Conflict de competenţă. Sentința nr. 1/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 15-01-2014 în dosarul nr. 1869/54/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 1
Ședința din Camera de Consiliu de la 15 Ianuarie 2014
Completul compus din:
Președinte: - T. R.
Grefier: - S. C.
Pe rol, judecarea conflictului negativ de competență ivit între Secția C. administrativ și fiscal a Tribunalului D. și Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului D., în soluționarea cauzei privind pe reclamantul C. L. - F. cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat I. R., cu sediul în Caracal, ., județul O., și pe pârâții M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR ACTUAL M. AFACERILOR INTERNE, cu sediul în București, sector 1, .. 1 A, I. G. AL POLIȚIEI ROMÂNE, cu sediul în București, sector 5, .. 1A, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI D., cu sediul în C., ., județul D..
La apelul nominal au lipsit reclamantul C. L. - F. și pârâții M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR ACTUAL M. AFACERILOR INTERNE, I. G. AL POLIȚIEI ROMÂNE, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI D..
Procedura legal îndeplinită, în conformitate cu prevederile art. 135 alin. 4 Noul Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Curtea, apreciind cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberări asupra conflictului negativ de competență.
CURTEA:
Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
1. Prin sentința nr. 7849 din data de 03 octombrie 2013, pronunțată de Tribunalul D. – Secția contencios administrativ și fiscal în dosarul numărul_ s-a declinat competența de soluționare a cauzei, privind pe reclamantul C. L. - F., în contradictoriu cu pârâții M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, I. POLIȚIEI ROMÂNE și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI D., în favoarea Secției Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului D..
Pentru a pronunța această sentință, analizând cu prioritate exceptia necompetentei materiale a Sectiei C. a tribunalului, instanta a constatat următoarele.
Obiectul actiunii il constituie acordarea ajutorului prevăzut de art. 20 alin. 1 din Legea 284/2010, la iesirea la pensie.
Potrivit acestor dispozitii legale "la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist, funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personal civil în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda funcției de bază".
Prin urmare, sumele cuvenite potrivit dispozitiilor legale mentionate au natura juridica a unui ajutor social de care beneficiaza personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special la trecerea in rezerva sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, cum este cazul in speta, iar nu a unor drepturi salariale cuvenite unor functionari publici in activitate, pentru a fi incidente dispozitiile art. 109 din Legea 188/1999.
Astfel, competenta de solutionare a litigiilor izvorate din aplicarea acestor dispozitii legale apartine tribunalului ca instanta de litigii de munca si asigurari sociale, potrivit disp. art. 153 lit. f din Legea 263/2010 – "tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind:.. f)refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale".
In acest sens este si Decizia 2965/2013 a ICCJ pronuntata in solutionarea unui conflict negativ de competenta.
Pentru considerentele expuse instanța a apreciat întemeiată exceptia necompetenței materiale a Sectiei C. a tribunalului și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Secției Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului D., în conformitate cu disp. art. 136 al. 1 si art. 132 al. 3 NCPC.
Cauza a fost înregistrată la Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr_ *.
2. Prin sentința nr. 7205 din data de 14 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul D. – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul numărul_ * Admite excepția necompetenței materiale a Secției conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului D. s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul C. L. - F. și pe pârâții M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, I. G. AL POLIȚIEI ROMÂNE, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUD.D. în favoarea Secției C. administrativ și fiscal a Tribunalului D. .
S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a înaintat dosarul Curții de Apel C. – Secția I civilă pentru soluționarea conflictului .
S-a suspendat judecarea cauzei .
Pentru a se pronunța astfel asupra excepției de necompetență a Secției Conflicte de muncă și asigurări sociale invocată din oficiu, instanța a constatat următoarele:
Potrivit art. 153 din Lg 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice Tribunalul – Secția Conflicte de Muncă și asigurări Sociale soluționează în primă instanță litigiile privind :a) modul de calcul și de depunere a contribuției de asigurări sociale, b) modul de stabilire al dobânzilor și penalităților de întârziere, c) înregistrarea,evidenta și certificarea contribuției de asigurări sociale,d) hotărârile Comisiei Centrale de Contestații și ale comisiilor de contestație care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale,Ministerului Administrației și Internelor,Serviciul Român de Informații privind deciziile de pensie, e) deciziile comisiilor medicale de contestații și ale comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale,Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații date în soluționarea contestațiilor privind deciziile medicale asupra capacității de muncă, f) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale,g) modul de stabilire și plată a pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale, h) plângerile împotriva proceselor verbale de contravenție încheiate în baza prezentei legi,i) contestațiile împotriva măsurilor de executare silită,dispuse în baza prezentei legi, j) alte drepturi și obligații de asigurări sociale născute în temeiul prezentei legi".
În conformitate cu prevederile art. 20 alin 1 din Legea nr 284/2010 invocate de către reclamant "Sporurile, indemnizațiile, primele și compensațiile specifice domeniului de activitate ce se acordă personalului bugetar sunt prevăzute în anexele nr. I-VIII"
Art 20 alin1 din Anexa VII Cap II Secțiunea 3 din Legea nr 284/2010 prevede că:
"La trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist, funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personal civil în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda funcției de bază, respectiv salariul funcției de bază avută/avut în luna schimbării poziției de activitate".
Având în vedere obiectul acțiunii pendinte, instanța a constatat că ajutorul solicitat este un drept ce derivă din raporturile de serviciu ale reclamantului, fost funcționar public, o compensație acordată la încetarea raporturilor sale de serviciu, și nu un drept de asigurări sociale prevăzut de Lg 263/2010 pentru a atrage competența de soluționare a Secției Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Întrucât dreptul izvorăște din legea salarizării unitare,competenta aparține, având în vedere calitatea reclamantului – fost funcționar public - Secției C. Administrativ și Fiscal a Tribunalului –fiind incidente astfel dispozițiile art. 109 din Lg 188/1999.
Pentru aceste considerente, în baza art. 136 rap la art. 132 alin 1 cpc, instanța a admis excepția necompetentei materiale a Secției Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și aa declina competenta soluționării cererii în favoarea Secției C. Administrativ și Fiscal a Tribunalului D.. În baza art 133 pct 2 NCPC, instanța a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Curții de Apel C. – Secția I civilă pentru soluționarea conflictului . În baza art 134 NCPC, a dispus suspendarea judecării cauzei .
3. În vederea soluționării conflictului negativ de competență cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel C. sub nr._ .
Curtea a constatat că în cauză este conflict negativ de competență în sensul disp. art. 133 pct. 2 teza I și art. 136 alin. 1 Noul Cod procedură civilă, întrucât două instanțe, respectiv două secții specializate ale aceleiași instanțe judecătorești - Tribunalul D., și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.
De asemenea, Curtea, respectiv Secția I a Curții de Apel C., constată că este competentă să soluționeze conflictul ivit, în sensul că este instanță imediat superioară tribunalului și secție corespunzătoare celei înaintea căreia s-a ivit conflictul, potrivit disp. art. 135 alin. 1 și art. 136 alin. 2 Noul Cod procedură civilă.
Competența de soluționare a cererii aparține Secției C. Administrativ și Fiscal a Tribunalului D., pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Obiectul acțiunii îl constituie acordarea ajutorului prevăzut de art. 20 alin. 1 Anexa VII din Legea 284/2010, fiind stabilit în raport cu solda funcției de bază, la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist, funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personal civil în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Acest drept nu este un drept de asigurări sociale în sensul Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, neintrând în categoria altor drepturi de asigurări sociale reglementate în art. 121 și urm. din lege, pentru a atrage competența jurisdicției de asigurări sociale în sensul disp. art. 149 și urm. din acest act normativ.
Împrejurarea că acest drept este acordat persoanelor enunțate în text ale căror raporturi de serviciu au încetat cu drept la pensie, nu îl transformă în drept de asigurări sociale, nu se plătește din bugetul de asigurări sociale, nu se solicită Casei de Pensii și, deci, nici nu se pune problema unui refuz nejustificat al Casei de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale, pentru a fi incidente în cauză disp. art. 152 și art. 153 lit. f din Legea 263/2010.
Dreptul la ajutor este reglementat prin Legea – cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Anexa VII denumită „Familia ocupațională de funcții bugetare apărare, ordine publică și siguranță națională”, Capitolul II denumit: „Reglementări specifice personalului din instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională”, Secțiunea a 3-a denumită: „Drepturi specifice activității desfășurate în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională”.
Deci, dreptul de ajutor este, chiar acordat personalului cu drept la pensie enunțat în textul legal, este un drept bănesc de natură salarială specific acestui personal, alături de celelalte drepturi bănești specifice enumerate de legiuitor în secțiunea indicată, obligația de plată revenind instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională în care acesta a activat.
În sprijinul acestei concluzii poate fi adus și un argument de text, respectiv dispozițiile art. 94 din Anexa II a Legii 284/2010, potrivit cărora acordarea drepturilor bănești reglementate prin prezenta lege se face în limita fondurilor bugetare aprobate anual cu această destinație în bugetele instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Faptul că personalul respectiv nu mai este în activitate, deci cu alte cuvinte, raporturile de serviciu au încetat, cu atât mai mult nu schimbă natura juridică a dreptului și, în orice caz, nu conduce la inaplicabilitatea în cauză a dispozițiilor legale privind competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, de soluționare a cauzei care are ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public prevăzută în art. 109 din Legea 188/1999, întrucât dreptul bănesc a fost recunoscut și acordat în considerarea acestui raport de serviciu, deci dreptul solicitat derivă din acesta, neexistând stabilită expres prin lege competența altor instanțe.
Acestea sunt considerentele în temeiul cărora, soluționând conflictul negativ de competență de față, Curtea va stabili competența materială de soluționare în primă instanță a procesului, în favoarea Secției C. Administrativ și Fiscal a Tribunalului D..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul C. L. - F. cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat I. R., cu sediul în Caracal, ., județul O., și pe pârâții M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR ACTUAL M. AFACERILOR INTERNE, cu sediul în București, sector 1, .. 1 A, I. G. AL POLIȚIEI ROMÂNE, cu sediul în București, sector 5, .. 1A, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI D., cu sediul în C., ., județul D., în favoarea Secției C. Administrativ și Fiscal a Tribunalului D..
Sentință definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 ianuarie 2014.
Președinte, T. R. | ||
Grefier, S. C. |
Red.jud.T.R.
14.02.14
Tehn.S.C. 6 ex.
Jud.fond: A.M. S.
Jud.fond: G.S.
| ← Strămutare. Sentința nr. 107/2014. Curtea de Apel CRAIOVA | Pretenţii. Decizia nr. 112/2014. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
