Pretenţii. Decizia nr. 112/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 112/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 22-01-2014 în dosarul nr. 1403/263/2011*
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 112
Ședința publică de la 22 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - M. P.-P.
Judecător - E. S.
Judecător - M. M.
Grefier - V. R.
x.x.x
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 15 ianuarie 2014, privind judecarea recursului declarat de pârâta S. C. ENERGETIC OLTENIA SA -SUCURSALA DIVIZIA MINIERĂ TG-J., împotriva sentinței civile nr. 417 din 25 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj – Sectia I Civilă, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă moștenitoare B. E., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal au lipsit părtile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat că la dosar au fost depuse concluzii scrise de către intimata reclamantă moștenitoare B. E., după care:
Mersul dezbaterilor și concluziile părtilor au avut loc în ședința publică de la data de 15 ianuarie 2014, au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când instanța, la solicitarea părtilor, a amânat pronunțarea pentru a se depune concluzii scrise.
În urma deliberărilor:
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru la data de 31.03.2011, sub nr._, reclamanta Z. A. a chemat în judecată pârâtele . SA, Direcția Minieră Jilț, SNL Oltenia SA și M. Motru, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligate pârâtele la plata contravalorii gospodăriei sale din satul Știucani sau strămutarea acesteia pe altă vatră de . despăgubiri civile reprezentând contravaloarea uzufructului obținut din pomii fructiferi și vița de vie existentă pe plațul casei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii a arătat reclamanta că, este proprietara unei gospodării în satul Știucani, ., gospodărie ce se află în imediata apropiere a lucrărilor de decopertare a cărbunelui, activitate dusă la îndeplinire de Direcția Minieră Jilț prin Cariera Jilț Sud.
Că, gospodăria pe care o deține este compusă dintr-o casă cu 3 camere, bucătărie și tindă, o pivniță, șopron, polată, cuptor, cotețe de găini și porc, WC, gard împrejmuitor, toate amplasate pe un plaț de aproximativ 3000 mp.
În prezent există condiții neadecvate pentru a locui în zonă datorită zgomotului infernal atât ziua cât și noaptea, zgomot produs de excavatoarele gigant aflate în carieră, praful și mirosul cărbunelui excavat, curenții de aer la care sunt expuși prin tăierea dealurilor.
A mai arătat reclamanta că locuința sa s-a degradat continuu și cu toate reparațiile pe care le-a executat de-al lungul anilor, reparații care pot fi puse în evidență de un expert, aceasta aproape nu mai poate fi locuită și nu mai oferă confortul necesar ca până nu demult, temelia și pereții sunt crăpate, tencuielile, zugrăvelile și sobele distruse.
Că, aceste degradări se datorează faptului că în urmă cu mulți ani cărbunele a fost exploatat și în subteran, fără a se ține seama de un palier de siguranță așa cum legea prevede în cazul când în apropierea lucrărilor de exploatare a cărbunelui există locuințe sau alte obiective.
În drept și-a întemeiat cererea pe disp.art.998 C.civ.
Legal citată pârâta M. Motru a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii.
Legal citată pârâta . SA a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală.
La solicitarea reclamantei în cauză a fost încuviințată proba cu expertiza tehnică în specialitatea agricultură și în specialitatea construcții civile, fiind numiți ca experți în cauză R. D., în specialitatea construcții și O. A., expert geolog.
Prin sentința civilă nr.1380/24.05.2012 a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta SNL Oltenia SA Tg-J., a fost respinsă excepția prescripției extinctive privind dreptul material la acțiune invocată de pârâtul . SA, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta Z. A. și au fost obligați în solidar pârâții . SA pentru partea de carieră și pârâta . Tg-J. și M. Motru pentru partea de subteran să plătească reclamantei suma de 102.049 lei despăgubiri civile care reprezintă c/val. lucrărilor de reparare a imobilului casă de locuit proprietatea reclamantei situat în ., jud. Gorj ce va fi suportat în mod egal de 50% de fiecare pârâtă (carieră și subteran), au fost obligate în solidar pârâtele să plătească reclamatei suma de 41.607 lei despăgubiri civile pentru lipsa de folosință a terenului aferent casei de locuit în mod egal de 50% de fiecare pârâtă (carieră și subteran), au fost obligate în solidar pârâtele să plătească reclamantei 8000 lei cheltuieli de judecată, respectiv onorarii expertize, onorariu avocat și taxă judiciară de timbru si s-a luat act că reclamanta renunță la judecata cererii privind uzufructul terenurilor agricole, respectiv plata de despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenurilor agricole.
Prin decizia Tribunalului Gorj nr.460/25.10.2012 a fost admisă excepția tardivității apelului declarat de . SA Sucursala Divizia Minieră TG-J. si în consecință respins apelul apelantei ca tardiv formulat, a fost respinsă excepția tardivității apelului formulat de . SA Sucursala Divizia Minieră Tg.J. -M. Motru, a fost admis apelul declarat de apelantă împotriva sentinței civile nr. 1380/24.05.2012 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ si a fost desființată sentința și trimisă pentru rejudecare la aceeași instanță.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr._
În rejudecare, reclamanta și-a precizat cererea în sensul că a solicitat obligarea pârâtei . SA în nume propriu și în reprezentarea unităților miniere fuzionate, Sucursala Divizia Minieră Motru, Sucursala Divizia Minieră Tg.J. si Direcția Minieră Jilț la plata de despăgubiri globale pentru casa, anexele gospodărești si terenurile proprietatea sa, despăgubiri care să-i permită cumpărarea terenului si edificarea unei alte gospodării, obligarea la plata uzufructului din pomii fructiferi, vița de vie si alte categorii, de pe toate terenurile sale, iar în subsidiar la plata de despăgubiri reprezentând contravaloarea lucrărilor de refacere a construcțiilor si terenului aferent acestora, cu cheltuieli de judecată. În ședința publică din 27.02.2013 reclamanta, prin procurator, a declarat că își însușește probatoriul administrat anterior, nedorind administrarea altor probe.
Părțile au depus la dosar concluzii scrise.
Prin sentința civilă nr. 639 din data de 06.03.2013 pronunțată de Judecătoria Motru în dosar nr._ a fost respinsă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Motru invocată de pârâta ..
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei invocată de pârâta ..
A fost admisă excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei . invocată de pârâta ..
A fost respinsă excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâta ..
A fost admisă acțiunea, astfel cu a fost precizată, formulată de reclamanta Z. A., în contradictoriu cu pârâtele . SA, Direcția Minieră Jilț, ., . – Sucursala Divizia Minieră Tg-J., jud. Gorj și . – Sucursala Divizia Minieră Tg-J. - M. Motru, jud. Gorj.
Au fost obligate pârâtele . – Sucursala Divizia Minieră Tg-J. – Direcția Minieră Jilț și ”CE Oltenia”SA – Sucursala Divizia Minieră Tg-J. – M. Motru la despăgubiri civile către reclamantă în sumă totală de 295.096 lei din care 41.831 lei reprezentând contravaloare casă bătrânească și corp anexă, 20.780 lei reprezentând contravaloare anexe gospodărești și împrejmuiri, 5.500 lei reprezentând fântână pentru apă, 86.474 lei reprezentând contravaloare terenuri din T.P. nr._/24.07.2006, 98.904 lei – contravaloare terenuri din T.P. nr._/07.02.2008 și 41.607 lei reprezentând uzufruct aferent terenurilor proprietatea reclamantei pentru perioada 2009 – 2011.
Au fost obligate aceleași pârâte la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în sumă de 10.511 lei.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Având în vedere dispozițiile art. 137 Cod procedură civilă, instanța s-a pronunțat cu precădere asupra excepțiilor invocate.
Referitor la excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Motru, aceasta a fost respinsă cu motivarea că fapta ilicită în cauză a fost săvârșită de pârâte în raza teritorială a Judecătoriei Motru, iar alegerea instanței în cazul competenței teritoriale alternative revine reclamantului conform dispozițiilor art. 12 din Codul de pr. Civilă.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, instanța a reținut că reclamanta deține titlu de proprietate nr._/24.07.2006 pentru terenul categoria curți construcții situat în satul Știucani, . a fost identificată, prin raportul de expertiză efectuat de expert R. D. în primul ciclu procesual, gospodăria reclamantei compusă dintr-o locuință - casă bătrânescă pusă în funcțiune în anul 1948, în prezent locuită de familia reclamantei, anexe gospodărești, împrejmuiri si fântână pentru apă. Concluziile raportului de expertiză se coroborează cu înscrierile din registrul agricol al reclamantei si cu declarațiile martorilor audiați. Prin urmare, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei invocată de pârâta . Divizia Minieră Tg.J..
A fost respinsă si excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâta . Divizia Minieră Tg-J., având în vedere că degradarea imobilelor proprietatea reclamantei este continuă, fapt care reiese din răspunsurile experților menționate în rapoartele de expertiză întocmite în primul ciclu procesual.
Instanța a admis însă excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei . SA invocată de reprezentantul . ședința publică din 27.02.2013, întrucât aceasta a fost radiată din Registrul Comerțului, așa cum reiese din certificatul de radiere de la fila 13 din dosarul nr._ al Tribunalului Gorj care menționează: ”înregistrarea din oficiu nr._ din 30.05.2012 la firma S. COMERCIALĂ C. ENERGETIC TURCENI SA cu nr. de ordine în registrul comerțului J_, codul unic de înregistrare_, a fost efectuată la data de 31.05.2012, în baza sentinței nr. 6 din 16.05.2012 cu privire la radierea firmei”.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut următoarele:
Reclamanta este proprietara mai multor suprafețe de teren identificate prin raportul de expertiză ca fiind cuprinse în titlurile de proprietate nr._/24.07.2006 si nr._/07.02.2008 si a unei gospodării situată pe aceste terenuri, în satul Știucani, ., gospodărie ce se află în imediata apropiere a lucrărilor miniere efectuate de pârâte.
Expertul D. R. a identificat terenurile în litigiu afectate de lucrările miniere prin raportul de expertiză efectuat în primul ciclu procesual. Din concluziile acestuia reiese că terenurile în litigiu se regăsesc în titlul de proprietate nr._/24.07.2006 si în titlul de proprietate nr._/07.02.2008.
Din concluziile aceleiași expertize reiese că pomii fructiferi si vita de vie aflate pe terenurile reclamantei au fost întreținute în mod corespunzător de aceasta până la data apariției degradărilor terenurilor, degradări datorate în exclusivitate acțiunilor miniere. Expertul a identificat totodată pe terenul proprietatea reclamantei o casă bătrânească cu corp anexă, anexe gospodărești și împrejmuiri și o fântână pentru apă.
Prin raportul de expertiză tehnică geologie întocmit de ing. O. A. – expert tehnic geolog, s-a identificat gospodăria reclamantei care este situată pe partea versantului stâng al văii Miculeștilor la N-E față de DJ 673 Ploștina-Turceni și s-a concluzionat că lucrările miniere de suprafață din zonă au fost și sunt executate de Cariera Jilț Sud, care este o carieră amplă cu mai multe trepte de excavare ascendente începând din zona Mătăsarilor (Valea Jilțului) și cu înaintare spre valea satului Miculești. Că interfluviul (dealul inițial) dintre cele două văi care a avut cota medie de 340 m în dreptul gospodăriei reclamantei a fost excavat pe o adâncime de 92 m până la cota de 248 m situată la culcușul stratului X cărbune de pe treapta superioară a Carierei Jilț Sud. Prin avansarea fronturilor de lucru în carieră, dealul respectiv va fi excavat integral, întrucât treapta finală a carierei pe stratul VI cărbune (cota aproximativă de 220 m) se află sub curba de nivel de 250 m pe care este situată casa reclamantei. Că lucrările miniere de subteran se referă la M. Ploștina unde în zona de versant cu gospodăria reclamantei au fost exploatate în anii 1995-1996 abatajele 2/7 și 3/7 pe stratul X cărbune, peste care după anul 2000 a trecut parțial frontul de lucru la treapta superioară în Cariera Jilț Sud din cadrul . SA. A mai menționat expertul că versantul dintre frontul de lucru de pe treapta superioară a Carierei Jilț Sud și casa reclamantei prezintă urme vechi de destabilizare cu albii de scufundare a copertei abatajelor din subteran, vizibile în zona neexcavată prin deformații de suprafață cu împingeri și fisuri din masivul de roci din aval până în baza versantului. Că după alura curbelor de nivel și semnele topografice convenționale de pe planurile de situație prezentate de pârâte, având în vedere și înclinarea generală a stratificației spre S-E așa cum reiese din interpretarea forajelor de forare studiate, rezultă că morfologia inițială a terenului, în lipsa lucrărilor miniere, conferea stabilitate pantei din aval a versantului cu gospodăria reclamantei. Că fenomenul de instabilitatea a apărut după intervenția factorului antropic(lucrările miniere de subteran și de suprafață) în zonă când s-au creat condiții propice pentru declanșarea și dezvoltarea deformațiilor în versant datorită albiilor de scufundare a copertei abatajelor din subteran și a excavațiilor masive de suprafață cu ruperea stratificației naturale „in situ” (în loc) a terenului prin extragerea statului de lignit gros de 7 m și producerea de vibrații puternice în frontul de lucru, la contactul cu roca a excavatorului gigant. Că producerea destabilizării versantului cu gospodăria reclamantei se explică printr-o eliberare de presiune în zona excavată, o contrabalansare a masivului de rocă înspre satul Miculești, facilitată de albiile de scufundare după extragerea cărbunelui din subteran și de excavarea în carieră a sterilului și a stratului de cărbune cu vibrații puternice în frontul de lucru.
De altfel, gospodăriile vecine cu proprietatea reclamantei au fost strămutate ca urmare a lucrărilor miniere din zonă.
Din concluziile expertizelor efectuate s-a reținut că o construcție situată pe un astfel de teren de fundare deranjat este compromisă total întrucât nu mai prezintă siguranță în exploatare și pe un astfel de teren nu se mai poate construi nimic, întrucât acesta este compromis și obținerea unei autorizații de construire ar fi imposibilă. Că terenul adiacent tubulaturii fântânii cu suportul de scripăt și taburul cu lanț s-a scufundat ușor. Că aici s-au produs modificări esențiale de suprafață si în regimul hidrodinamic subteran cu un aflux de apă nepotabilă din zona lucrărilor miniere, propagat pe alte căi decât cele normale formate în mod natural si anume din galeriile si abatajele inundate si din bălțile de pe treapta superioară de carieră, pe fisurile terenului destabilizat din versant. În același sens a concluzionat si expert R. D.
În privința gospodăriei reclamantei s-a reținut că și expertul R. D. a concluzionat că locuința reclamantei se află într-o stare vizibilă de instabilitate a structurii de rezistență, prezentând un permanent pericol de prăbușire si că aceasta nu mai poate fi reparată pentru a fi locuită în condiții optime, lucrările miniere de subteran găsindu-se la cca.60 m distanță față de imobil si la 200 m față de abatajul nr. 2/7 exploatat în anii 1995/1996.
Că reparațiile și consolidările imobilelor descrise în raportul de expertiză aflate în stare avansată de dezintegrare ar implica costuri de proiectare, expertizare, calcule, etc. cu stabilizarea terenului de fundații din zonă, mult mai greu de suportat.
Concluziile celor două rapoarte de expertiză se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în cauză care locuiesc în imediata vecinătate a locuinței reclamantei.
Așadar, reclamanta face dovada proprietății asupra terenurilor în litigiu și a construcțiilor aparținând gospodăriei sale și dovada faptului că aceste imobile sunt afectate de pârâte, fiind îndeplinite condițiile cerute de disp.art.998-999 Cod civil, pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâtelor.
Instanța a apreciat că în cauza de față, repararea integrală a prejudiciului creat reclamantei presupune atât plata contravalorii construcțiilor degradate cât și a terenurilor proprietatea reclamantei și a uzufructului de pe aceste terenuri.
La calcularea despăgubirilor instanța a avut în vedere raportul de expertiză din primul ciclu procesual, efectuat în dosarul nr._, prin care s-a stabilit că valoarea casei bătrânești și corpului anexă este de 41.831 lei, valoarea anexei gospodărești și împrejmuirii este de 20.780 lei, valoarea fântânii pentru apă este de 5.500 lei, valoarea terenurilor din titlul de proprietate nr._/24.07.2006 este de 86.474 lei, valoarea terenurilor din titlul de proprietate nr._/07.02.2008 este de 98.904 lei, valoarea uzufructului pentru terenurile arabile este de 7.581 lei, valoarea uzufructului pentru plantațiile de viță de vie este 1.978 lei, valoarea uzufructului pentru plantații pruni și corcoduși este de 17.388 lei, valoarea uzufructului pentru plantații alte specii de pomi este de 10.260 lei, valoarea masei lemnoase este de 2.200 lei și valoarea uzufructului pentru pășuni-fânețe este de 2.200 lei, rezultând așadar o valoare totală de 295.096 lei.
În temeiul art. 274 Cod pr. civ., au fost obligate pârâtele la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în sumă de_ lei.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel . SA Sucursala Divizia Minieră Tg-J. și . SA Sucursala Divizia Minieră Tg-J. prin M. Motru, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Prin adresa înaintată la dosar la 16.09.2013, apelantele au solicitat ca motivele de apel să fie analizate ca fiind un singur apel al societății titulare de drepturi și obligații, C. Energetic Oltenia SA, înființată în urma fuzionării celor două unități, în temeiul HG nr.1024/2011.
Prin motivele de apel s-a invocat în primul rând greșita soluționare a excepțiilor invocate de pârâtă, respectiv excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și excepția prescripției dreptului la acțiune.
Apelanta a susținut că excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei este întemeiată și trebuia admisă deoarece reclamanta nu a făcut dovada proprietății asupra casei de locuit și anexelor gospodărești pentru degradarea cărora solicită despăgubiri de la pârâtă, în sensul că nu a depus la dosar autorizația de construcție pentru aceste imobile.
Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune, se susține că și aceasta este întemeiată deoarece utilajele unității pârâte s-au retras din zona apropiată gospodăriei reclamantei încă din perioada anilor 2002-2003 astfel că, pentru a antrena răspunderea pârâtei, instanța trebuia să aibă în vedere perioada în care s-au produs pretinsele degradări ale imobilului și, în funcție de aceasta, să verifice dacă reclamanta mai este în termenul de prescripție, pentru a formula acțiunea.
Pe fondul cauzei este criticată sentința pe motiv că instanța nu s-a pronunțat în limita legalei sale investiri. Astfel, prin precizarea la acțiune formulată în cel de-al doilea ciclu procesual, reclamanta și-a modificat acțiunea principală deoarece inițial a solicitat obligarea pârâtei la plata contravalorii gospodăriei sau strămutarea acesteia, precum și la despăgubiri reprezentând contravaloarea uzufructului, arătând că terenul aferent gospodăriei este aproximativ de 3000 mp, iar după desființarea primei sentințe și trimiterea cauzei spre rejudecare a solicitat obligarea pârâtei la despăgubiri globale pentru casă, anexe și teren, fără a mai ține seama că prin decizia de casare s-a stabilit că suprafața de teren este de 3000 mp.
Un alt motiv de apel se referă la greșita admitere a acțiunii reclamantei fără ca în cauză să fie dovedite elementele care atrag răspunderea civilă delictuală, respectiv existența faptei ilicite săvârșită cu vinovăție, a prejudiciului și a legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu. În acest sens, apelanta susține că degradările imobilelor proprietatea reclamantei se datorează modului defectuos în care au fost construite, fără a avea o fundație corespunzătoare, vechimii acestor imobile, precum și lipsei de întreținere ca urmare a faptului că nu au mai fost locuite. Expertizele efectuate în cauză sunt contradictorii, nu reflectă realitatea din teren, motiv pentru care pârâta a solicitat o contraexpertiză atât în specialitate geologie, cât și în specialitatea construcții, probă pe care instanța a refuzat să o mai administreze.
Se susține că și valoarea imobilelor a fost stabilită la o sumă exagerată, care nu a ținut seama de faptul că gospodăria este nelocuită de ani de zile, astfel că nu a mai fost întreținută.
Se mai susține că expertiza efectuată de expertul R. D. este lovită de nulitate deoarece acesta nu a fost desemnat prin tragere la sorți și, în plus, acesta este specializat în construcții civile și nu în efectuarea expertizelor agricole.
Apelanta a solicitat admiterea excepțiilor invocate, iar pe fond, admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
Intimata reclamantă Z. A. a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Prin sentința civilă nr. 417 din 25 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj – Sectia I Civilă, în dosar nr._, s-a respins, ca nefondat, apelul.
Reexaminând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate, tribunalul a constatat că apelul este nefondat pentru considerentele ce urmează.
Critica referitoare la greșita soluționare a excepțiilor privind lipsa calității procesuale active a reclamantei și prescripția dreptului la acțiune, este neîntemeiată.
Instanța de fond a reținut corect că reclamanta deține titlul de proprietate nr._/2006 pentru terenul categoria curți construcții, situat în satul Știucani, ., iar din înscrierile de la registrul agricol și din constatările expertului R. D. rezultă că pe acest teren se află casa de locuit și anexele gospodărești construite în 1948, așadar nu se poate susține că reclamanta nu face dovada că este titular al dreptului subiectiv în raportul juridic dedus judecății.
Referitor la prescripția dreptului la acțiune, s-a reținut corect că degradarea imobilelor proprietatea reclamantei este continuă, astfel că dreptul la acțiune nu s-a născut în perioada 2002-2003 când s-au efectuat lucrările de excavare, cum susține apelanta, ci ulterior, când efectele acestor lucrări au dus la avarierea gospodăriei reclamantei.
Pe fondul cauzei, criticile sunt de asemenea nefondate.
Din interpretarea disp.art.132 C.pr.civ., rezultă că modificarea acțiunii presupune schimbarea unor elemente esențiale ale acțiunii introductive cum ar fi obiectul cauzei sau părțile participante la proces.
În speță, prin acțiunea introductivă reclamanta a solicitat obligarea pârâtelor la plata contravalorii gospodăriei sale din satul Știucani sau strămutarea acesteia, obligarea la despăgubiri civile reprezentând contravaloarea uzufructului obținut din pomii fructiferi și vița de vie existente pe plațul casei precum și la cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr.1380/24.05.2012 pronunțată în primul ciclu procesual au fost obligate pârâtele la plata contravalorii lucrărilor de reparație a imobilului casă de locuit proprietatea reclamantei precum și la despăgubiri privind lipsa de folosință a terenului.
Prin decizia civilă nr.460/25.10.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj a fost admis apelul declarat de . SA, Divizia Minieră Tg.J.-M. Motru, s-a desființat sentința civilă nr.1380/24.05.2012 și a fost trimisă cauza spre rejudecare instanței de fond cu îndrumarea de a se fixa cadrul procesual și de a se administra probe care să stabilească măsura ce trebuie adoptată pentru ca reclamanta să beneficieze de o reparare integrală a prejudiciului, reținându-se că în mod greșit instanța de fond a acordat reclamantei contravaloarea lucrărilor de reparație în condițiile în care ea nu și-a precizat acțiunea în acest sens.
În al doilea ciclu procesual, prin precizarea la acțiune, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata de despăgubiri globale pentru casă, anexe gospodărești și terenurile proprietatea sa, la plata uzufructului reprezentând producția pomilor fructiferi, a viței de vie și a culturilor de pe teren, în subsidiar strămutarea acesteia cu acordarea unor despăgubiri sau despăgubiri reprezentând contravaloarea lucrărilor de refacere a construcțiilor.
Așadar, față de acțiunea introductivă, s-a constatat că prin precizarea la acțiune nu s-au schimbat elemente esențiale ale acesteia, reclamanta solicitând ca și în primul ciclu procesual, despăgubiri pentru imobilele avariate și valoarea uzufructului pentru lipsa de folosință a terenurilor.
Motivul de apel referitor la greșita admitere a acțiunii în lipsa dovezilor privind existența elementelor care atrag răspunderea civilă delictuală nu este întemeiat.
Din probele administrate în cauză rezultă fără nici un dubiu legătura de cauzalitate dintre activitatea pârâtei și prejudiciul suferit de reclamantă prin degradarea locuinței și imposibilitatea de a mai folosi terenurile conform destinației acestora.
Degradarea imobilelor nu se datorează vechimii acestora sau lipsei de întreținere, cum susține apelanta, ci faptului că lucrările de excavare au dus la alunecări de teren, iar gradul avansat de instabilitate a terenului face ca în această zonă să nu se mai poată edifica nici o construcție. Atât din expertiza agricolă, cât și din concluziile expertizei geologice rezultă că fenomenul de instabilitate a terenului a apărut din cauza lucrările miniere de subteran și de suprafață, care au dus chiar la scufundări de teren, iar în condițiile în care aceste lucrări se desfășoară la 60 de m distanță de imobilul reclamantei, este evident că orice încercare de consolidare sau de reparație este inutilă, structura de rezistență fiind atât de instabilă, încât există oricând pericolul prăbușirii imobilului.
Criticile referitoare la nulitatea raportului de expertiză întocmit de expertul R. D. sunt nefondate deoarece din încheierea de ședință din 19 mai 2012 în primul ciclu procesual, rezultă că expertul a fost numit în ședință publică, prin tragere la sorți. Critica referitoare la supraevaluarea imobilului în raport de deficiențele de construcție a fost invocată și sub forma obiecțiunilor la raportul de expertiză întocmit de expertul R. D., obiecțiuni la care expertul a răspuns, în sensul că s-ar putea realiza o consolidare a casei reclamantei, pe baza unor studii de specialitate și a unor proiecte care să țină seama de mișcările de teren din zonă, însă acest răspuns al expertului trebuie coroborat și cu concluziile expertizei de specialitate geologie, din care rezultă că destabilizarea versantului, ca urmare a lucrărilor de excavare, face ca terenul din zonă să nu mai prezinte nici o siguranță în exploatare.
Așadar, în mod corect instanța de fond a reținut că pentru repararea integrală a prejudiciului reclamantei se impune obligarea pârâtelor la plata contravalorii imobilelor proprietatea acesteia și a uzufructului de pe terenurile afectate.
În consecință, pentru considerentele arătate, în baza art. 296 C.pr.civ. apelul pârâtei va fi respins ca nefondat.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta S. C. ENERGETIC OLTENIA SA -SUCURSALA DIVIZIA MINIERĂ TG-J., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Criticile invocate de pârâtă vizează următoarele aspecte:
- rejudecarea cauzei fără a respecta îndrumările instanței de apel, modificarea cererii de chemare în judecată ( inadmisibilitate), acordarea a ceea ce nu s-a cerut și mai mult decât s-a cerut:
- evaluarea greșită a tuturor terenurilor deși reclamanta a solicitat doar contravaloarea uzufructului de pe plațul casei:
- ignorarea faptului că gospodăria este nelocuită de mulți ani, aspect care marca uzura fizică a gospodăriei ;
- efectuarea expertizei agricole fără a se face o deplasare la fața locului și fără ca expertul să fie autorizat să efectueze un astfel de raport, motiv pentru care pârâta a solicitat nulitatea acestui raport de expertiză, însă niciuna din instanțe nu s-a pronunțat asupra acestei cereri ;
- rejudecarea cauzei fără a se administra noi probatorii, dimpotrivă soluționarea cauzei s-a făcut pe baza aceluiași probatoriu criticat de instanța de apel ;
- obiectul cererii și temeiul juridic au fost modificate fără acordul părților, în felul acesta încălcându-se dispozițiile art.132 ți 134 cod procedură civilă;
- acordarea de despăgubiri pentru toate terenurile deținute pe raza comunei, fără ca aceste terenuri să fie afectate de lucrările miniere ;
- greșita respingere a excepțiilor prescripției acțiunii și a calității procesuale active a reclamantei.
În drept pârâta și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.304 pct.5, 6, 7 și 9 cod procedură civilă.
Examinând decizia prin prisma criticilor formulate, Curtea constată următoarele:
Reclamanta Z. A. a investit instanțele cu o acțiune în despăgubiri civile în contradictoriu cu pârâții . SA, Direcția Minieră Jilț, SNLO Tg.J. și M. Motru, întemeiată pe art.998 cod civil, despăgubiri ce reprezintă contravaloarea gospodăriei sale din satul Știucani, sau strămutarea acesteia pe altă vatră de . din pomii fructiferi și vița de vie existentă pe plațul casei.
Reclamanta a precizat că este proprietara unei gospodării ce se află în mediata apropriere a lucrărilor de decopertare a cărbunelui, este compusă dintr-o casă cu 3 camere, bucătărie și tindă, o pivniță, șopru, polată, cuptor, cotețe de găini și porc, gard împrejmuitor, toate amplasate pe un teren de 3000 mp.
A menționat reclamanta că locuința sa s-a degradat continuu și nu mai este locuibilă, terenurile au suferit crăpături și alunecări iar culturile de câmp și în grădina de zarzavat sunt mereu compromise.
În primul ciclu procesual, sentința civilă nr.1380/2012.pronunțată de Judecătoria Motru, a fost desființată și trimisă cauza spre rejudecare.
În decizia civilă nr.460/2012, pronunțată de Tribunalul Gorj s-a statuat că nu s-au cercetat toate capetele de cerere deduse judecății, că instanța de fond nu a rezolvat problema litigioasă dintre părți, că prin lucrările de refacere a construcțiilor nu se elimină pe viitor litigiile între părți, în condițiile în care proprietățile învecinate au fost strămutate, strămutare ce a fost cerută și de reclamantă.
S-a apreciat de asemenea ca nefiind cercetat fondul cauzei în ceea ce privește contravaloarea uzufructului, expertul evaluator de bunuri mobile evaluând uzufructul de pe toate terenurile intravilan și extravilan deși prin acțiune reclamanta a solicitat doar contravaloare uzufruct de pe plațul casei.
A concluzionat instanța ca în rejudecare să se administreze noi probe care să stabilească în raport de opțiunile reclamantei care este măsura ce trebuie adoptată pentru ca reclamanta să beneficieze de o reparare integrală a prejudiciului și să fie de natură a elimina noi pretenții în baza aceluiași factor cauzator de prejudicii.
În rejudecare, reclamanta și-a precizat acțiunea (fila 20 fond 2), solicitând în principal despăgubiri globale pentru casa, anexele gospodărești, terenurile proprietatea sa, despăgubiri care să-i permită cumpărarea terenului și edificarea unei alte gospodării; obligarea la plata contravalorii uzufructului obținut din pomii fructiferi, vița de vie și alte culturi de pe toate terenurile sale.
În subsidiar a menționat reclamanta că solicită despăgubiri reprezentând contravaloarea lucrărilor de refacere a construcțiilor și terenului aferent acestora.
În drept reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.553, 555 alin,1, 559, 1349, 1356 Noul cod de procedură civilă, art.37 alin.5 din legea nr.85/2003, OUG 195/2005, art.2 și 8 din CEDO, art.35 din Constituția României.
Soluția instanței de fond de admitere a acțiunii astfel cum a fost precizată, a fost confirmată de instanța de apel.
Tribunalul a înlăturat argumentat excepțiile invocate de pârâtă privind incidența excepțiilor lipsei calității procesuale active și prescripției dreptului la acțiune al reclamantei.
Reclamanta deține titluri definitive de proprietate atât pentru terenurile din intravilan cât și extravilan, iar din înscrierile în registrul agricol rezultă că pe acest teren se află casa de locuit și anexele gospodărești, astfel că justifică legitimare procesuală activă.
Referitor la prescripția dreptului la acțiune, s-a reținut corect că degradarea imobilelor proprietatea reclamantei este continuă, astfel că dreptul la acțiune nu s-a născut în 2002 – 2003 când s-au efectuat lucrările de excavare cum susține apelanta ci ulterior, efectele acestor lucrări au dus la avarierea gospodăriei reclamantei.
Sunt întemeiate însă criticile pârâtei privind supraevaluarea gospodăriei și terenurilor reclamantei, prețurile stabilite de experți fiind mari față de ofertele făcute de pârâtă în alte achiziționări de terenuri, astfel cum rezultă din contractele depuse la dosar.
Mai mult, deși în primul ciclu procesual s-a depus un contract de vânzare-cumpărare autentificat de BNP T., încheiat în 2003 (fond 1126) prin care reclamanta Z. A. vinde pârâtei Compania Națională a Lignitului Oltenia suprafața de 5540 mp. teren extravilan situat în extravilanul comunei Slivilești, . cum urmează: 1215 mp.arabil în P 60, 1584 pășuni în P 61, 1600 mp. arabil . de 26.065.600 lei, aceste terenuri fac obiectul evaluării expertizei întocmite de expert R. D. în primul ciclu procesual, deși pârâta a susținut constant că terenurile din extravilan nu trebuiau evaluate, însă această apărare a pârâtei a fost ignorată.
Este întemeiată de asemeni și critica pârâtei că au fost acordate despăgubiri reclamantei pentru toate terenurile deținute de pe raza comunei fără să fie afectate de lucrările miniere, pentru a se verifica dacă aceste terenuri sunt improprii culturilor, singurul argument prezentat de reclamantă fiind acela că în situația în care s-ar muta din localitate ca urmare a strămutării, ar trebui să facă drumuri periodice pentru a cultiva și lucra aceste terenuri.
Curtea constată că instanța de apel nu s-a preocupat să cerceteze toate aceste aspecte, nu a avut în vedere apărările pârâtei, deci nu a cercetat fondul cauzei prin prisma art.998 cod civil ce reglementează răspunderea civilă delictuală și OUG nr.195/2005, care reglementează protecția mediului în țara noastră și e o formă particulară a răspunderii civile delictuale.
Potrivit literaturii juridice, principiul general după care se soluționează problema întinderii despăgubirilor, este acela al reparării integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicită, acest principiu urmărind a asigura restabilirea situației anterioare a victimei prejudiciului.
Curtea apreciază că pentru repararea prejudiciului reclamantei nu sunt suficiente lucrări de reparații la casa de locuit și anexele gospodărești, fiindcă datorită alunecărilor în timp, aceste construcții se vor prăbuși, singura soluție fiind aceea de a pune la dispoziție reclamantei o despăgubire care să reprezinte echivalentul valoric și tehnic al gospodăriei deținute de aceasta în comuna Slivilești, .> În speță sunt incidente și dispozițiile OUG 195/2005 care reglementează în prezent protecția mediului în țara noastră.
Art.95 din această ordonanță prevede că „ (1) Răspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter obiectiv, independent de culpă ; în cazul pluralității autorilor, răspunderea e solidară.”.
Acest text instituie principiul răspunderii obiective, fără vinovăția dovedită sau culpa prezumată a poluatorului, fiind necesar doar a se dovedi prejudiciul încercat și raportul de cauzalitate.
În această ordonanță, prejudiciul este definit ca efectual cuantificabil în cost al daunelor asupra sănătății oamenilor, bunurilor sau mediului provocat prin poluare, activități dăunătoare ori dezastre.
Concluzia care se desprinde din aplicarea acestui text este aceea că se stabilește o obligație legală a celui ce desfășoară o activitate legală dar cu consecințe nocive asupra mediului înconjurător de a repara prejudiciul, în principal prin restabilirea situației anterioare.
Or, în speță, este necesar să se cuantifice prejudiciul suferit de reclamantă, dar să se aibă în vedere și principiul precauției în luarea măsurilor de reparație, astfel cum prevede ordonanța mai sus menționată.
Instanța urmează să verifice dacă prin activitatea de producție a pârâtei a fost încălcat dreptul reclamantei la un mediu sănătos, parte componentă a dreptului la viață privată, fiind produs un prejudiciu ce se impune a fi reparat atât potrivit regulilor de drept comun cât și celor cu caracter special din legea mediului.
Curtea apreciază că instanța de apel nu a cercetat fondul cauzei, însă în raport de dispozițiile art.305 cod procedură civilă care nu permit decât administrarea probei cu înscrisuri, fiind necesară administrarea și a altor probe, singura soluție ce se poate dispune este de admitere a recursului și de casare cu reținere spre rejudecare.
Curtea are în vedere faptul că acțiunea a fost promovată la 31.03.2011, după . Legii 202/2010, în cauză s-a mai dispus o casare pentru necercetarea fondului, situație în care se va face aplicarea dispozițiilor art.312 alin.61 cod procedură civilă, și se va rejudeca în fond cauza, dispozițiile alin.4 fiind aplicabile.
Cu ocazia rejudecării, se vor administra probele utile și pertinente pentru a se stabili întinderea prejudiciului cauzat reclamantei, în raport de temeiurile de drept invocate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta S. C. ENERGETIC OLTENIA SA -SUCURSALA DIVIZIA MINIERĂ TG-J., împotriva sentinței civile nr. 417 din 25 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj – Sectia I Civilă, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă moștenitoare B. E., având ca obiect pretenții.
Casează decizia și reține cauza pentru rejudecare.
Fixează termen la data de 19.02.2014, cu citarea părților.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Ianuarie 2014.
Președinte, M. P.-P. | Judecător, E. S. | Judecător, M. M. |
Grefier, V. R. |
Red.jud.M.M.
Tehn.MC/2 ex.
Data red.
j.a. M.A.C.
J.F.T.
j.f. M.M.T.
| ← Conflict de competenţă. Sentința nr. 1/2014. Curtea de Apel... | Partaj judiciar. Decizia nr. 1754/2014. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
