Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 1483/2014. Curtea de Apel CRAIOVA

Comentarii

0

Decizia nr. 1483/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 28-10-2014 în dosarul nr. 7461/311/2011

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1483

Ședința publică de la 28 Octombrie 2014

Președinte: - Florența C. C.

Judecător: - L. M. L.

Judecător: - N. D.

Grefier: - A. P.

Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică din data de 21 octombrie 2014, privind judecarea recursului formulat de pârâta Oțeleanu (fostă A.) O.-R. împotriva deciziei civile nr. 290/26.06.2014, pronunțată de Tribunalul O. – Secția I Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant A. E., intimații pârâți Oțeleanu N. G., Oțeleanu M. și intimații intervenienți A. M., A. N., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.

La apelul nominal, au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Dezbaterile din ședința publică de la data de 21 octombrie 2014, au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

CURTEA

Asupra recursului civil de față:

Prin cererea de chemare in judecata înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 20.06.2011 sub nr._ reclamantul A. E. a chemat în judecată pe parata OTELEANU O. R., OTELEANU N. G. si OTELEANU M. solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajarea bunurilor comune dobândite in timpul căsătoriei cu OTELEANU O. R., să se constate existența unui drept de creanță proporțional cu contravaloarea îmbunătățirilor efectuate în timpul căsătoriei cu pârâta la apartamentul proprietatea bunicului patern al pârâtei și să se majoreze contravaloarea lotului ce va reveni reclamantului proporțional cu cota ce se va stabili pentru el privitor la masa partajabilă, sa se stabilească o cotă majorată de 80% pentru reclamant și, respectiv, 20% pentru pârâtă cu privire la bunurile ce vor fi reținute la masa de partaj și investițiile efectuate, dată fiind contribuția sa mai mare la dobândirea acestor bunuri, să se constate existența unui pasiv al comunității de bunuri al cărui element este un împrumut efectuat de reclamant în timpul căsătoriei pentru achiziționarea unui bun comun, respectiv casă și teren și să fie obligata pârâtă la suportarea acestui pasiv proporțional cu cota ce se va stabili privitor la activul comunității de bunuri, cu cheltuieli de judecata.

In motivare s-a arăta că s-a căsătorit cu pârâta la data de 13.05.2005, căsătoria fiind desfăcută prin divorț, potrivit sentinței civile nr.5896 din 18.11.2010 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, sentință definitivă prin neapelare.

In timpul căsătoriei cu pârâta a dobândit următoarele bunuri comune: casă și teren aferent situate în Slatina, .. 6, jud. O. cu vecinătățile menționate în contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 296/28.03.2008 de BNP A. I. C., dobândită cu ajutorul unui credit bancar, bunuri mobile aflate în apartamentul în care domiciliază în prezent pârâta și în care a domiciliat și el în timpul conviețuirii cu aceasta, proprietatea bunicului patern al acesteia (Oțeleanu B., în prezent decedat), după cum urmează: în bucătărie: aragaz cu plită, 4 ochiuri și cuptor cu rotisor (alimentat electric, dar și cu gaz); combină frigorifică; mașină de spălat automată; mobilă de bucătărie compusă din 4 corpuri; cuptor cu microunde; două filtre cafea; un set oale inox cu capace yena; un set vase yena; un set tacâmuri; un blender; un robot de bucătărie; 4 fructiere; un set oale teflon; un set veselă; un set pahare vin (6 buc); un set de pahare wiskey (6 buc); un set de pahare mici (12 buc); platouri ( 4 buc); un set tacâmuri; un set cuțite, un prăjitor de pâine, un vas yena pentru friptura, un vas de lut pentru sarmale, oliviera; în sufragerie: colțar compus din trei piese; o masă pentru televizor cu TV color; covor persan; 2 mochete; galerie, perdea și draperii; un DVD; un aparat foto digital; o icoană de argint; două vaze mari; două vaze mici; în dormitorul mare: o mobilă dormitor pentru copil compusă din: pat, 5 corpuri, birou, pentru calculator cu scaun; 2 carpete; galerie, perdea și draperii; TV color; veioză; în dormitorul mic: șifonier cu trei uși; 2 aspiratoare; lenjerie pat (3 buc); 2 seturi pături și perne; galerie, perdea și draperii; un calculator cu imprimantă, în baie: un corp

De asemenea, a mai solicitat reclamantul să se constate existența unui drept de creanță proporțional cu contravaloarea îmbunătățirilor efectuate în timpul căsătoriei cu pârâta la apartamentul proprietatea bunicului patern al pârâtei și să se majoreze contravaloarea lotului ce va reveni reclamantului proporțional cu cota ce se va stabili pentru el privitor la masa partajabilă.

D. fiind că în prezent bunicul patern al pârâtei, Oțeleanu B., este decedat, soția sa fiind la rândul ei decedată anterior, a înțeles să cheme în judecată pe moștenitorii autorului, Oțeleanu B., respectiv cei doi fii ai acestuia, Oțeleanu N. și Oțeleanu M., descendenți gradul I, pentru că moștenind dreptul de proprietate cu privire la apartament vor beneficia de sporul de valoare conferit apartamentului de îmbunătățirile efectuate de reclamant și pârâtă.

Amplele investiții efectuate de reclamant în timpul căsătoriei cu pârâta la acest apartament au constat în următoarele: în holul de la intrare: demolat zidul despărțitor dintre hol și bucătărie pentru crearea unui spațiu mai generos prin unirea holului cu bucătăria, reconfigurat acest spațiu folosindu-se cărămidă nevada și construindu-se o arcadă; decopertat pardoseală, turnat șapă și aplicat gresie; decopertat pereți și tavan, gletuit, aplicat faianță, vopsit cu lavabil și, respectiv, vopsea în ulei; în debara: izolat termic cu polistiren (3 pereți și tavanul); montat uși noi în locul celor vechi; în bucătărie: decopertat pardoseală, turnat șapă și aplicat gresie; decopertat pereți, îndreptați prin tencuire și gletuiți, faianță și vopsit cu lavabil; aplicat rigips pe tavan; înlocuit vechea fereastră cu fereastră din PVC și geam termopan pe care s-a aplicat un autocolant; placat cu rigips peretele pe care se află fereastra; la interiorul ferestrei montat glaf de marmură, iar la exterior aplicat plăci faianță; montat chiuvetă nouă și baterie nouă, cu modificarea traseului de evacuare a apei menajere; în sufragerie: decopertat pardoseală (scos parchetul vechi de lemn), turnat șapă și aplicat gresie și plintă;decopertat pereți, îndreptați prin tencuire, gletuiți și vopsiți cu lavabil; aplicat tapet pe unul din pereți; aplicat rigips pe tavan (cu forme diferite); demontată ușa veche și tocul acesteia, refăcut șpaletărie, cu construire de arcadă (boltă), fără ușă, în balconul sufrageriei: demontat și refăcut cu ziduri de rezistență din beton armat; izolat cu polistiren la exterior și interior; închis cu PVC și geam termopan, cu ușă din PVC; aplicat gresie; tavanul izolat cu polistiren; montat glaf de marmură la interior; montat streașină de aluminiu, în holul mic: decopertat pardoseala, turnat șapă și aplicat gresie, decopertat pereți, tencuiți, izolati cu vata minerala si placati cu rigips, gletuiti și vopsiți cu lavabil; în dormitorul mare: decopertat pardoseală (scos parchetul vechi), hidroizolat cu polistiren extrudat, turnat șapă, montat parchet laminat cu plintă; decopertat pereți, îndreptați prin tencuială, gletuiți și vopsiți cu vopsea lavabilă; peretele cu fereastra izolat cu vată de sticlă, placat cu rigips, glaf de marmură la interiorul ferestrei și faianță la exterior; pe unul din pereți aplicat tapet (integral); tavan placat cu rigips (forme diferite); înlocuită fereastra nouă cu tâmplărie PVC și geam termopan; în dormitorul mic: decopertat pardoseală (scos parchetul vechi), hidroizolat cu polistiren extrudat, turnat șapă, montat parchet laminat cu plintă; decopertat pereți, îndreptați prin tencuială, gletuiți și vopsiți cu vopsea lavabilă; un perete izolat cu polistiren și un altul cu vată minerală și placat cu rigips; aplicat tapet (parțial) pe doi pereți; tavan placat cu rigips; înlocuit vechea fereastră cu fereastră din PVC și geam termopan, cu glaf de marmură la interior și plăci de faianță la exterior; montat ușă nouă; în baie: mărit spațiul prin mutarea zidului cu ușa de acces spre hol; decopertat pardoseală, turnat șapă, montat sifon pardoseală și aplicat gresie, demolat vechea mască chiuvetă care era construită din cărămidă; decopertat pereți, izolat un perete cu vată de sticlă, îndreptați prin tencuială, placați cu rigips și, respectiv, faianță; refăcut complet instalația sanitară în sensul că s-au montat piese noi, respectiv: WC, bideu, cabină de duș cu duze pentru hidromasaj prin presiune, radio, lumini și telefon, chiuvetă cu mască, oglindă, etajeră; alte investiții la apartament: refăcut integral instalația electrică a apartamentului, în sensul că au fost înlocuiți conductorii vechi din aluminiu cu conductori noi din cupru, motandu-se prize si intrerupatoare noi, montat centrala termica cu calorifere si accesoriile aferente (tevi, coturi, teuri robineti, etc). De asemenea a solicitat să se stabileasca o cotă majorată de 80% pentru reclamant și, respectiv, 20% pentru pârâtă cu privire la bunurile ce vor fi reținute la masa de partaj și investițiile efectuate, dată fiind contribuția sa mai mare la dobândirea acestor bunuri.

In acest sens a arătat că în perioada în care au dobândit bunurile comune și au realizat investițiile de mai sus el a lucrat permanent, așa cum rezultă din cartea de muncă, în vreme ce pârâta a lucrat doar un an, dar și în acel an salariul acesteia era de circa 4 ori mai mic decât al sau. Mai mult decât atât, în aceeași perioadă, pârâta s-a înscris la doua facultăți la care a plătit taxele aferente, dar pe care nu le-a terminat, în prezent fiind înscrisă la o altă facultate din C., cursuri de zi.

Reclamantul a mai fost ajutat, în mod deosebit, de părinții săi și de un frate.

A mai solicitat să se constate existența unui pasiv al comunității de bunuri al cărui element este un împrumut efectuat de reclamant în timpul căsătoriei pentru achiziționarea unui bun comun, respectiv casă și teren și să fie obligata pârâtă la suportarea acestui pasiv proporțional cu cota ce se va stabili privitor la activul comunității de bunuri.

Astfel, potrivit celor stipulate în contractul de vânzare - cumpărare menționat mai sus, prețul vânzării a fost în sumă totală de 134.995 lei, din care aportul propriu al reclamantului și pârâtei s-a ridicat la suma de 28.608,79 lei; sumă achitată vânzătorilor înaintea autentificării actului, conform antecontractului încheiat între părți, iar diferența de 106.386,21 lei reprezintă creditul acordat reclamantului de către Raiffeisen Bank SA Sucursala O., conform contractului de credit nr. RMO_ din data de 28.03.2008.

Perioada de rambursare a creditului menționat mai sus este de 40 de ani începând cu data de 01.05.2008 (data primei plăți) și terminând cu 01.04.2048 (data ultimei plăți). Așa cum rezultă din acest scadențar, suma totală de restituit în cont împrumutului este de 309.051,15 lei, fiind compusă din contravaloare rată lunara credit, dobândă lunară și comisioane.

Pârâta a depus la data de 13.10.2011 cerere reconvenționala prin care a solicitat aducerea la masa de partaj a autoturismului marca Peugeot 206 aflat in posesia reclamantului.

De asemenea, a depus întâmpinare arătând ca următoarele bunuri solicitate a se partaja au regim de bun comun: aragaz cu plită; două filtre cafea; un set oale inox cu capace yena; un blender; un vas de lut pentru sarmale, mobile dormitor pentru copil, TV color, 2 aspiratoare, o veioza, corpul din baie.

Mai arata ca îmbunătățirile aduse apartamentului astfel cum sunt precizate în cererea introductivă la instanță, s-au făcut în timpul căsătoriei. Suma de bani cu care s-au făcut acele îmbunătățiri, a fost parte din creditul ipotecar contractat în 28.03.2008 în sumă de 106.386,21 lei de la Raiffeisen Bank SA Sucursala O.. Până în ianuarie 2010 s-au achitat împreună ratele, după care acestea au fost suportate în exclusivitate de către reclamant.

Considera că, cota de contribuție la dobândirea bunurilor comune este egală, motiv pentru care solicita să se respingă cererea reclamantului de stabilirea unei cote majorate de 80% pentru el.

Chiar dacă în timpul căsătoriei nu a lucrat în permanență, în perioada 2008-2010 s-a ocupat de creșterea copilului, cunoscut fiind faptul că munca femeii în gospodărie și pentru creșterea copiilor valorează contribuție la dobândirea bunurilor. Totodată, a avut ajutorul părinților săi și al bunicului sau în apartamentul în care au locuit.

La data de 16.01.2012 reclamantul parat a formulat întâmpinare la cererea reconvenționala.

In motivarea acesteia, a arătat că autoturismul a fost dobândit în timpul căsătoriei, dar că au fost nevoiți să îl amaneteze și că pentru a scoate autoturismul de la amanet tatăl sau a fost cel care a restituit suma ce fusese împrumutată de la casa de amanet. La data de 16.02.2010 a vândut autoturismul tatălui sau pentru suma de 14.000 lei.

La data de 14.03.2012 A. M. si A. N. au formulat cerere de intervenție in interes propriu, solicitând să se constate caracterul simulat al contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.296/28.03.2008 de BNP A. I. C. și totodată anularea lui cu repunerea părților în situația anterioară, respectiv faptul că sunt proprietari ai imobilului teren în suprafață de 484,29 mp și a casei de locuit P+1, să se constate că sunt proprietarii vehiculului PEUGEOT Tip 206, nr. de identificare VF32A8HZF44663539, ._, cu nr. de înmatriculare_ și în consecință să se dispună scoaterea bunului de la masa bunurilor comune dobândite de cei doi soți în timpul căsătoriei; să se constate că au un drept de creanță împotriva celor doi soți, în cuantum de 7.000 lei si solicită restituirea sumei, în funcție de procentul ce se va stabili pentru fiecare în parte ca si contribuție la dobândirea bunurilor ce fac obiectul comunității de bunuri dobândite în timpul căsătoriei.

De asemenea, în subsidiar au solicitat instanței să dispună: constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.296 din 28.03.2008, pentru neachitarea integrală a prețului stabilit și restituirea fracțiunii de preț încasate; să se constate că au un drept de creanță împotriva celor doi soți, constând în suma de 13.296,60 lei, reprezentând răscumpărarea contractului de amanet nr._ din 13.01.2010 pentru vehiculului marca PEUGEOT Tip 206 cu nr. de înmatriculare_ .

Prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la data de 13.09.2012 a fost admisă în principiu și în parte cererea principală formulată de reclamantul pârât în contradictoriu cu pârâta reclamantă Oteleanu O. R. și pârâtul Oteleanu G. N., a fost admisă în principiu și în totalitate cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă Oteleanu O. R. în contradictoriu cu reclamantul pârât A. E., astfel cum a fost completată.

Prin aceeași încheiere, instanța a anulat contractul de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit încheiat de reclamantul A. E. cu intervenientul A. M. la data de 16.02.2010 și a dispus repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului de vânzare cumpărare anulat.

De asemenea, a fost admisă în parte și în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții A. M. și A. N., în sensul că s-a constatat existența unui drept de creanță al intervenienților A. M. si N. față de reclamantul pârât A. E. și pârâta reclamantă Oteleanu O. R. egal cu suma achitată pentru răscumpărarea autoturismului marca Peugeot 206 ce urmează a fi reținut la masa de partaj, fiind respinse celelalte capete de cerere respectiv cererea de constatare a caracterului simulat al contractului de vânzare cumpărare nr. 296 din 28.03.2010 ca neîntemeiata, cererea de constatare a dreptului de proprietate al intervenientilor asupra autoturismului marca Peugeot 206 ca neîntemeiata, cererea de reținere a unui drept de creanța in cuantum de 7000 lei ca neîntemeiate.

Totodată, a fost respinsă și cererea de constatare a nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare nr. 296/28.03.2010 ca neîntemeiată.

In consecința, instanța a constatat că reclamantul pârât și pârâta reclamantă au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri: bunuri imobile: un teren intravilan categoria de folosința curți construcții in suprafața de 504 mp conform actului de proprietate si 484,29 mp conform măsurătorilor împreuna cu construcția C1- casa P+1, in suprafața construita de 84,10 mp, la parter având camera de zi, dormitor, bucătărie, baie, casa scării si hol intrare, iar la etaj având living, doua dormitoare, casa scării si hol, imobil situat in intravilanul municipiului Slatina, ..6, jud. O. cu vecini: la R- .-T. I. si I. M., la Mz- T. I. si I. M., la Mn-N. T., achiziționat conform contractului de vânzare cumpărare nr.296 din 28.03.2008; un autovehicul marca Peugeot 206 cu nr. de identificare VF32A8HZF44663539, ._ cu nr de înmatriculare_ precum si următoarele bunuri mobile: un aragaz cu plita, 4 ochiuri si cuptor cu rotisor, mobila de bucătărie compusa din 4 corpuri, un filtru cafea, un set oale inox cu capace yena, un set tacâmuri, un blender, 2 fructiere, un set oale Teflon, un set vesela, un set pahare vin (6 bucăți), 4 platouri, un set de cuțite, un prăjitor de pâine, un vas de lut sarmale, colțar compus din 3 piese in sufragerie, masa pentru televizor, televizor color, covor persan, o mocheta, o galerie, cu perdea si draperii in sufragerie, doua vaze mici, mobila pentru dormitorul copilului format din pat, 5 corpuri, birou pentru calculator si scaun, galerie, perdea si draperii la dormitorul mare, televizor color in dormitor, veioza, șifonier cu 3 uși, 2 aspiratoare, 3 bucăți lenjerie de pat, o pătura, o galerie, perdea si draperii la dormitorul mic, un corp in baie cu oglinda.

S-a mai constatat ca reclamantul parat A. E. si parata reclamanta Oteleanu O. R. au un drept de creanța egal cu contravaloarea îmbunătățirilor realizate de aceștia in timpul căsătoriei in apartamentul situat in Slatina, ., ., parter, . Oteleanu G. N., după cum urmează:

- în holul de la intrare: demolat zidul despărțitor dintre hol și bucătărie pentru crearea unui spațiu mai generos prin unirea holului cu bucătăria, reconfigurat acest spațiu folosindu-se cărămidă nevada și construindu-se o arcadă; decopertat pardoseală, turnat șapă și aplicat gresie; decopertat pereți și tavan, gletuit, aplicat faianță, vopsit cu lavabil și, respectiv, vopsea în ulei;

- în debara: izolat termic cu polistiren (3 pereți și tavanul);montat uși noi în locul celor vechi.

- în bucătărie: decopertat pardoseală, turnat șapă și aplicat gresie; decopertat pereți, îndreptați prin tencuire și gletuiți, faianță și vopsit cu lavabil; aplicat rigips pe tavan; înlocuit vechea fereastră cu fereastră din PVC și geam termopan pe care s-a aplicat un autocolant; placat cu rigips peretele pe care se află fereastra; la interiorul ferestrei montat glaf de marmură, iar la exterior aplicat plăci faianță; montat chiuvetă nouă și baterie nouă, cu modificarea traseului de evacuare a apei menajere.

- în sufragerie: decopertat pardoseală (scos parchetul vechi de lemn), turnat șapă și aplicat gresie și plintă, decopertat pereți, îndreptați prin tencuire, gletuiți și vopsiți cu lavabil; aplicat tapet pe unul din pereți; aplicat rigips pe tavan (cu forme diferite); demontată ușa veche și tocul acesteia, refăcut șpaletărie, cu construire de arcadă (boltă), fără ușă.

- în balconul sufrageriei: demontat și refăcut cu ziduri de rezistență din beton armat; izolat cu polistiren la exterior și interior; închis cu PVC și geam termopan, cu ușă din PVC; aplicat gresie; tavanul izolat cu polistiren; montat glaf de marmură la interior; montat streașină de aluminiu.

- în holul mic: decopertat pardoseala, turnat șapă și aplicat gresie, decopertat pereți, tencuiți, izolat cu vata minerala si placati cu rigips, gletuiți și vopsiți cu lavabill.

- in dormitorul mare: decopertat pardoseala, hidroizolat cu polistiren extrudat, turnat șapă, montat parchet laminat cu plintă; decopertat pereți, îndreptați prin tencuială, gletuiți și vopsiți cu vopsea lavabilă; peretele cu fereastra izolat cu vată de sticlă, placat cu rigips, glaf de marmură la interiorul ferestrei și faianță la exterior; pe unul din pereți aplicat tapet (integral); tavan placat cu rigips (forme diferite); înlocuită fereastra nouă cu tâmplărie PVC și geam termopan.

- în dormitorul mic: decopertat pardoseală (scos parchetul vechi), hidroizolat cu polistiren extrudat, turnat șapă, montat parchet laminat cu plintă; decopertat pereți, îndreptați prin tencuială, gletuiți și vopsiți cu vopsea lavabilă;un perete izolat cu polistiren și un altul cu vată minerală și placat cu rigips; aplicat tapet (parțial) pe doi pereți; tavan placat cu rigips; înlocuit vechea fereastră cu fereastră din PVC și geam termopan, cu glaf de marmură la interior și plăci de faianță la exterior; montat ușă nouă.

- în baie: mărit spațiul prin mutarea zidului cu ușa de acces spre hol; decopertat pardoseală, turnat șapă, montat sifon pardoseală și aplicat gresie, demolat vechea mască chiuvetă care era construită din cărămidă;decopertat pereți, izolat un perete cu vată de sticlă, îndreptați prin tencuială, placați cu rigips și, respectiv, faianță;refăcut complet instalația sanitară în sensul că s-au montat piese noi, respectiv: WC, bideu, cabină de duș cu duze pentru hidromasaj prin presiune, radio, lumini și telefon, chiuvetă cu mască, oglindă, etajeră.

- alte investiții la apartament: s-a refăcut integral instalația electrică a apartamentului, în sensul că au fost înlocuiți conductorii vechi din aluminiu conductori noi din cupru, montându-se prize șt întrerupătoare noi, s-a montat centrala termica cu calorifere si accesoriile aferente.

In ceea ce privește cota de contribuție a părților, instanța a stabilit cota de 70% pentru reclamantul pârât si 30% pentru pârâta reclamantă cu privire la întreaga masa de partaj.

De asemenea, instanța a constatat existenta unui pasiv al comunității de bunuri egal cu soldul creditului acordat de Raiffeissen Bank reclamantului parat A. E. conform contractului de credit nr. RM_ din data de 28.03.2008 si actelor adiționale la acest contract, inclusiv dobânzile si comisioanele datorate, la data de 1.01.2010, data separării părților in fapt, ce urmează a fi suportat de reclamantul parat si parata reclamanta conform cotelor de contribuție stabilite, precum si existenta unui drept de creanța al intervenientilor A. M. si A. N. in cuantum de_ lei, ce urmează a fi suportat de reclamantul parat si parata reclamanta conform cotelor de contribuție stabilite.

In vederea evaluări bunurilor, realizării lotizării acestora, stabilirii sultelor, stabilirii activului si pasivului comunității de bunuri s-a dispus efectuarea în cauză a unor expertize tehnice în specialitatea construcții civile, specialitatea agricultura, specialitatea bunuri mobile, specialitatea auto si specialitatea contabilitate.

Pentru a pronunța aceasta încheiere de admitere in principiu instanța de fond a reținut ca prin sentința civila nr.5896 din 18.11.2010 pronunțată în dosarul nr._, s-a desfăcut căsătoria încheiată la data de 13.05.2006 si înregistrata sub nr.126 in Registrul de stare civila al Municipiului Slatina intre reclamanta A. O. R. si paratul A. E. din culpa . soți.

Potrivit art. 36 alin. 1 Codul familiei, in vigoare la data desfacerii căsătoriei, bunurile comune se împart între soți, potrivit învoielii acestora. Dacă soții nu se învoiesc asupra împărțirii bunurilor comune, va hotărî instanța judecătorească.

Potrivit art.30 C.fam., bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soți, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților. Orice convenție contrară este nulă.

În virtutea prezumției de comunitate, instituită prin textul citat, bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți sunt bunuri comune de la data achiziționării lor, fără a deosebi între modurile de dobândire, cu excepția celor primite prin acte cu titlu gratuit, care devin comune numai dacă dispunătorul a prevăzut expres sau neîndoielnic că vor fi comune, precum și a bunurilor prevăzute de art.31 din C.fam., care sunt bunuri proprii ale fiecărui soț.

Pentru a stabili masa partajabila in situația de fata instanța s-a pronuntat mai întâi asupra cererii de intervenție formulata de intervenientii principali A. M. si A. N. precum si asupra cererii reconvenționale, astfel cum a fost completata de reclamanta parata.

Prin cererea de intervenție s-a solicitat, in principal, sa se constate caracterul simulat al contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 296 din 28.03.2008, sa se dispună anularea acestuia precum si repunerea părților in situația anterioara, constatându-se că intervenienții sunt proprietarii imobilului casa si teren ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare.

Analizând probele administrate pe cererea de intervenție instanța a apreciat ca intervenientii, cărora le revenea sarcina sa facă aceasta dovada, nu au reușit sa dovedească faptul ca prin încheierea contractului de vânzare cumpărare nu s-a urmărit transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului către fiul si nora lor, ci doar obținerea unui credit in suma de 100.000 lei.

Astfel, din probele administrate a rezultat ca imobilul casa si teren s-a aflat atât înainte cat si după încheierea contractului in posesia reclamantului si al paratei, aceștia efectuând îmbunătățiri la acest imobil, atât înainte de căsătorie cat si după, investind in acest imobil banii obținuți ca dar de nunta, aspect recunoscut la interogatoriu si de către intervenienți.

Mai mult decât atât, aceștia din urma nu au avut posesia imobilului, locuind la tara, așa cum a relatat martora acestora, Rusanescu Aristita.

Așadar, atât înainte cat si după încheierea actului reclamantul si parata s-au comportat ca adevărați proprietari ai imobilului.

De asemenea, cea mai mare parte a prețului imobilului a fost achitat din creditul acordat cumpărătorului A. E. de către Raiffeissen Bank SA Sucursala O. in cuantum de 106.386,21 lei, plata prețului făcându-se prin transfer bancar din contul cumpărătorului in contul vânzătorului, așa cum este menționat in contractul de vânzare cumpărare nr. 296 din 28.03.2008.

Instanța a considerat ca faptul ca nu s-a achitat avansul declarat de părți, așa cum a rezultat din probele administrate, sau ca ulterior primirii banilor in cont, intervenientii au înțeles sa vireze aceasta suma de bani in contul paratei Oteleanu O. R. nu prezintă relevanta pentru constatarea simulației.

In ceea ce privește virarea sumei in contul paratei a avut loc ulterior încheierii actului, nefiind vorba de un act anterior sau contemporan cu încheierea actului public, astfel ca nu a fost considerata o dovada a caracterului simulat al actului de vânzare cumpărare.

F. de toate aceste considerente, instanța a reținut ca in cauza nu este vorba de un contract de vânzare simulat, întrucât părțile au urmărit ca pe lângă obținerea unei sume de bani cu titlu de credit, sa transfere si dreptul de proprietate asupra imobilului către reclamant si parata, aceștia locuind la momentul respectiv in acest imobil.

Instanța a considerat ca suma de bani virata de intervenienti in contul paratei si pe care aceasta împreuna cu soțul sau, reclamantul A. E., a folosit-o pentru achitarea unor datorii dar si pentru realizarea tuturor îmbunătățirilor de la apartamentul tatălui paratei, poate fi luata in considerare ca o donație făcuta de părinți celor doi soți.

Prin urmare instanța a respins cererea intervenienților de a constata caracterul simulat al contractului de vânzare cumpărare nr.296 din 28.03.2008, cu consecința reținerii bunului imobil la masa de partaj.

In ceea ce privește constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare, cerere formulata de intervenienti in subsidiar, instanța a reținut că, potrivit art.948 C.civ., condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții sunt: capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părții ce se obligă, un obiect determinat și o cauză licită.

Neplata prețului de către cumpărător nu reprezintă o cauză de nulitate absolută a contractului de vânzare cumpărare, vânzătorul putând cere obligarea cumpărătorului la executarea silită a obligației, invoca excepția de neexecutare a contractului ori putând să solicite rezoluțiunea contractului în condițiile prevăzute de lege pentru fiecare dintre aceste sancțiuni ale neîndeplinirii de către cumpărător a obligației de plată a prețului.

Mai mult decât atât, in speță, nu se poate vorbi de neplata prețului convenit, întrucât intervenientii au primit de la cumpărători prin intermediul băncii suma de 106.386,21 lei ce a fost virata in contul acestora, doar avansul menționat in contractul de vânzare cumpărare neplatindu-se, așa cum au recunoscut toate părțile la interogatoriu.

F. de aceasta situație, instanța a respins si cererea de constatare a nulitatii absolute a contractului de vanzare cumparare formulata de intervenienti ca neintemeiata.

In ceea ce priveste cererea de constatare a nulitatii absolute a contractul de vanzare cumparare pentru un vehicul folosit incheiat de reclamantul A. E. cu intervenientul A. M. la data de 16.02.2010 instanta a avut in vedere art. 35 alin. 2 din Codul familiei, potrivit căruia oricare dintre soti, exercitandu-si dreptul de administrare, de folosinta si de dispozitie asupra bunurilor comune mobile, este considerat ca are consimtamantul celuilalt sot, prin urmare, fiecare dintre soti e prezumat ca împuternicit sa reprezinte pe celalalt sot, prezumtie care opereaza pe toata durata casatoriei si in situatia cand sotii sunt despartiti in fapt.

Asadar, textul instituie in favoarea sotului prezumtia mandatului tacit reciproc pentru exercitarea drepturilor asupra bunurilor comune, exceptie facand numai actele de dispozitie pentru înstrăinarea sau grevarea unui teren sau a unor constructii din patrimoniul comun, acte care nu se pot indeplini de catre sot decat cu consimtamantul expres al celuilalt sot.

Prezumtia mandatului tacit reciproc opereaza numai in masura in care sotul prezumat a-si fi dat consimtamantul nu contesta existenta mandatului.

Fiind o prezumtie relativa, sotul care s-a opus la indeplinirea unui act sau care nu a avut cunostinta despre acel act, are posibilitatea, prin orice mijloace de proba sa inlature acea prezumtie.

Actul de instrainare a unui bun comun mobil incheiat de unul dintre soti, fara mandatul celuilalt, constituie o nesocotire a prevederilor art. 35 alin. 1 Codul familiei potrivit caruia sotii administreaza si folosesc impreuna bunurile comune si dispun tot astfel de ele.

Atunci cand sotii sunt despartiti in fapt sau cand relatiile intre ei sunt intrerupte nu se poate prezuma ca instrainarea de catre sot a unui bun comun s-a facut cu acordul celuilalt. . consimtamantul celuilalt sot trebuie dovedit prin orice mijloace de proba.

Fiind vorba de o prezumtie cu caracter relativ deoarece legea in temeiul ei nici nu anuleaza un act si nici nu stinge dreptul la actiune in justitie, ea poate fi rasturnata prin dovada contrara, astfel ca oricare dintre soti va putea sa faca dovada ca nu a dat mandat celuilalt sot sau ca s-a opus la savarsirea unui anumit act.

In situatia in care la aceasta se adauga si reaua credinta a dobanditorului, in sensul ca a incheiat conventia, desi a cunoscut ca sotul vanzatorului nu si-a dat consimtamantul pentru instrainarea bunului, actul juridic incheiat in aceste conditii este afectat fundamental si poate fi anulat la cererea sotului care nu a participat la conventie. Rea-credință, în această materie, există nu numai dacă dobânditorul a cunoscut situația juridică reală a bunului vândut, ci și dacă putea să o cunoască.

Ori, in speta, instanta a retinut ca autoturismul bun comun al partilor a fost instrainat de reclamantul A. E., in posesia caruia a ramas bunul dupa separarea in fapt a acestora, catre tatal sau A. M., la data de 16.02.2010.

Din interogatoriile administrate in cauza a rezultat ca partile s-au separat in fapt in ianuarie 2010, aspect recunoscut si de reclamantul parat la intrebarea nr.12 din interogatoriul formulat de parata reclamanta .

Parata reclamanta a luat cunostinta despre aceasta instrainare in timpul procesului de partaj dupa ce aceasta a solicitat pe calea cererii reconventionale retinerea autoturismului la masa de partaj. Acest aspect a fost confirmat si de martora paratei reclamante, T. G., audiata la termenul din data de 6.09.2012.

De asemenea, desi a instrainat autoturismul tatalui sau, reclamantul a continuat sa foloseasca masina, acest fapt fiind confirmat chiar de martora intervenientilor Rusanescu Aristita, care a declarat ca dupa vanzare nu i-a vazut pe intervenienti folosind masina, ci doar pe fiul acestora de cateva ori.

Astfel, instanța a considerat ca si condiția relei credințe a dobanditorului este îndeplinita întrucât acesta este tatăl reclamantului care cunoștea foarte bine faptul ca partile erau separate in fapt la data încheierii actului, astfel încât reclamantul nu avea acordul paratei pentru a dispune de bunul mobil.

In ceea ce privește sancțiunea aplicabila in cazul încheierii unui act juridic fara consimțământul unuia dintre soți, instanța a apreciat ca este vorba de nulitatea relativa si nu nulitatea absoluta a actului încheiat in aceste condiții, așa cum retine majoritatea doctrinei de specialitate precum si a practicii judiciare.

In acest sens instanța a reținut decizia ICCJ nr.1100/1992 potrivit căreia aceasta reglementare este prevăzuta exclusiv in vederea ocrotirii patrimoniului soților, dispoziția putând fi invocata numai de soțul al cărui consimtamant a fost nesocotit, nulitatea actului fiind numai relativa.

In consecința, un astfel de act, lovit de nulitate relativa poate fi confirmat, expres sau tacit, de partea in favoarea căreia a fost instituita sancțiunea, acceptarea sau consimțirea de fapt putându-se manifesta sau reflecta in orice acte de natura sa conducă la înlăturarea nulității.

Chiar dacă încălcarea dispozițiilor art.35 alin. (2) C. fam. atrage nulitatea relativă, și nu absolută a actului juridic respectiv, instanța a considerat ca împre­jurarea că parata reclamanta a folosit noțiunea de „nulitatea absolută" în loc de „nulitate relativă" nu este, prin ea însăși, un motiv de respingere a cererii, întrucât în virtutea rolului activ reglementat de art.129-130 C. proc. civ., instanțele sunt datoare să interpreteze sancțiunile după scopul real urmărit de parte, și nu după sensul literal al termenilor folosiți, având în vedere dispozițiile art. 84 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, instanța a apreciat ca actul de vânzare cumpărare contestat este lovit de nulitate relativa, astfel ca a dispus anularea contractului si repunerea părților in situația anterioara, astfel ca autoturismul a fost reținut la masa de partaj ca urmare a admiterii in principiu a cererii reconventionale formulata de parata reclamanta.

In ceea ce privește suma achitata de intervenienti pentru răscumpărarea autoturismului după ce acesta a fost amanetat instanța a constatat ca intervenientii au dovedit faptul ca au achitat suma de_ lei la data de 13.01.2010. Conform înscrisului depus se certifica faptul ca intervenientul A. M. a achitat suma menționata către societatea de amanet.

De asemenea, martora Rusanescu Aristita a declarat ca a împrumutat-o pe intervenienta A. N. cu suma de 2000 lei pentru a putea ridica mașina copiilor de la amanet.

In aceste condiții, instanța a admis in parte cererea de interventie si a constatat existenta unui drept de creanța al intervenientilor A. M. si N. fata de reclamantul parat A. E. si parata reclamanta Oteleanu O. R. egal cu suma achitata pentru răscumpărarea autoturismului marca Peugeot 206 in cuantum de_ lei, ce urmează a fi suportat de reclamantul parat si parata reclamanta conform cotelor de contribuție ce vor fi stabilite.

In ceea ce privește penalitățile si comisioanele solicitate de intervenienti aceștia nu au făcut dovada achitării acestor sume.

Cu privire la suma de 7000 lei solicitata de intervenienti pe calea cererii de intervenție reprezentând sume de bani cu care i-au ajutat pe cei doi soti instanta a apreciat ca nu poate fi reținuta întrucât nu a fost dovedita de către aceștia prin probele administrate.

In ceea ce privește compunerea masei de partaj, instanța a avut in vedere ca din interogatoriul administrat paratei reclamante Oteleanu O. R. a rezultat ca reclamantul parat si parata reclamanta au dobândit in timpul casatoriei urmatoarele bunuri imobile: un teren intravilan categoria de folosința curți construcții in suprafața de 504 mp conform actului de proprietate si 484,29 mp conform măsurătorilor împreuna cu construcția C1- casa P+1, in suprafața construita de 84,10 mp, la parter avand camera de zi, dormitor, bucătărie, baie, casa scării si hol intrare, iar la etaj având living, doua dormitoare, casa scării si hol, imobil situat in intravilanul municipiului Slatina, ..6, jud. O. cu vecini: la R- .-T. I. si I. M., la Mz- T. I. si I. M., la Mn-N. T., achizitionat conform contractului de vanzare cumparare nr.296 din 28.03.2008 precum si urmatoarele bunuri mobile: un aragaz cu plita, 4 ochiuri si cuptor cu rotisor, mobila de bucatarie compusa din 4 corpuri, un filtru cafea, un set oale inox cu capace yena, un set tacamuri, un blender, 2 fructiere, un set oale Teflon, un set vesela, un set pahare vin (6 bucati), 4 platouri, un set de cutite, un prajitor de paine, un vas de lut sarmale, coltar compus din 3 piese in sugragerie, masa pentru televizor, televizor color, covor persan, o mocheta, o galerie, cu perdea si draperii in sufragerie, doua vaze mici, mobila pentru dormitorul copilului format din pat, 5 corpuri, birou pentru calculator si scaun, galerie, perdea si draperii la dormitorul mare, televizor color in dormitor, veioza, șifonier cu 3 uși, 2 aspiratoare, 3 bucati lenjerie de pat, o pătura, o galerie, perdea si draperii la dormitorul mic, un corp in baie cu oglinda, toate solicitate de reclamantul parat prin cererea principala.

In ceea ce privește combina frigorifica, mașina de spălat si un calculator acestea nu au fost reținute întrucât parata reclamanta a făcut dovada celor susținute la interogatoriu cu declarațiile martorelor P. A. I., care a menționat aceste bunuri ca fiind bunuri proprii ale paratei pe care aceasta le-a adus in casa de pe . părțile sa se casatoreasca si T. G. care s-a referit la aceleași bunuri ca fiind cumpărate de părinții paratei reclamante înainte de casatorie .

Referitor la bunurile mobile primite cadou de la parinti sau achizitionate de acestia pentru cei doi soti, in special de mama paratei reclamante, acestea au fost retinute, întrucât ajutorul dat de părinți pentru achiziționarea unor bunuri se prezuma a fi dat in favoarea copilului lor, ceea ce reprezintă un aport al acestuia la achiziționarea bunurilor comune, ce trebuie avut in vedere la stabilirea cotei lui de contribuție.

Mai mult decat atat nu s-a făcut dovada in acest sens decat cu privire la unele dintre ele, respectiv mobila de bucătărie, despre care a relatat martora P. A..

De asemenea, in timpul casatoriei partilor reclamantul si parata au efectuat o . imbunatatiri la apartamentul tatălui paratei Oteleanu G. N. situat in Slatina, ., ..2 asa cum au fost menționate in cererea principala, toate aceste lucrări de imbunatatire fiind recunoscute de parata reclamanta la interogatoriu si confirmate si de martorul S. R.

Așa fiind, instanța a constatat prin încheierea de admitere in principiu ca reclamantul parat A. E. si parata reclamanta Oteleanu O. R. au un drept de creanța egal cu contravaloarea îmbunătățirilor realizate de aceștia in timpul casatoriei in apartamentul situat in Slatina, ., urmând ca acesta sa fie valorificat in cotele de contribuție ce vor fi stabilite pentru fiecare dintre soți.

Referitor la contribuția soților la dobândirea bunurilor comune in timpul casatoriei s-a reținut ca bunurile dobândite de soți in timpul casatoriei constituie patrimoniul comun al acestora si prin natura lor implica dreptul de proprietate in devalmasie, fără o determinare de la început a unei anumite cote pentru fiecare.

Prezumția ca ambii soți au contribuit deopotrivă la dobândirea bunurilor operează numai in lipsa unor probe din care sa rezulte ca aportul unuia dintre ei a fost mai mare decât al celuilalt.

Contribuția soților la constituirea patrimoniului comun se stabilește in raport de veniturile din munca cu care fiecare a participat efectiv la dobândirea bunurilor.

Totodată, s-a avut in vedere la stabilirea cotelor si activitatea desfășurata de fiecare in gospodărie si pentru creșterea copiilor, motivat de faptul ca asemenea activitate duce la realizarea unor economii sau la reducerea cheltuielilor gospodărești si constituie indirect o contribuție la dobândirea bunurilor.

Astfel, in speța de fata, instanța a constatat ca reclamantul a făcut dovada ca a obținut de-a lungul timpului venituri mai mari decât parata reclamanta așa cum se poate observa din compararea cărților de munca ale celor doi precum si din adeverința depusa de reclamant la f. 197 din dosar. Se poate constata ca reclamantul a lucrat in perioada 2006-2009 la . venituri lunare mai mari de 1000 lei lunar, iar in luna aprilie 2009 a beneficiat de o compensație pentru atingerea integrității conform deciziei nr. 49 din 15.04.2009 in cuantum de_ lei.

De cealaltă parte, parata reclamanta a lucrat o perioada scurta de timp intre 1.04.2006 si 9.06.2008 având salariul de baza intre 330 lei si 600 lei lunar, insa începând din luna aprilie 2008 aceasta s-a ocupat de creșterea si îngrijirea copilului minor rezultat din relațiile de căsnicie cu reclamantul parat, beneficiind de indemnizație pentru creșterea si îngrijirea copilului.

Este de remarcat ca in timpul căsniciei parata reclamanta a urmat si cursurile facultății, astfel cum a si recunoscut aceasta la interogatoriu la întrebarea nr.9.

De asemenea, instanța a avut in vedere si faptul ca cea mai mare parte a pretului plătit intervenientilor pentru imobilul casa de locuit si teren le-a fost dat celor doi soți, inițial pentru a achiziționa un autocamion, insa ulterior au fost folosiți pentru a realiza imbunatatirile la apartamentul tatălui paratei, menționate anterior.

Coroborând toate aceste aspecte, instanța a apreciat ca reclamantul a făcut dovada unei contribuții majorate la dobândirea bunurilor comune, stabilind pentru acesta o contribuție de 70%, iar pentru parata reclamanta de 30% la dobândirea bunurilor urmând ca in acelasi procent sa suporte si dreptul de creanța al intervenientilor.

De asemenea, întrucât bunurile imobile au fost dobândite cu o suma de bani împrumutata conform contractului de credit nr.RM_ din data de 28.03.2008 instanța a reținut ca pasiv al comunitatii de bunuri o suma egala cu soldul creditului acordat de Raiffeissen Bank reclamantului parat A. E. conform contractului de credit nr. RM_ din data de 28.03.2008 si actelor adiționale la acest contract, inclusiv dobânzile si comisioanele datorate, la data de 1.01.2010, data separării partilor in fapt, ce urmează a fi suportat de reclamantul parat si parata reclamanta conform cotelor de contribuție stabilite, respectiv 70% reclamantul parat si 30% parata reclamanta.

In cauza au fost efectuate 5 rapoarte de expertiza conform încheierii de admitere in principiu respectiv raportul bunuri mobile, raport expertiza contabilitate, refăcut la data de 7.01.2013 si completat ulterior la data 25.02.2013, raport de expertiza construcții civile pentru evaluarea imobilelor construcții si a imbunatatirilor efectuate la apartament, raport de expertiza auto si raport de expertiza specialitatea construcții civile pentru evaluarea terenului aferent construcțiilor.

Instanța a admis in doua rânduri obiecțiunile formulate de parti la raportul de expertiza contabilitate si a dispus inițial refacerea raportului de expertiza si ulterior completarea acestuia, precum si obiecțiunile formulate la raportul de expertiza construcții civile, care de asemenea a fost refăcut.

Totodată prin încheierea din data de 15.11.2012 instanța a respins obiecțiunile la raportul de expertiza M. M. si la raportul de expertiza bunuri mobile N. S..

Soluția instanței de fond:

Prin sentința civilă nr. 5046 din 29.04.2013 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr._, s-a admis în fond si în parte cererea principală formulată de reclamantul parat A. E., în contradictoriu cu parata reclamanta Oteleanu O. R. si paratul Oteleanu G. N..

S-a admis in fond si in totalitate cererea reconvenționala formulata de parata reclamanta Oteleanu O. R. in contradictoriu cu reclamantul parat A. E., astfel cum a fost completata.

A fost anulat contractul de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit încheiat de reclamantul A. E. cu intervenientul A. M. la data de 16.02.2010.

S-a dispus repunerea partilor in situația anterioara încheierii contractului de vânzare cumpărare anulat.

S-a admis in fond si in parte cererea de intervenție in interes propriu formulata de intervenientii A. M. si A. N., in sensul ca:

S-a constatat existenta unui drept de creanța al intervenientilor A. M. si N. fata de reclamantul parat A. E. si parata reclamanta Oteleanu O. R. egal cu suma achitata pentru răscumpărarea autoturismului marca Peugeot 206 ce urmează a fi reținut la masa de partaj.

S-a respins cererea de constatare a caracterului simulat al contractului de vânzare cumpărare nr. 296 din 28.03.2010 ca neîntemeiata.

S-a respins cererea de constatare a dreptului de proprietate al intervenientilor asupra autoturismului marca Peugeot 206 ca neîntemeiata.

S-a respins cererea de reținere a unui drept de creanța in cuantum de 7000 lei, ca neîntemeiata.

S-a respins cererea de constatare a nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare nr. 296/28.03.2010, ca neîntemeiata.

A fost omologat raportul de expertiza bunuri mobile întocmit de expert N. S., in varianta unica.

A fost omologat raportul de expertiza construcții civile M. M., in varianta nr. 1.

A fost omologat raportul de expertiza contabilitate întocmit de expert Polck C., astfel cum a fost refacut si completat.

A fost omologat in parte raportul de expertiza in specialitatea auto întocmit de expert P. D. pentru valoarea de_ lei.

A fost omologat raportul de expertiza evaluarea proprietății imobiliare întocmit de expert M. I., astfel cum a fost refăcut si completat.

S-a constatat că reclamantul parat si parata reclamanta au dobândit in timpul casatoriei următoarele bunuri:

- bunuri imobile: un teren intravilan categoria de folosința curți construcții in suprafața de 504 mp conform actului de proprietate si 484,29 mp conform măsurătorilor in valoare de 38.622 lei împreuna cu construcția C1- casa P+1, in suprafața construita de 84,10 mp, la parter avand camera de zi, dormitor, bucătărie, baie, casa scării si hol intrare, iar la etaj având living, doua dormitoare, casa scării si hol, imobil situat in intravilanul municipiului Slatina, ..6, jud. O. cu vecini: la R- .-T. I. si I. M., la Mz- T. I. si I. M., la Mn-N. T., in valoare de 211.706 lei, achiziționate conform contractului de vanzare cumparare nr.296 din 28.03.2008;

- un autovehicul marca Peugeot 206 cu nr. de identificare VF32A8HZF44663539, ._ cu nr de inmatriculare_ in valoare de_ lei;

- următoarele bunuri mobile: un aragaz cu plita, 4 ochiuri si cuptor cu rotisor, mobila de bucătărie compusa din 4 corpuri, un filtru cafea, un set oale inox cu capace yena, un set tacâmuri, un blender, 2 fructiere, un set oale Teflon, un set vesela, un set pahare vin (6 bucati), 4 platouri, un set de cuțite, un prăjitor de pâine, un vas de lut sarmale, colțar compus din 3 piese in sufragerie, masa pentru televizor, televizor color, covor persan, o mocheta, o galerie, cu perdea si draperii in sufragerie, doua vaze mici, mobila pentru dormitorul copilului format din pat, 5 corpuri, birou pentru calculator si scaun, galerie, perdea si draperii la dormitorul mare, televizor color in dormitor, veioza, șifonier cu 3 uși, 2 aspiratoare, 3 bucăți lenjerie de pat, o pătura, o galerie, perdea si draperii la dormitorul mic, un corp in baie cu oglinda in valoare de 8260 lei.

S-a constatat ca valoarea totala a masei partajabile este de_ lei.

S-a constatat cota de contribuție de 70% pentru reclamantul parat si 30% pentru parata reclamanta cu privire la întreaga masa de partaj.

S-a constatat ca valoarea lotului reclamantului parat este de 189.919,1 lei, iar valoarea lotului paratei reclamante este de_,9 lei.

S-a dispus sistarea stării de codevalmasie existenta intre părți cu privire la bunurile dobândite in timpul casatoriei dupa cum urmează:

Lotul nr.1 a fost atribuit reclamantului parat A. E. si se compune din următoarele bunuri: un teren intravilan categoria de folosința curți construcții in suprafața de 504 mp conform actului de proprietate si 484,29 mp conform măsurătorilor in valoare de 38.622 lei, construcția C1- casa P+1, in suprafața construita de 84,10 mp, la parter avand camera de zi, dormitor, bucătărie, baie, casa scării si hol intrare, iar la etaj având living, doua dormitoare, casa scării si hol, imobil situat in intravilanul municipiului Slatina, ..6, jud. O. cu vecini: la R- .-T. I. si I. M., la Mz- T. I. si I. M., la Mn-N. T., in valoare de 211.706 lei, achizitionate conform contractului de vânzare cumpărare nr.296 din 28.03.2008, un autovehicul marca Peugeot 206 cu nr. de identificare VF32A8HZF44663539, ._ cu nr. de înmatriculare_ in valoare de_ lei si bunuri mobile in valoare de 5784 lei conform lotului nr.2 din varianta unica a raportului de expertiza N. S., după cum urmează: aragaz cu plita 4 ochiuri si cuptor cu rotisor in valoare de 840 lei, mobila bucătărie 4 corpuri in valoare de 640 lei, un blender in valoare de 72 lei, un set oale teflon in valoare de 154 lei, un un set vesela in valoare de 90 lei, un set pahare vin in valoare de 30 lei, 4 platouri in valoare de 42 lei, un set cuțite in valoare de 54 lei, un prăjitor pâine in valoare de 32 lei, un vas lut sarmale in valoare in valoare de 5 lei, un colțar sufragerie in valoare de 1890 lei, o masa TV in valoare de 160 lei, un TV color in valoare de 960 lei, un covor persan in valoare de 150 lei, 2 vaze mici in valoare de 35 lei, o galerie perdea si draperii sufragerie in valoare de 350 lei si o galerie perdea si draperii dormitorul mic in valoare de 280 lei.

Total valoare bunuri atribuite in lotul reclamantului parat – 268.837 lei.

Plateste sulta lotului nr. 2 atribuit paratei Oteleanu O. R. suma de_,9 lei.

Lotul nr. 2 a fost atribuit paratei reclamante Oteleanu O. R. si este compus din bunuri mobile conform lotului nr. 1 din varianta unica a raportului de expertiza N. S. in valoare de 2476 lei după cum urmează: mobila pentru dormitorul copilului formata din pat si 5 corpuri in valoare de 720 lei, birou pentru calculator si scaun in valoare de 120 lei, tv color din dormitor in valoare de 300 lei, veioza in valoare de 20 lei, șifonier cu 3 uși in valoare de 360 lei, aspirator in valoare de 280 lei, 3 bucăți lenjerie pat in valoare de 54 lei, o pătura in valoare de 48 lei, o galerie perdea si draperii dormitor copil in valoare de 280 lei, o mocheta dormitor copil in valoare de 60 lei, un set oale inox in valoare de 36 lei, un set tacâmuri in valoare de 144 lei, 2 fructiere in valoare de 54 lei.

Total valoare bunuri atribuite paratei reclamante – 2476 lei.

Primește sulta suma de_,9 lei de la lotul nr. 1 A. E..

S-a constatat ca reclamantul parat A. E. si parata reclamanta Oteleanu O. R. au un drept de creanța egal cu contravaloarea îmbunătățirilor realizate de aceștia in timpul casatoriei in apartamentul situat in Slatina, ., ., parter, . Oteleanu G. N., in cuantum de 41.074 lei.

A fost obligat paratul Oteleanu G. N. sa achite suma de 28.751,8 lei reclamantului parat A. E..

S-a constatat existenta unui pasiv al comunității de bunuri egal cu soldul creditului acordat de Raiffeissen Bank reclamantului parat A. E. conform contractului de credit nr. RM_ din data de 28.03.2008 si actelor adiționale la acest contract, inclusiv dobânzile si comisioanele datorate, la data de 1.01.2010, data separării părților in fapt, in cuantum total de 476.505 lei, ce urmeaza a fi suportat de reclamantul parat si parata reclamanta conform cotelor de contributie stabilite.

A fost obligată parata reclamanta sa suporte suma de 142.951,5 lei din pasivul comunității de bunuri.

S-a constatat existenta unui drept de creanța al intervenientilor A. M. si A. N. in cuantum de_ lei, ce urmează a fi suportat de reclamantul parat si parata reclamanta conform cotelor de contributie stabilite.

A fost obligată parata reclamanta la plata sumei de 3735 catre intervenientii A. M. si A. N..

A fost obligat reclamantul parat A. E. la plata sumei de 8715 lei catre intervenientii A. M. si A. N..

Au fost compensate in parte cheltuielile de judecată efectuate in prezenta cauză si în consecință obliga parata reclamanta la plata sumei de 1095 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentate de taxa de timbru, onorarii de avocați, onorarii de experți.

A fost obligată parata reclamanta la plata sumei de 258 lei către intervenientii A. N. si M. reprezentând cheltuieli de judecata reprezentate de taxa de timbru.

A fost obligat reclamantul parat la plata sumei de 600 lei către intervenientii A. N. si M. reprezentând cheltuieli de judecata reprezentate de taxa de timbru.

In temeiul art. 50 indice 2 din OUG 51/2008 a fost obligat reclamantul-pârât A. E. la restituirea ajutorului public către stat in valoare de_ lei, reprezentat de taxa de timbru aferenta cererii principale, acordat prin încheierea din data de 4.11.2011, la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri.

A fost obligată parata reclamanta Oteleanu O. R. la restituirea ajutorului public către stat in valoare de 666 lei, reprezentat de taxa de timbru aferenta cererii principale, acordat prin încheierea din data de 25.11.2011, la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri.

S-a dispus comunicarea prezentei hotărâri catre Primăria Municipiului Slatina in vederea recuperării sumelor reprezentând ajutor public judiciar.

Motivarea instanței de fond:

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin sentința civila nr.5896 din 18.11.2010 pronunțată în dosarul nr._ ,s-a desfăcut căsătoria încheiată la data de 13.05.2006 si înregistrata sub nr.126 in Registrul de stare civila al Municipiului Slatina intre reclamantul parat A. E. si parata reclamanta Oteleanu O. R. din culpa . soți.

Părțile au fost căsătorite începând cu data de 13.05.2005 si s-au separat în fapt în luna ianuarie 2010.

În timpul căsătoriei părțile au dobândit bunurile reținute prin încheierea de admitere în principiu, în cote diferențiate, de 70% reclamantul parat A. E. si 30% pentru parata reclamanta Oteleanu O. R., acestea fiind evaluate conform rapoartelor de expertiză întocmite în cauză.

De asemenea, instanța a reținut existenta unui pasiv al comunității de bunuri calculat la data separării partilor in fapt, al cărui cuantum a fost stabilit prin raportul de expertiza in specialitatea construcții civile.

În drept, instanța a reținut ca partajul bunurilor comune este operațiunea juridică prin care se pune capăt stării de codevălmăsie existenta între foștii soți, în sensul că bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt împărțite materialmente între copărtași, fiecare dintre aceștia devenind proprietar exclusiv asupra unei părți determinate din bunurile ce formează obiectul coproprietății.

Prin urmare, pe calea acestui partaj judiciar, instanța este tinută de a hotărî modalitățile concrete de partajare, adică de a stabili fie atribuirea bunului în proprietatea exclusivă a unuia dintre codevălmasi, fie de a forma loturi si de a le atribui în natură fiecărui codevălmas, fie, în ultima analiza, de a dispune vânzarea bunului si de a împărți echivalentul bănesc între copărtași.

Principala modalitate de realizare a partajului este partajul în natură prin formarea de loturi si atribuirea acestora coproprietarilor. Aceasta modalitate se impune pentru a da eficacitate dreptului de coproprietate al persoanei asupra unui bun imobil, drept care îi permite sa se bucure de folosirea efectivă a bunului.

Potrivit art. 741 cod civil la formarea și compunerea loturilor, trebuie să se dea fiecărei părți, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, imobile, de drepturi sau creanțe de aceeași natură și valoare, evitându-se însă, cât va sta în putință, fărâmițarea peste măsură a imobilelor.

La formarea loturilor instanța a avut în vedere criteriile stabilite de art. 673 indice 9 Cod procedură civilă. Aceste criterii sunt pur exemplificative, practica judiciară în materie stabilind că instanța își poate motiva opțiunea și prin alte stări de fapt care au dus-o la ideea alcătuirii unei anumite componențe a loturilor. Legea prevede ca și criterii generale acordul părților, principiul disponibilității fiind primordial în procesul civil, apoi mărimea cotei care revine fiecărei părți, natura bunului, domiciliul părților și ocupația, precum și existența unor îmbunătățiri realizate de una dintre părți.

Practica judiciară a statuat că instanța nu trebuie să ia în considerare la formarea loturilor numai unul din criterii, ci trebuie să analizeze întreg materialul probator și să combine în mod echitabil realitățile speței astfel încât să asigure o împărțeală justă.

Pentru considerentele ce preced văzând și dispozițiile art.673 indice 5 si 673 indice 9 Cod procedură civilă, instanța a admis în fond si parte cererea principală, a admis în fond si în totalitate cererea reconvențională si a dispus sistarea stării de codevălmăsie între cei doi foști soți prin formarea a două loturi in funcție de cotele de contribuție stabilite prin încheierea de admitere in principiu.

Inegalitatile dintre loturi în natura se compensează prin bani, astfel ca instanța a compensat prin sultă inegalitatile dintre loturi urmând să indice părtile care vor fi obligate sa le plătească precum si părtile care vor fi îndreptățite să le primească, stabilind totodată cuantumul sultei.

Întrucât instanța a respins obiecțiunile formulate de către părti la rapoartele de expertiză întocmite în cauză, a omologat raportul de expertiza bunuri mobile întocmit de expert N. S. in varianta unica, întrucât aceasta a fost întocmita conform voinței partilor exprimata cu ocazia efectuării raportului de expertiza.

De asemenea, instanța a avut in vedere ca in acest mod ambele parti primesc bunuri in natura din cele dobândite in timpul căsniciei in raport cu cota de contribuție la dobandirea acestora.

In ceea ce privește raportul de expertiza construcții civile M. M. in varianta nr. 1, a atribuit construcția C1- casa P+1, in suprafața construita de 84,10 mp, la parter având camera de zi, dormitor, bucătărie, baie, casa scării si hol intrare, iar la etaj având living, doua dormitoare, casa scării si hol, imobil situat in intravilanul municipiului Slatina, ..6, jud. O. cu vecini: la R- .-T. I. si I. M., la Mz- T. I. si I. M., la Mn-N. T., in valoare de 211.706 lei, achiziționata conform contractului de vânzare cumpărare nr.296 din 28.03.2008 reclamantului parat tinand cont de voința partilor, de cota de contribuție mai mare a acestuia la dobândirea bunului precum si de faptul ca acesta a rămas in posesia imobilului de la data separarii in fapt de parata reclamanta.

De asemenea, a omologat si raportul de expertiza evaluarea proprietatii imobiliare întocmit de expert M. I., astfel cum a fost refăcut si completat si a atribuit tot reclamantului parat si terenul aferent construcției mai sus menționate, respectiv teren intravilan categoria de folosința curți construcții in suprafața de 504 mp conform actului de proprietate si 484,29 mp conform măsurătorilor in valoare de 38.622 lei pentru aceleași considerente pentru care i s-a atribuit si construcția aflata pe acest teren.

Raportul de expertiza in specialitatea auto întocmit de expert P. D. a fost omologat doar in parte reținând ca autovehicul marca Peugeot 206 cu nr. de identificare VF32A8HZF44663539, ._ cu nr de înmatriculare_ are o valoare de_ lei, respectiv 2780 euro, in raportul de expertiza existând o eroare de calcul a valorii finale a autovehicului. De asemenea, autoturismul a fost atribuit reclamantului parat întrucât aceasta este voința părților, iar bunul a fost folosit si administrat doar de către reclamant de la data separării părtilor.

In ceea ce privește imbunatatirile efectuate de parti la apartamentului apartinand tatalui paratei reclamante, instanta a constata ca reclamantul parat A. E. si parata reclamanta Oteleanu O. R. au un drept de creanța egal cu contravaloarea îmbunatatirilor realizate de aceștia in timpul casatoriei in apartamentul situat in Slatina, ., . Oteleanu G. N., in cuantum de 41.074 lei, conform raportului de expertiza construcții civile M. M. pe care instanța l-a omologat si in aceasta privința.

Întrucât aceste îmbunătățiri aparțin si ii profita proprietarului acestui imobil, respectiv paratul Oteleanu G. N., instanta l-a obligat pe acesta sa achite suma de 28.751,8 lei reclamantului parat A. E., reprezentând cota de contribuție a reclamantului la realizarea acestora, respectiv 70% din contravaloarea îmbunatatirilor, restul de 30% fiind contribuția fiicei sale Oteleanu O. R..

Cu privire la pasivul comunitatii de bunuri instanța a omologat raportul de expertiza contabilitate întocmit de expert Polck C., astfel cum a fost refăcut si completat, a reținut un pasiv in cuantum total de 476.505 lei, ce urmează a fi suportat de reclamantul parat si parata reclamanta conform cotelor de contribuție stabilite.

In consecința, a obligat parata reclamanta sa suporte suma de 142.951,5 lei din pasivul comunității de bunuri, in conformitate cu cota sa de contribuție la dobândirea bunurilor comune, restul de 70% urmând a-l suporta reclamantul parat.

Asa fiind, coroborând încheierea de admitere in principiu cu rapoartele de expertiza întocmite in cauza instanța a constata ca valoarea totala a masei partajabile este de_ lei si ca valoarea lotului reclamantului parat este de 189.919,1 lei, iar valoarea lotului paratei reclamante este de_,9 lei.

D. urmare, instanța a dispus sistarea stării de codevalmasie existenta intre părți cu privire la bunurile dobândite in timpul căsătoriei.

In ceea ce priveste dreptul de creanță al intervenientilor A. M. si A. N. in cuantum de_ lei si acesta urmează a fi suportat de reclamantul parat si parata reclamanta conform cotelor de contributie stabilite prin încheierea de admitere in principiu.

In consecința, parata reclamanta a fost obligata la plata sumei de 3735 lei către intervenientii A. M. si A. N., iar reclamantul parat A. E. la plata sumei de 8715 lei.

Susținerea intervenientilor in sensul ca aceasta suma sa fie suportata de părți in cote egale nu a fost reținuta atata timp cat instanța s-a pronunțat asupra acestui aspect prin încheierea de admitere in principiu, încheiere care are caracter interlocutoriu si nu poate fi modificata prin hotărârea de fond.

In ceea ce privește cheltuielile de judecată, luând în considerare obiectul cauzei, respectiv partaj bunuri comune, în care soluția pronunțată de ieșire din devălmășie este deopotrivă în interesul ambelor părților, instanța a apreciat că se impune compensarea în parte a cheltuielilor de judecată în temeiul art. 276 Cod procedură civilă, motiv pentru care a compensat in parte cheltuielile efectuate si a obligat parata reclamanta la plata sumei de 1095 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentate de taxa de timbru, onorarii de avocați, onorarii de experți.

De asemenea, a obligat parata reclamanta la plata sumei de 258 lei către intervenientii A. N. si M. reprezentând cheltuieli de judecata reprezentate de taxa de timbru achitata pentru cererea de intervenție, calculate proporțional cu pretențiile admise si in funcție de cota de contribuție a paratei reclamante.

Totodată, a obligat si reclamantul parat la plata sumei de 600 lei către intervenientii A. N. si M. reprezentând cheltuieli de judecata reprezentate de taxa de timbru, calculate proporțional cu pretențiile admise si in funcție de cota de contribuție a paratei reclamante.

De asemenea, constatând că în situația în care prezenta hotărâre va rămâne irevocabilă ambele părți vor dobândi bunuri sau drepturi de creanță ce depășesc de 10 ori sumele de care au beneficiat ca ajutor public judiciar pe parcursul acestui proces instanța a apreciat că sunt aplicabile dispozițiile art. 50 indice 2 din OUG 51/2008 potrivit căruia în “situația în care, prin hotărâre judecătoreasca definitiva si irevocabilă, beneficiarul ajutorului public dobândeste bunuri sau drepturi de creanta a căror valoare, respectiv cuantum, depăseste de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat să restituie ajutorul public. Procedura de restituire este cea prevăzuta la cap. III din prezenta ordonanta de urgenta “.

Pentru aceste considerente, in temeiul art. 50 indice 2 din OUG 51/2008 a obligat reclamantul-pârât A. E. la restituirea ajutorului public către stat in valoare de_ lei, reprezentat de taxa de timbru aferenta cererii principale, acordat prin încheierea din data de 4.11.2011, la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri si parata reclamanta Oteleanu O. R. la restituirea ajutorului public către stat in valoare de 666 lei, reprezentat de taxa de timbru aferenta cererii reconvenționale, acordat prin încheierea din data de 25.11.2011, la data rămânerii irevocabile a respectivei hotărâri.

Calea de atac exercitată:

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamantul A. E., apelanții pârâții Oțeleanu (fostă A.) O.-R. și Oțeleanu N. G., apelanții intervenienți A. M. și A. N..

În apelul declarat, reclamantul A. E., a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul motivelor de apel formulate, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, apreciază apelantul că soluția instanței de fond este împovărătoare și greoaie atât pentru reclamant cât și pentru intimată, în condițiile în care a fost obligat la plata unei sulte în cuantum de 78.917,9 lei, deși s-a reținut la solicitarea sa un pasiv al comunității de bunuri ce depășește activul, respectiv un pasiv în cuantum de 476.505 lei ce urmează a fi suportat de reclamant și intimată conform cotelor de contribuție stabilite, mai exact intimata pârâtă fiind obligată să suporte suma de 142.951,5 lei din pasivul comunității de bunuri.

Precizează apelantul că soluția economică și pragmatică în speță era aceea potrivit cu care trebuia să opereze o compensare între respectiva sultă și obligația intimatei pârâte, astfel încât reclamantul să nu plătească sultă, iar intimata să suporte numai suma de 64.033,6 lei.

De asemenea consideră că nu se impunea obligarea apelantului la restituirea ajutorului public către stat reprezentat de taxa judiciară de timbru, întrucât apelantul nu a dobândit bunuri sau drepturi de creanță a căror valoare să depășească de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, având în vedere că pasivul comunității de bunuri este mai mare decât activul.

Sub aspectul atribuirii în loturi a bunurilor comune, solicită ca toate bunurile mobile să fie atribuite în lotul apelantei Oțeleanu R. pentru că s-au aflat în posesia și folosința exclusivă a acesteia.

Apelantul apreciază că în mod greșit au fost respinse obiecțiunile formulate la instanța de fond cu privire la imobilul construcție, respectiv casa situată în Slatina, . județul O., deoarece valoarea acestei case stabilită prin raportul de expertiză este prea mare și nu s-a ținut cont de degradările care scad valoarea pe piață a acestui imobil.

În acest sens, apelantul consideră că se impune efectuarea unei contraexpertize de doi experți tehnici pentru a se elimina orice dubiu.

Apelantul pârât Oțeleanu G. N. arată că în mod greșit instanța de fond a constatat că reclamantul și intimata Oțeleanu O. R. au un drept de creanță egal cu contravaloarea îmbunătățirilor aduse la apartamentul proprietatea lui Oțeleanu G. N., însă contravaloarea acestora este disproporționată comparativ cu valoarea reală a acestora.

Precizează intimatul că apelanta pârâtă Oțeleanu O. R. a recunoscut îmbunătățirile aduse apartamentului din Slatina, ., însă valoarea acestora stabilită prin expertiză în sumă de 41.074 lei este foarte mare în raport de aceste îmbunătățiri.

Consideră apelantul că instanța trebuia să ceară expertului și stabilirea unui spor de valoare al apartamentului și, în aceste condiții, dreptul de creanță al soților era dat de acest spor de valoare.

Astfel, valoarea stabilită, ca urmare a insumarii pretului de catalog pentru fiecare operatiune, i-a creat apelantului pârât o situație inechitabilă în condițiile în care prețul de piață al apartamentului nu este mai mult de 80.000 lei.

Apelanta pârâtă Oțeleanu (fostă A.) O.-R. a declarat apel atât împotriva sentinței cât și a încheierii de admitere în principiu din data de 13.09.2012.

În motivare, se arată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinică în ceea ce privește stabilirea unor cote diferențiate la dobândirea bunurilor comune, respectiv o contribuție de 70% pentru apelantul reclamant și 30% pentru apelanta pârâtă.

Astfel, pentru a stabili această contribuție diferențiată a soților, prima instanță a avut în vedere doar veniturile realizate de cei doi soți sub forma salariului, însă nu a luat în calcul faptul că apelanta s-a ocupat de creșterea și îngrijirea copilului și de gospodărie și de faptul că lucrările făcute la imobilul din . suportate din veniturile părinților apelantei și din veniturile proprii ale acesteia) declaratiile martorilor T. G. si P. A. I.). Nu s-a tinut seama de adeverința de venituri din data de 04.08.2010, reprezentând veniturile realizate in baza contractului de agenție nr.1714-328/21.12.2009, pentru perioada ianuarie-iunie 2010.

Instanța de fond nu a ținut cont, de asemenea, că avansul achitat pentru dobândirea autoturismului soților, a fost achitat din bani proprii de către apelantă.

Un alt motiv de apel se refera la faptul că instanța de fond a dat eficienta unui raport de expertiza imobiliara in cuprinsul căruia terenul a fost subevaluat.

Apelanții intervenienți A. M. și A. N. solicită admiterea apelului declarat, modificarea încheierii de admitere în principiu, în sensul admiterii în totalitate a cererii de intervenție în nume propriu și scoaterea de la masa partajabilă a imobilului casă și teren aferent construcției aflat în Slatina, Cartier Clocociov, ., ca urmare a constatării nulității contractului de vânzare cumpărare nr.296 din 28.03.2008 pentru neplata prețului.

Se arata ca instanța de fond în mod eronat a apreciat că pentru neplata prețului sancțiunea nu este nulitatea absoluta a contractului de vânzare-cumpărare, ci rezoluțiunea lui, iar pe de alta parte s-a reținut greșit ca nu s-a dovedit in cauza faptul ca intervenienții nu au urmărit transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului către fiica si nora acestora, ci doar obținerea unui credit in suma de 100.000 lei.

Astfel, se arata că în realitate nici prețul nu a fost plătit si nici voința reala a părților nu a fost aceea de a transfera proprietatea asupra imobilelor.

Apelanții intervenienta au arătat că in vederea accesării unui credit de nevoi personale, . mare, reclamantul si pârâta au convenit cu intervenienții sa încheie în mod fictiv un contract de vânzare-cumpărare, privind casa si terenul aferent din Slatina, Cartier Clocociov, ., pentru ca banca sa acorde creditul iar cei doi soți sa beneficieze de suma ce urma sa fie virata de banca.

La 02.04.2008 suma de 106.386,21 lei a fost virată de banca in contul intervenientilor, iar in aceeași zi aceștia au virat in contul pârâtei suma de 100.000 lei. In aceeași zi s-a mai retras suma de 6.400 lei ce a fost înmânata către apelanta pârâtă in vederea acoperirii unor cheltuieli comune făcute de cei doi soți, printre care si costurile vânzării. In realitate nici antecontractul menționat in actul autentic nu s-a încheiat si nici avansul in cuantum de 28.608,79 lei nu s-a achitat.

Anterior încheierii actului public încheiat notarial părțile au convenit ca in realitate sa nu încheie un act cu titlu oneros, ci un act prin care se producea asigurarea unor garanții suplimentare pentru ca cei doi soți sa îndeplinească condițiile de creditare. Părțile insa s-au aflat in imposibilitate morala de a preconstitui un înscris care sa cuprindă convenția secreta dintre acestea.

În această situație, apelanții solicită ca instanța să determine cu titlu de situație de fapt, voința reală a părților la încheierea contractului și să stabilească caracterul simulat al contractului autentic de vânzare cumpărare.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 295 și art. 292 cod procedură civilă.

In apel s-au administrat, la solicitarea părților, proba cu înscrisuri, expertiza tehnica evaluare bunuri imobile - ce a fost efectuata de un număr de trei experți de specialitate – precum si proba testimoniala, sens in care a fost audiat martorul C. M., declarația acestuia fiind consemnata si atașată la dosar - fila 146.

Împotriva concluziilor experților, concretizate in raportul de la filele 133-145, părțile nu au formulat obiecțiuni.

Prin decizia civilă nr. 290/26.06.2014, pronunțată de Tribunalul O. – Secția I Civilă în dosarul nr._, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul pârât Oțeleanu N. G. împotriva sentinței civile nr. 5046 din 29.04.2013 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu apelantul reclamant A. E., Oțeleanu (fostă A.) O.-R. apelanții intervenienți A. M. și A. N., și intimatul pârât Oțeleanu M..

S-a respins ca nefondat apelul declarat de apelanții intervenienți A. M. și A. N., împotriva aceleiași sentințe.

S-a admis apelul declarat de apelantul reclamant A. E. împotriva sentinței civile nr. 5046 din 29.04.2013 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr._, în contradictoriu apelantul pârât Oțeleanu N. G..

S-a admis apelul declarat de apelanta pârâtă Oțeleanu O. R. împotriva aceleiași sentințe.

S-a schimbat în parte sentința civilă nr.5046/29.04.2013, în sensul că omologhează raportul de expertiză evaluare proprietăți imobiliare întocmit în apel și constată că valoarea totală a masei partajabile este de 242.099 lei.

S-a constatat că valoarea lotului reclamantului pârât este de 169.469,3 lei, iar valoarea lotului pârâtei reclamante este de 72.629,7 lei.

S-a dispua sistarea stării de codevălmășie existentă între părți cu privire la bunurile dobândite în timpul căsătoriei după cum urmează:

Lotul nr.1 se atribuie apelantului reclamant A. E. si se compune din următoarele bunuri: un teren intravilan categoria de folosință curți construcții în suprafață de 504 mp conform actului de proprietate, construcția C1- casa P+1, în suprafața construită de 84,10 mp, la parter având camera de zi, dormitor, bucătărie, baie, casa scării și hol intrare, iar la etaj având living, două dormitoare, casa scării și hol, imobil situat în intravilanul Municipiului Slatina, ..6, jud. O. cu vecini: la R- .-T. I. si I. M., la Mz- T. I. si I. M., la Mn-N. T., in valoare de 221.114 lei, achiziționate conform contractului de vânzare cumpărare nr.296 din 28.03.2008, un autovehicul marca Peugeot 206 cu nr. de identificare VF32A8HZF44663539, ._ cu nr. de înmatriculare_ in valoare de _ lei.

Total valoare bunuri atribuite in lotul apelantului reclamant– 233.839 lei.

Plătește sultă lotului nr. 2 atribuit apelantei pârâte Oteleanu O. R. suma de 64.369,7 lei.

Lotul nr. 2 se atribuie apelantei pârâte Oteleanu O. R. și este compus din următoarele bunuri mobile: aragaz cu plită 4 ochiuri și cuptor cu rotisor în valoare de 840 lei, mobilă bucătărie 4 corpuri în valoare de 640 lei, un blender în valoare de 72 lei, un set oale teflon în valoare de 154 lei, un set veselă în valoare de 90 lei, un set pahare vin în valoare de 30 lei, 4 platouri în valoare de 42 lei, un set cuțite în valoare de 54 lei, un prăjitor pâine în valoare de 32 lei, un vas lut sarmale în valoare în valoare de 5 lei, un colțar sufragerie în valoare de 1890 lei, o masă TV în valoare de 160 lei, un TV color în valoare de 960 lei, un covor persan în valoare de 150 lei, 2 vaze mici în valoare de 35 lei, o galerie perdea și draperii sufragerie în valoare de 350 lei și o galerie perdea și draperii dormitorul mic în valoare de 280 lei, mobilă pentru dormitorul copilului formată din pat și 5 corpuri în valoare de 720 lei, birou pentru calculator și scaun în valoare de 120 lei, tv color din dormitor în valoare de 300 lei, veioză în valoare de 20 lei, șifonier cu 3 uși în valoare de 360 lei, aspirator în valoare de 280 lei, 3 bucăți lenjerie pat în valoare de 54 lei, o pătură în valoare de 48 lei, o galerie perdea și draperii dormitor copil în valoare de 280 lei, o mochetă dormitor copil în valoare de 60 lei, un set oale inox în valoare de 36 lei, un set tacâmuri în valoare de 144 lei, 2 fructiere în valoare de 54 lei.

Total valoare bunuri atribuite apelantei pârâte – 8260 lei.

Primește sultă suma de 64.369,7 lei de la lotul nr. 1, A. E..

S-a constatat existența unui pasiv al comunității de bunuri egal cu soldul creditului acordat de Raiffeissen Bank reclamantului pârât A. E. conform contractului de credit nr. RM_ din data de 28.03.2008 și actelor adiționale la acest contract, inclusiv dobânzile și comisioanele datorate, la data de 1.01.2010, data separării părților în fapt, în cuantum total de 476.505 lei, ce urmează a fi suportat de reclamantul pârât și pârâta reclamantă conform cotelor de contribuție stabilite.

S-a constatat că apelantei pârâte îi revine obligația de a suporta suma de 142.951,5 lei din pasivul comunității de bunuri.

S-au compensat obligațiile reciproce de plată dintre cele două părți (sulta datorată de apelantul reclamant și respectiv partea de pasiv datorată de apelanta pârâtă) și obligă apelanta pârâtă să plătească apelantului reclamant suma de 78.581,8 lei- diferență pasiv.

S-a înlăturat dispoziția privind obligarea apelantului reclamant la restituirea ajutorului public către stat în valoare de_ lei, reprezentat de taxa de timbru aferentă cererii principale, acordat prin încheierea din data de 4.11.2011.

S-au păstrat celelalte dispoziții ale sentinței.

A fost obligat apelantul reclamant la plata sumei de 2663 lei către apelanta pârâta – cheltuieli de judecată în apel.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:

Relativ la apelul declarat de reclamantul A. E.,Tribunalul retine următoarele:

Primul motiv de apel este fondat, in sensul că obligațiile reciproce ale celor două părți este necesar a se compensa, respectiv sulta ce va fi datorată de apelantul reclamant apelantei pârâte, cu partea de pasiv datorată de apelanta pârâtă către apelantul reclamant.

Compensația este acel mod de stingere specific obligațiilor reciproce, în cadrul cărora aceleași persoane sunt, în același timp, creditor si debitor una fata de cealaltă, prin care obligațiile se sting până la concurenta celei mai mici.

Compensația judecătoreasca este acea forma a compensației care operează în temeiul unei hotărâri judecătorești, pronunțată de instanța de judecata la cererea unuia dintre creditorii reciproci, hotărâre prin care se dispune stingerea datoriilor până la concurenta celei mai mici.

In speță, după cum s-a arătat, se impune compensarea sultei ce va fi datorată de apelantul reclamant apelantei pârâte, cu partea de pasiv datorată de apelanta pârâtă către apelantul reclamant, sens in care va fi schimbata in parte sentința instanței de fond.

Al doilea motiv de apel este de asemenea fondat, deoarece nu se impunea obligarea apelantului reclamant la restituirea sumei de 10.711 lei reprezentând ajutor public judiciar (taxa judiciara de timbru aferenta cererii principale, acordata prin încheierea de ședința din data de 04.11.2011), către stat.

Este adevărat ca prin sentința pronunțată de instanța de fond reclamantul a dobândit bunuri a căror valoare a depășit de 10 ori cuantumul ajutorului public, insa dispozițiile art.50 ind.2 din OUG nr.51/2008 prin care se instituie obligația restituirii respectivelor sume in aceasta situație, nu se aplică in cauza, deoarece in afara bunurilor respective apelantul reclamant a dobândit si obligația de a suporta pasivul comunității de bunuri, corespunzător cotei sale de contribuție. Ca întindere, pasivul depășește activul, astfel că doar . si fără a avea in vedere finalitatea urmărită de legiuitor in adoptarea OUG nr.51/2008, s-ar putea dispune obligarea reclamantului la restituirea ajutorului public judiciar in prezenta speță.

Cum nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 50 ind.2 din OUG nr.51/2008, Tribunalul va schimba in parte sentința instanței de fond, in sensul înlăturării dispoziției privind obligarea apelantului reclamant la restituirea ajutorului public către stat în valoare de_ lei, reprezentat de taxa de timbru aferentă cererii principale, acordat prin încheierea din data de 4.11.2011.

Este fondat si cel de-al treilea motiv de apel, referitor la atribuirea bunurilor mobile.

Instanța de fond a dat eficiență propunerii unice de lotizare efectuata de expertul evaluator N. S., justificând acest punct de vedere prin faptul că aceasta a fost întocmita conform voinței părților exprimata cu ocazia efectuării raportului de expertiză.

Or, în conținutul lucrării depusa la filele 277-282 ds fd, expertul face mențiunea că lotizarea s-a efectuat fără acordul părtilor-fila 280 ds fd.

In aceste condiții, in lipsa acordului părților, Tribunalul va atribui bunurile mobile apelantei pârâte, care le-a deținut si le deține in integralitatea lor, bunuri aflate in apartamentul fost domiciliu comun al celor doi soți, proprietatea bunicului patern al apelantei pârâte (după cum rezulta din răspunsul formulat la interogatoriul ce i-a fost luat pârâtei (întrebarea nr.2) - filele 89-90 ds fd.

Referitor la cel de-al patrulea motiv de apel, in cauza s-a efectuat o noua expertiza in specialitatea evaluare proprietăți imobiliare, întocmita de 3 experți, împotriva căreia părțile nu au formulat obiecțiuni.

In consecință, referitor la imobilul din Slatina Stradela Vulturului, se va da eficienta valorii stabilite in apel, urmând ca valoarea masei comunitare si a loturilor sa se refacă, iar sentința să se schimbe in parte in sensul celor reținute mai sus.

Astfel, valoarea totală a masei partajabile devine 242.099 lei, iar valoarea loturilor devine 169.469,3 lei-pentru reclamantul pârât, respectiv 72.629,7 lei –pentru pârâta reclamantă.

Prin urmare, în temeiul dispoz art. 296 C.pr.civ. apelul declarat de reclamant a fost admis, iar sentința instanței de fond-schimbată în parte potrivit celor de mai sus.

Relativ la apelul declarat de pârâta Oțeleanu(fostă A.) O.-R., Tribunalul constată următoarele:

C. de contribuție a celor două părti la dobândirea bunurilor comune stabilită în mod diferențiat de instanța de fond a avut in vedere probatoriul administrat in cauza, cu care se află în deplină concordanță.

Veniturile sub forma salariului nu s-au avut in vedere in mod exclusiv de către instanța de fond, deși ele, in mod firesc, au avut importanța în stabilirea cotei de contribuție. De altfel nici nu se putea ignora faptul că reclamantul a obținut venituri mai mari decât parata (lucrând in perioada 2006-2009 la . venituri lunare de peste 1000 lei), in condițiile in care aceasta din urmă a lucrat o perioada scurta de timp intre 1.04.2006 si 9.06.2008 având salariul de baza intre 330 lei si 600 lei lunar, așa cum se poate observa din compararea carnetelor de munca ale celor doi.

Instanța de fond in mod corect a avut in vedere si împrejurarea ca pârâta începând din luna aprilie 2008 s-a ocupat de creșterea si îngrijirea copilului minor rezultat din relațiile de căsnicie cu reclamantul si a beneficiat de indemnizație pentru creșterea si îngrijirea copilului.

In acest context pârâtei i s-a stabilit o contribuție de 30% la dobândirea bunurilor comune.

S-au avut insa in vedere si cheltuielile ce s-au efectuat pentru ca pârâta sa urmeze cursurile facultății.

Veniturile realizate in baza contractului de agenție pentru perioada ianuarie-iunie 2010 nu constituie contribuție la dobândirea bunurilor comune, in condițiile in care, potrivit celor reținute cu putere de lucru judecat prin sentința de divorț nr.5896/2010, separarea in fapt a celor doi soți s-a produs in luna ianuarie 2010 (fila 13 ds fd). Bunurile comune - așa cum s-au reținut prin încheierea de admitere in principiu - fuseseră deja dobândite si cel puțin din acest moment nu se mai pune problema unei contribuții la masa comunitară.

Veniturile proprii ale pârâtei si respectiv ajutorul de care aceasta ar fi beneficiat din partea părinților săi (despre care au declarat martorii P. A. I. si T. G. - filele 118,119 ds fd) nu pot constitui temei pentru schimbarea cotei de contribuție stabilite prin încheierea de admitere in principiu si sentința de fond, in condițiile in care din ansamblul probelor administrate in cauza se poate retine ca ajutorul acordat celor doi soți de părinții reclamantului este net superior (se au in vedere: declarația martorilor S. R.-fila 120 ds fd, dar mai ales răspunsurile la interogatoriu formulate de pârâtă, la fond –fila 241 dosar, ce se coroborează cu declarația martorului C. M., audiat in apel).

De altfel, s-ar putea considera ca apelanta pârâta nici nu ar avea interes sa contesta cota de contribuție reținută la fond, în condițiile în care valoarea pasivului o depășește pe cea a activului, astfel că o cota superioara înseamnă obligații de plata mai mari din pasivul comunității de bunuri.

Al doilea motiv de apel este insa fondat si se va da eficiență, in ceea ce privește valoarea imobilului din Slatina stradela Vulturului, raportului de expertiza întocmit în apel, necontestat de părți.

In consecință, apelul declarat de pârâtă va fi admis prin prisma celui de-al doilea motiv invocat de către aceasta, iar sentința instanței de fond va fi modificata in consecință.

Relativ la apelul declarat de pârâtul Oțeleanu G. N., Tribunalul constata ca acesta este nefondat.

Prin calea de atac pe care a declarata-o apelantul contesta întinderea sumei stabilita la fond pe calea expertizei, cu titlu de contravaloare îmbunătățiri aduse apartamentului din Slatina ., sumă considerata foarte mare, in raport cu valoarea reala a acestora.

Se constată însa că aceste critici - aduse in apel - de apelantul pârât raportului de expertiză nu au fost formulate in fața instanței de fond, pe calea obiecțiunilor, cu respectarea dispozițiilor art.212 al.2 C.pr.civ. Cum acesta avea obligația ca în termenul prev. de art.212 al.2 C.pr.civ., sa invoce eventualele lipsuri/erori din conținutul raportului de expertiză sau sa solicite contraexpertiza, apelantul este decăzut din dreptul de a le invoca/solicita, direct, in calea de atac exercitată.

Se constata de asemenea ca in fata instanței de fond apelantul pârât nu a formulat nicio cerere in sensul stabilirii sporului de valoare adus apartamentului prin efectuarea respectivelor îmbunătățiri, astfel că nici acest motiv nu va primi eficiență, in condițiile in care potrivit art. 129 al.5 ind.1 C.pr.civ., părțile nu pot invoca in căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus si administrat in condițiile legii.

Față de cele ce preced, Tribunalul a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul pârât Oțeleanu N. G..

Relativ la apelul declarat de intervenientii in interes propriu A. M. și A. N., Tribunalul constata că acesta este nefondat si va fi respins pentru următoarele considerente:

Din ansamblul probelor administrate în cauză nu rezultă caracterul simulat al contractului de vânzare-cumpărare aut. sub nr.296/28.03.2008.

Actul autentic s-a încheiat de către intervenienți exclusiv in considerarea intenției de a-i ajuta pe cei doi soți. Acest ajutor a presupus pe de o parte transmiterea dreptul de proprietate asupra imobilului din Slatina, Stradela Vulturului nr.6 către foștii soți, dar si ulterior, remiterea sumei primite de către vânzători cu titlul de preț către fiul, respectiv fosta lor noră.

Dacă s-ar fi pus problema existentei unui act secret, care sa reflecte voința reala a părților, in sensul de a nu se transfera dreptul de proprietate, respectivul act s-ar fi încheiat între intervenienti si foștii soți, chiar daca nu in formă scrisa, in condiții de imposibilitate de ordin moral.

Or, in speță de la bun început, încă din conținutul cererii de chemare in judecata reclamantul a solicitat reținerea respectivului imobil la masa comunitară, cu regim de bun comun, dobândit in timpul căsătoriei cu pârâta, aspect pe care si aceasta din urma l-a confirmat prin răspunsul la interogatoriul ce i-a fost luat-fila 89 dosar fond.

Până în momentul formulării cererii de intervenție cei doi soți nu au afirmat si nici cel puțin nu au cunoscut faptul că ar fi fost parte ., încheiat cu intervenienții, după cum aceștia din urmă susțin.

Faptul remiterii sumei pe care intervenienții au primit-o cu titlu de preț către cei doi foști soți reprezintă tot o dovada a intenției acestora de a-i ajuta în demararea unei afaceri, aspecte ce rezulta inclusiv din declarația martorului audiat in apel.

Instanța de fond a apreciat in mod corect întregul ansamblu probatoriu, raportându-se la acte si fapte ale părților anterioare si ulterioare încheierii actului public, pentru a stabili voința reala a părților, concluzionând asupra caracterului nesimulat al actului autentic.

In acest sens instanța de fond a reținut posesia exercitata de cei doi soți asupra imobilului, îmbunătățirile aduse acestuia înainte si după căsătorie, sens in care s-au investit banii de nunta, cei doi comportându-se ca adevărați proprietari ai imobilului.

Pe de altă parte, nu se poate retine neplata prețului, deoarece intervenienții, in calitatea lor de vânzători au primit suma de 106.386,21 lei, de care însa ulterior au dispus, in sensul remiterii către foștii soți.

In mod corect s-a reținut la fond că neplata integrala a prețului – cum este cazul in speță, deoarece in fapt numai suma reprezentând avans nu a fost remisa către intervenienți - ar atrage constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare, altele fiind sancțiunile prevăzute de legea civilă.

In consecință, văzând si dispozițiile art.296 C.pr.civ., Tribunalul a respins ca nefondat apelul declarat de intervenienții in interes propriu A. M. și A. N..

In temeiul dispoz art.274 C.pr.civ, având in vedere cheltuielile de judecata efectuate de cele două părți in apel si cota de contribuție stabilita pentru acestea, Tribunalul l-a obligat pe apelantul reclamant la plata sumei de 2663 lei către apelanta pârâta – cheltuieli de judecată în calea de atac.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta Oțeleanu (fostă A.) O.-R., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea apelului, întemeiat în drept pe disp. art.304 pct.9 C.pr.civ, pârâta a susținut că instanța de apel procedând la o compensare judecătorească cu nerespectarea condițiilor cerute pentru stingerea a doua obligații reciproce.

În acest sens, recurenta a menționat că prima datorie era aceea pe care apelantul A. E. o avea față de apelanta Oteleanu O. R. respectiv sulta din activul comunității de bunuri în cuantum de_,7 lei, iar în legătura cu pasivul comunității de bunuri s-a constatat că „ apelantei pârâte îi revine obligația de a suporta suma de 142.951,5 lei din pasivul comunității de bunuri".

D. urmare, pârâta solicită să se constatate că, prin dispozitivul hotărârii judecătorești, nu a fost obligată să îi plătească apelantului A. E. această sumă ci numai s-a constatat obligația de a o suporta din creditul acordat conform contractului de credit nr.RMO_ din 28.03.2008.

A susținut recurenta pârâtă că obligația de a suporta suma de 142.951, 5 lei din pasivul comunității de bunuri nu este o obligație reciproca in sensul in care practică judecătorească a recunoscut posibilitatea compensării judecătorești, iar suma totală reținută ca pasiv al comunității de bunuri, aceea de 476.505 lei, nu a fost achitată în integralitatea ei, plata făcându-se în rate lunare.

Consideră recurenta că aceasta reprezintă o datorie viitoare a foștilor soți și de aceea nici instanța de apel nu a obligat-o pe apelanta Oteleanu O. R. să-i plătească în acest moment suma de 142.951,5 lei ci numai a constata că îi revine obligația de a suporta suma, astfel că nu este vorba de obligații și datorii reciproce prezente care sa permită compensarea.

Față de motivele invocate, a solicitat admiterea recursului și schimbarea în parte a hotărârii pronunțate în apel, în sensul înlăturării compensării judecătorești.

Curtea, examinând decizia atacată, prin prisma criticilor formulate, apreciază că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Astfel, se constată că unicul motiv de recurs vizează compensarea judecătorească realizată de către instanța de apel între sulta pe care reclamantul a fost obligat să o plătească pârâtei și suma pe care s-a constatat că pârâta reclamantă reconvențional o datorează pentru pasivul comunitar reprezentat de ratele rămase neachitate din contractul de credit nr.RM_ din 28.03.2008 .

Ca un prim aspect, Curtea constată că, deși instanța de apel, nu a indicat temeiul de drept al compensării, sunt aplicabile dispozițiile Codului civil de la 1864, întrucât cele două creanțe între care s-a făcut compensarea decurg dintr-un act și fapt juridic civil ( regimul matrimonial al comunității și contractul de credit) născute sub prevederile vechiului Cod Civil și Cod al Familiei.

Potrivit art.1444 C.civil 1864 „ Compensația se operează de drept, în puterea legii, și chiar când debitorul n-ar ști nimic de aceasta; cele două datorii se sting reciproc în momentul în care se găsesc existând deodată și până la concurența cotităților respective.”

În conformitate cu art.1145 alin.1 „ Compensația n-are loc decât între două datorii care deopotrivă au ca obiect o sumă de bani, o cantitate oarecare de lucruri fungibile de acceași specie și care sunt deopotrivă lichide și exigibile.”

Din conținutul celor două texte de lege enunțate doctrina și practica judiciară au extras condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a opera compensarea legală, și anume reciprocitatea obligațiilor, creanțele să aibă ca obiect bunuri fungibile, să fie certe, lichide și exigibile.

Tot pe baza acestora, s-a conturat și instituția compensării judecătorești, afirmându-se că instanța de judecată poate dispune compensația, la solicitarea unuia dintre creditorii reciproci, când datoriile reciproce nu sunt lichide sau nu au ca obiect bunuri fungibile

Prin urmare, distincția între compensarea legală și cea judiciară constă, pe de o parte, în natura bunurilor ce pot face obiectul creanțelor compensate, iar pe de altă parte, privește caracterul lichid al acestora ( caracterului determinabil cu exactitate al valorii lor), spre deosebire de cea legală, compensarea judecătorească putând avea ca obiect și bunuri nefungibile și putând opera și atunci când creanțele nu sunt lichide. Acestea constituind singurele elemente de diferențiere, toate celelalte condiții legate de existența unor obligații reciproce, certe și exigibile se cer a fi în continuare îndeplinite în cazul ambelor forme la compensației, inclusiv pentru cea judecătorească.

Or, în speță, aceste cerințe nu sunt îndeplinite, nefiind vorba de datorii reciproce, certe și exigibile în același timp.

Este de necontestat că reclamantul pârât are o datorie față de pârâta reclamanta, prin decizia atacată fiind stabilită în sarcina acestuia obligația de a plăti sultă în sumă de 64.369,7 lei, creanță certă, lichidă și exigibilă la data pronunțării deciziei de apel ( data rămânerii definitive a hotărârii din partaj), în condițiile în care nu s-a solicitat și stabilit un termen pentru plata sultei potrivit art.673¹⁰ alin.4 C.pr.civ.

În schimb, pârâta nu are o datorie față de reclamant, întrucât decizia de apel nu a stabilit o obligație de plată a unei anumite sume de bani în sarcina acesteia și în favoarea reclamantului, ci doar a constatat că aceasta este obligată să suporte, potrivit cotei sale părți, pasivul comunitar reprezentat de suma rămasă neachitată din contractul de credit cu plata în rate nr. nr.RM_ din 28.03.2008 încheiat cu Raiffeisen Bank, sumă care nu este exigibilă în integralitate la o anumită dată, ci este esalonată pe rate scadente la un anumit termen pe un interval de 40 de ani.

Altfel spus, prin hotărârea pronunțată s-a constatat doar existența unui drept de creanță al reclamantului pentru partea datorată de pârâtă din valoarea ratelor contractului de credit, rate pe care acesta urmează a le achita la termenele scadente în decursul următorilor 34 de ani. Acest drept de creanță a fost doar constatat ca existență, dar nu și valorificat în prezentul litigiu și ar putea fi valorificat numai dacă și în măsura în care reclamantul va dovedi că a achitat, la rândul său, față de societatea bancară ratele stabilite la termenele scadente lunar sau că a făcut o plată anticipată a creditului rămas neachitat.

Situația este similară, din acest punct de vedere, celei în care se constată în instanță existența dreptului de creanță al constructorului de bună-credință împotriva proprietarului terenului pentru valoarea materialelor folosite la construcție. Între acesta și o eventuală datorie pe care constructorul ar avea-o față de proprietarul terenului pe care a ridicat construcția nu s-ar putea face o compensare, nici chiar judecătorească, decât la momentul la care constructorul își va exercita efectiv dreptul de creanță a cărui existență a fost constatată, demonstrând valoarea materialelor folosite, cu instituirea unei obligații de plată a acestora în favoarea sa de către proprietarul terenului.

În concluzie, Curtea reține că, nefiind în prezența unor datorii reciproce, exigibile, existente în același timp, nu sunt îndeplinite condițiile compensării, astfel încât în mod greșit a fost dispusă aceasta de către instanța de apel.

Având în vedere considerentele expuse anterior, Curtea apreciază că recursul este fondat, astfel încât îl va admite și, în temeiul art.312 alin.1-3 C.pr.civ., va modifica în parte decizia atacată, în sensul că va înlătura dispoziția privind compensarea.

Se vor menține celelalte dispoziții ale deciziei atacate.

În baza art.254 C.pr.civ., intimatul reclamant va fi obligat la plata către recurenta a sumei de 2450 de lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând taxă de timbru în sumă de 1450 lei și 1000 de lei onorariu avocat, conform chitanței atașate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâta Oțeleanu (fostă A.) O.-R. împotriva deciziei civile nr. 290/26.06.2014, pronunțată de Tribunalul O. – Secția I Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant A. E., intimații pârâți Oțeleanu N. G., Oțeleanu M. și intimații intervenienți A. M., A. N., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.

Modifică în parte decizia atacată, în sensul că înlătură dispoziția privind compensarea. Menține restul dispozițiilor deciziei atacate.

Obligă intimatul la plata către recurentă a sumei de 2450 lei cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 28 Octombrie 2014.

Președinte, Florența C. C.	Judecător, L. M. L.	Judecător, N. D.
	Grefier, A. P.

Red.jud.Fl.C.C.

Tehn.MC/3 ex.

Data red.10.11.2014

j.a. M.I. D.

D.S.

j.f. G.C. B.

← Legea 10/2001. Decizia nr. 686/2014. Curtea de Apel CRAIOVA		Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 766/2014. Curtea de Apel CRAIOVA Stabilire program vizitare minor. Decizia nr. 289/2014. Curtea de Apel CRAIOVA Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 724/2014. Curtea de Apel CRAIOVA Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 1629/2014. Curtea de Apel CRAIOVA