Obligaţie de a face. Decizia nr. 128/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 128/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 24-01-2014 în dosarul nr. 1422/225/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 128/2014
Ședința publică de la 24 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. A. C.
Judecător M. M.
Judecător I. M.
Grefier G. D. L.
x.x.x.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurent R. I., împotriva deciziei civile nr.154/11.10.2013, pronunțată de Tribunalul M. – Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata A. A., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat B. I. pentru recurent R. I., lipsă fiind intimata A. A..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, netimbrat, iar prin serviciul registratură s-a depus întâmpinare de către intimata A. A..
Avocat B. I. pentru recurent R. I., depune delegația avocațială și chitanța privind taxa de timbru cu care legal a fost citat recurentul și timbru judiciar, totodată susținând că s-a depus întâmpinare de către intimată dar nesemnată, solicitând a nu se lua în considerare.
Curtea, arată că la întâmpinare este atașată delegația avocațială iar întâmpinarea este semnată prin avocat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, se constată recursul în stare de judecată și se acordă cuvântul pe fond.
Avocat B. I. pentru recurent R. I. solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, depunând note de ședință, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată, nelegală și nefondată, susținând că există canalizare iar reclamantul nu se face vinovat de mirosul care vine de pe canalizare, mai mult din expertiză rezultă că toate acestea sunt din cauza infiltrațiilor, solicitând cheltuieli pe cale separată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 29.01.2013, sub nr._, reclamanta A. A. in contradictoriu cu pârâtul R. I., a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, sa se dispună obligarea pârâtului de a întreține în stare de funcționare sistemele interioare de evacuare a apelor uzate menajere, prin curățarea bazinelor și realizarea unei continuități a tubulaturii (ieșire –intrare), astfel încât, în respectivul bazin să nu se mai acumuleze reziduuri, iar eliminarea acestora să se poată realiza direct în rețeaua de canalizare stradală.
În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că pârâtul este vecinul său, iar în curtea acestuia, există 3 „cămine de vizitare”, a sistemului de canalizare, funcționând practic drept bazin de decantare cu posibilitatea acumulării reziduurilor de orice fel, datorită faptului că între țevile de intrare în bazin și cele de ieșire, nu există continuitate, astfel încât, între fundul bazinului și orificiile de intrare și ieșire din bazin, putându-se acumula deșeuri, care pot crea disconfort pentru mirosul emanat, fapt care s-a întâmplat și continuă și în prezent.
A susținut că pârâtul are obligația de a curăța fiecare bazin în parte și să realizeze o continuitate a tubulaturii, pentru a evita acumularea reziduurilor, iar eliminarea acestora să se poată realiza direct în rețeaua de canalizare. A menționat că a făcut numeroase sesizări la diferite instituții, în speranța rezolvării acestei probleme cu care se confruntă de ceva vreme.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile M.S. nr. 536/1997.
În dovedirea acțiunii, la dosarul cauzei au fost depuse în copie următoarele înscrisuri: chitanță taxă timbru de 19 lei, timbru judiciar de 0,30 lei, carte identitate, adresă nr. 3435/18.05.2012 emisă de Direcția de Sănătate Publică M., răspuns adresă din partea IPJ M. nr._/_/14.06.2012, 3 bonuri fiscale.
Reclamanta a solicitat și instanța i-a încuviințat proba cu înscrisuri, proba cu expertiza tehnică judiciară specialitatea construcții și proba testimonială cu martorul R. C., răspunsurile acestuia fiind consemnate și atașate în declarația existentă la dosar.
Pârâtul a solicitat și instanța i-a încuviințat proba cu înscrisuri.
În cauză, s-a dispus efectuarea unei expertize specialitatea construcții, desemnând pe expert: A. M. C., raportul de expertiză având drept obiective: să se precizeze dacă bazinele pârâtului respectiv cele 3 cămine de vizitare ale sistemului său de canalizare și care funcționează ca bazin de decantare, creează disconfort afectând sănătatea reclamantei, prin colectarea reziduurilor lichide menajere provenite de la bucătăria și WC-ul pârâtului, iar în caz afirmativ care este soluția tehnică propusă de expert pentru eliminarea situației și pentru ca bazinul să nu mai acumuleze reziduuri.
La data de 15.05.2013, s-a depus de către expert A. M. Constantinm raportul de expertiză specialitatea construcții existent la filele 28-44 dosar.
Părțile nu au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit de expert A. M. C..
Judecătoria Drobeta Turnu Severin prin sentința supusă apelului a admis acțiunea. A fost omologat raportul de expertiză întocmit de expert A. M. C..
A fost pârâtul să întrețină în stare de funcționare sistemele interioare de evacuare a apelor uzate menajere, prin curățarea bazinelor și realizarea unei continuități a tubulaturii, astfel încât să nu se mai acumuleze reziduuri, iar eliminarea acestora să se poată direct în rețeaua de canalizare stradală unde este situat imobilul său din Dr. Tr. S., ..
A fost obligat pârâtul la 1819 lei cheltuieli de judecată către reclamantă, reprezentând taxă de timbru, onorariu expert și onorariu avocat.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că din declarația martorului R. C. și concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză, instanța a reținut că proprietatea reclamantei de pe . se învecinează cu proprietatea pârâtului de pe . pe latura de vest. Cele două proprietăți sunt delimitate de un gard din beton din stradă până la baia și WC-ul pârâtului. Evacuarea reziduurilor menajere de la bucătăria, baia și WC-ul pârâtului se realizează prin intermediul a trei cămine menajere. Ultimul cămin face legătura cu canalizarea orașului. Conductele de ieșire din cămine nu sunt amplasate la nivelul fundului căminului, existând posibilitatea acumulării de reziduuri menajere. Posibilele acumulări pot crea disconfort atât prin mirosul emanat cât și prin posibilitatea apariției diverselor surse de infecție. Reclamanta a făcut numeroase sesizări la diverse instituții: Direcția de Sănătate Publică M., Consiliul Județean M., Primăria Dr. Tr. S.,etc. Datorită disconfortului creat de cele două fose de colectare a reziduurilor menajere nu poate fi folosită nici apa din fântână după cum a declarat martorul propus de reclamantă, fiind pusă în pericol sănătatea acesteia.
Față de cele ce preced și având în vedere și dispozițiile 1516 și 1518 cod civil, instanța a apreciat întemeiate pretențiile reclamantei, urmând să omologheze raportul de expertiză întocmit de expert A. M. C. și să oblige pârâtul să întrețină în stare de funcționare sistemele interioare de evacuare a apelor uzate menajere, prin curățarea bazinelor și realizarea unei continuități a tubulaturii, astfel încât să nu se mai acumuleze reziduuri, iar eliminarea acestora să se poată direct în rețeaua de canalizare stradală unde este situat imobilul său din Dr. Tr. S., ..
Prin decizia civilă nr.154/11.10.2013, pronunțată de Tribunalul M. – Secția I Civilă, în dosarul nr._, s-a respins apelul formulat de apelantul pârât R. I. împotriva sentinței civile nr._/ 14.06.2013 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin intimată fiind A. A.,CNP_, ca nefondat.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că, din probatoriul administrat în fața instanței de fond a rezultat că reclamanta a efectuat demersuri la organele statului în legătură cu situația dedusă judecății, din adresa nr.34 din 18.05 2012 emisă de către Direcția de Sănătate Publică a rezultat pe de o parte că, în conformitate cu Ord. Ms nr. 536/1997 pârâtul are obligația legală de a întreține în stare de funcționare sistemele interioare de evacuare a apelor uzate menajere iar pe de altă parte că cele 3 cămine de vizitare a sistemului de canalizare funcționează practic drept bazin de decantare cu posibilitatea acumulării reziduurilor de orice fel recomandându-se curățarea și realizarea unei continuități a tubulaturii.
Situația expusă se coroborează și cu declarația martorului R. C. de meserie instalator precum și cu concluziile raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză așa încât motivul de apel ce vizează aprecierea eronată a probelor administrate în cauză nu poate fi primit .
De asemenea nu a putut fi reținută nici susținerea potrivit căreia apelantul a cumpărat imobilul în cauză în urmă cu 20 de ani și nu a făcut modificări constructive și nici în ceea ce privește instalația de canalizare întrucât nu are relevanță raportat la obiectul cauzei deduse judecății
Împotriva acestei decizii a formulat recurs R. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Analizând situația de fapt reținută de către instanța de fond și probatoriul administrat în cauză rezultă că pretențiile reclamantei nu au fost dovedite, decizia (si sentința) pronunțată fiind astfel netemeinică și nelegală.
Astfel, din declarația martorului R. C., audiat rezultă că acesta fiind de meserie instalator, a fost de mai multe ori la domiciliul reclamantei unde a efectuat lucrări la instalațiile sanitare, „constatând de fiecare dată existența unui miros urât care vine de pe canalizare, atât ta bucătărie, cat și la baie” .
După cum se observă, sursa de proveniență a mirosului urât invocat de intimată nu este alta decât instalația sa de canalizare, acest miros resimțindu-se doar la baia și bucătăria sa.
In ceea ce privește apa din fântână, martorul arată că nu poate fi folosită, „probabil din cauza infiltrațiilor", crezând că tot din cauza canalizării. Deci, și în această privință, sursa nemulțumirilor intimatei se află tot pe proprietatea sa, culpa aparținându-i în totalitate.
Nici raportul de expertiză întocmit în cauză nu conține elemente care să ateste faptul că nemulțumirile semnalate de către intimată prin cererea de chemare în judecată sunt justificate, concluziile expertului desemnat în cauză fiind în sensul că „bazinele de vizitare ale sistemului său de canalizare pot crea disconfort". Rezultă, astfel, că sentința instanței de fond este întemeiată pe o posibilitate, pe o probabilitate, pe o prezumție de iar nu pe o certitudine!
Mai mult decât atât, expertul nu a constatat existența unui „focar" menit a pune în pericol atât sănătatea intimatei, cât și a celorlalți riverani sau chiar sănătatea publică, după cum nici chiar autoritatea în domeniu Direcția de Sănătate Publică M., Serviciul Control în Sănătate Publică - nu a constatat nereguli, nu a aplicat sancțiuni ci a făcut doar recomandări (toate acestea în urma numeroaselor sesizări ale intimatei).
Precizează faptul că a cumpărat imobilul în cauză în urmă cu 20 de ani și că nu a făcut modificări constructive și nici în ceea ce privește instalația de canalizare, aceasta fiind proiectată și realizată conform standardelor în construcții existente, de către specialiști în domeniu. Acest aspect a fost constatat și de funcționarii Primăriei Dr.Tr. S. veniți la fața locului în urma sesizărilor repetate ale intimatei, dar rezultă din chiar concluziile finale ale expertului desemnat, acesta nefiind în măsură să propună o soluție tehnică (nici nu avea cum, din moment ce bazinele de vizitare au fost proiectate și realizate conform standardelor în domeniu, ca bazine de vizitare, nu de decantare, cum greșit a reținut expertul și, mai apoi instanța!), recomandând contactarea unui proiectant de specialitate (ca și cum dumnealui îi era străin acest domeniu, dar acceptând totuși efectuarea expertizei!).
De asemenea, expertul a omis să evidențieze faptul că lângă bazinul mijloc (cel de-al doilea bazin de vizitare) există un robinet exterior montat pe coloana de apă rece, iar scurgerea de la acest robinet se face prin coloană subterană în acel bazin apoi mai departe către celălalt bazin și canalizarea stradală.
Apreciază că expertiza trebuia efectuată și cu privire la proprietatea intimatei, respectiv la instalația de canalizare aferentă acelui imobil, motiv pentru care a solicitat in apel întregirea expertizei prin efectuarea unui supliment de expertiză sau, eventual prin efectuarea unei contraexpertize.
Instanța de apel deși a audiat martori - Ciltaru O. - din a cărei depoziție reiese ca in fapt, instalația acestuia de canalizare este funcționala, nu emană miros iar căminul este curat a respins solicitarea de a se efectua o contraexpertiza, si făcând o greșita evaluare a probelor a respins apelul.
Ca urmare, in temeiul art.304 pct.8,9 Cod proc. civila solicită admiterea prezentului recurs.
Recursul este nefondat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată ca fiind nefondate criticile aduse, având în vedere următoarele:
Prin cererea de recurs, se aduc în principal aceleași critici și argumente reiterate și prin apelul promovat și anume incorectitudinea celor declarate de martorul R. C. și cele reținute prin raportul de expertiză întocmit în cauză. Se face trimitere la declarația martorului Ciltaru O. și la necesitatea efectuării unei contraexpertize.
La dosarul cauzei se află și actele emise de Direcția de Sănătate Publică M. precum și sesizări adresate de reclamantă altor instituții ale statului referitoare la aspectele ce privesc obiectul prezentei cauze. Astfel, prin adresa nr.34.35/18.05.2012 a DSP M., i-a fost pus în vedere recurentului ca în termen de 30 de zile să curețe fiecare bazin cu asigurarea unei continuități a tubulaturii pentru evitarea acumulării de reziduuri.
Relevantă în dezlegarea justă a prezentului litigiu a reprezentat-o atât declarația martorului R. C., care a adus clarificări de esență cu privire la canalizare, precizând că mirosul se poate datora lipsei curățirii sistemului de canalizare sau a țevilor înfundate existente pe proprietatea recurentului.
Expertiza a evidențiat disconfortul creat de bazinele ce funcționează în regim de decantare, urmare colectării reziduurilor lichide menajere provenind din gospodăria pârâtului. Mai mult s-a arătat că este necesar ca acesta să curețe periodic căminele pentru evitarea acumulării acestor reziduuri.
Solicitarea că se impune efectuarea unei contraexpertize nu poate fi primită în condițiile în care prin raportul de expertiză efectuat, s-a răspuns concret și detaliat la obiectivele fixate de instanță, constatările având loc la fața locului, respectiv de pe proprietățile celor două părți. De observat este și aspectul că recurentul pârât nu a formulat obiecțiuni la cele reținute prin raportul de expertiză.
În consecință, având în vedere cele arătate mai sus, instanța constată că nu există motive de nelegalitate a deciziei atacate, urmând ca în baza art.312 Cod proc.civ. să fie respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurent R. I., împotriva deciziei civile nr.154/11.10.2013, pronunțată de Tribunalul M. – Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata A. A..
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Ianuarie 2014
Președinte, S. A. C. | Judecător, M. M. | Judecător, I. M. |
Grefier, G. D. L. |
Red.jud.I.M.
2ex/G.L.
J.F.T. A.
J.ApelM.C.O.
| ← Legea 10/2001. Sentința nr. 118/2014. Curtea de Apel CRAIOVA | Fond funciar. Decizia nr. 1215/2014. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
