la atribuirea calității de instanță de executare Judecătoriei C., din conținutul dispozițiilor art. 147 al. 4 din Constituție, rezultând că deciziile Curții Constituționale au efecte numai ex nunc, pentru viitor, respectiv de la publicarea lor în Monitorul Oficial.
De altfel, în cauză este pe deplin aplicabilă și regula consacrată în art. 25 C.proc.civ. potrivit căreia competența rămâne câștigată în favoarea instanței legal investite, chiar dacă ulterior norma care a determinat competența a fost înlăturată.
Fiind stabilit că Decizia Curții Constituționale 348/17.06.2014, publicată în M. Of. nr. 529/16.07.2014, este limitată numai la executările silite viitoare si având în vedere si dispozițiile art. 25 C.proc.civ., Curtea concluzionează că cererii de întoarcere a executării silite formulată de contestatoarea S.N.T.F.M. C. Marfă SA, în contradictoriu cu intimatul G. G., i se aplică, în continuare, normele juridice în vigoare la data începerii executării.
Prin urmare, în temeiul dispozițiilor art.135 C. proc. civ., Curtea va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caracal, ca instanță de executare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența de soluționare a cauzei având ca obiect întoarcere executare, formulată de contestatoarea S.N.T.F.M. C. Marfă SA, cu sediul în C. . A, județul D., în contradictoriu cu intimatul G. G., domiciliat în C., ., județul D., în favoarea Judecătoriei Caracal.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Octombrie 2014.
Președinte, E. B. | ||
Grefier, E. O. |
Red. jud. E. B.
Tehn. E.O
4 ex./06.10.2014
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 1439/2014. Curtea de Apel... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 1069/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
