Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 445/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 445/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 04-03-2014 în dosarul nr. 25492/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 445/2014
Ședința publică de la 04 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. P.
Judecător M. C.
Judecător P. P.
Grefier M. V. A.
**********************
Pe rol, judecarea recursurilor declarat de reclamantul D. I. și intervenienta . BISTREȚ, împotriva deciziei civile nr. 502 din 26.11.2013, pronunțată de Tribunalul D. – Secția I Civilă, în dosar nr._, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta pârâtă . BISTREȚ, reprezentată de avocat S. A., lipsind recurentul reclamant D. I..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat netimbrarea recursurilor cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, după care;
Avocat S. A. pentru recurenta intervenienta . BISTREȚ, a depus la dosar dovada achitării taxei de timbru.
Curtea, constatând că ca nu mai sunt cererii de formulat și excepții de invocat și apreciind cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul.
Avocat S. A. pentru recurenta intervenienta . BISTREȚ, a susținut oral motivele de recurs formulate în scris în raport de care a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul respingerii apelului și menținerea sentinței ca temeinică și legală.
Cu privire la recursul formulat de reclamantul D. I., a solicitat anularea acestuia ca netimbrat.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Prin adresa înaintată de OCPI D. si înregistrată la data de 04.10.2012, pe rolul Judecătoriei C., s-a depus si plângerea formulata de petentul D. I. care a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, sa se desființeze încheierea nr._/27.08.2012 a OCPI D. prin care i-a fost respinsa cererea de reexaminare a încheierii nr._ a OCPI D. prin care s-a admis cererea făcuta de numitul P. F. de radiere a litigiului notat in CF sub poziția B2, arătând, in motivarea plângerii, ca încheierea de respingere a cererii de reexaminare este netemeinica întrucât prin încheierea nr._/02.05.2012 s-a dispus radierea unui litigiu care nu a fost stins nici până in prezent, in mod irevocabil.
In drept, petentul a invocat prevederile art. 50 si urmat. din Legea nr. 7/1996 modificata, privind procedura cadastrului si publicității imobiliare.
În cauză, a formulat cerere de intervenție, in nume propriu, intervenienta . Bistret, prin reprezentant legal, prin care a solicitat respingerea plângerii ca fiind neîntemeiata, arătând ca încheierile de carte funciara contestate sunt legale si temeinice, fiind date de OCPI D. cu respectarea dispozițiilor legale in vigoare și arătând ca petentul D. I. nu are calitate procesuala si nu justifica vreun interes in cauza întrucât nu face proba cu înscrisuri a dreptului de proprietate asupra imobilului înscris in cartea funciara pentru care s-au emis încheierile de radiere a litigiului privind acest teren si de respingere a cererii de revizuire formulata de petent, intervenienta arătând ca, in conformitate cu mențiunile înscrise în cartea funciara a imobilului, ea este proprietara acestui teren.
Prin sentința civilă nr. 9600/20.06.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului D. I. și excepția lipsei de interes a reclamantului, a fost admisă cererea de intervenție în nume propriu formulată de intervenient în nume propriu . BISTREȚ și a fost respinsă plângerea formulată de petentul D. I..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut ca situație de fapt că, prin Încheierea de carte funciara nr._ din 02 .05.2012 a OCPI D., a fost admisa cererea introdusa de . Bistret si s-a dispus radierea litigiului înscris de sub B2 cu mențiune la B 14 având la baza, în susținerea cererii, certificat de grefa din data de 16.02.2006, eliberat in dosarul nr._/1/2005 al ICCJ, contract de vânzare-cumpărare autentic nr. 188/26.01.2006 încheiat intre vânzător . . Bistret, decizia nr. 640 din 15.02.2006 a ICCJ dată în dosarul nr._/1/2005, . 17.02.2005 a Tribunalului D., decizia nr. 236 din 09.09.2005 a Curții de Apel C..
Împotriva acestei încheieri a formulat cerere de reexaminare petentul D. I. arătând ca soluția de radiere a litigiului înscris in cartea funciara este nelegala, întrucât litigiul se derulează si in prezent in procese aflate pe rolul ICCJ in calea de recurs declarat de petent, in calitate de revizuent împotriva a doua hotărâri contradictorii data in calea revizuirii de Curtea de Apel C..
Prin Încheierea nr._/27.08.2012 a OCPI D. s-a respins cererea de reexaminare arătându-se in motivarea soluției ca, la data emiterii încheierii contestate, litigiul înscris in cartea funciara nr. 67 Podari era stins prin hotărâre judecătoreasca irevocabila, respectiv prin decizia nr. 640/2006 a ICCJ data in dosar nr._/1/2005 in calea extraordinara a revizuirii.
Prin decizia civilă nr. 640/2006 a ICCJ s-a anulat ca netimbrat recursul declarat de . C. împotriva deciziei nr. 236/09.09.2005 a Curții de Apel C. prin care s-a respins apelul declanșat împotriva sentinței civile nr. 86/17.02.2005 a Tribunalului D. care a admis cererea de revizuire formulata de revizuientul P. F. împotriva ..09.2000 a Tribunalului D. pronunțata in dosarul nr. 1062/C/2000, a desființat aceasta hotărâre prin care Tribunalul D. a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare nr. 2707/25.05.2000 încheiat intre . si . C..
Din conținutul extrasului de carte funciara nr. 67 Podari coroborat cu conținutul contractului de vânzare cumpărare autentic nr. 188/26.01.2006, care nu a fost contestat sau anulat până in prezent ,si hotărârile arate mai sus, rezulta ca dreptul de proprietate al imobilului de sub A1 cu nr. cadastral 53, situat in . Braniste, compus din teren de_ mp din acte si_ din măsurători si trei construcții, C1-clădire cu destinație de birouri, C2-platforma distribuție carburanți, C3-incinta rezervoare, a fost intabulat pe numele actualului proprietar . Bistret, iar petentul D. I. nu a făcut dovada ca ar fi fost sau ar fi in prezent proprietarul acestui imobil asupra căruia s-au înscris mențiunile arătate mai sus, întrucât petentul nu a intabulat dreptul sau de proprietate sau dreptul de proprietate ce l-ar fi dobândit prin procesele de adjudecare la licitație din 26 si 29.01.1992 de către . al cărui succesor a rămas in calitate de unic acționar după dizolvarea si radierea societății din Registrul Comerțului D. si nici la dosarul cauzei petentul nu a făcut dovada existentei acestor procese verbale de adjudecare la licitație a imobilului înscris in cartea funciara si nici a faptului ca acest imobil a fost înregistrat ca activ imobiliar in actele contabile ale societății pe care o succede, acte pe care nu le-a depus nici la OCPI D. si nici cererea de înscriere in cartea funciara a imobilului a faptului ca a formulat la data de 30 dec 2010 cerere de revizuire împotriva ..02.2005 a Tribunalului D., astfel ca petentul, prin aceste atitudini procesuale, nu-si dovedește calitatea procesuala activa si nu justifica vreun interes legitim în cauza, motiv pentru care instanța a admis excepțiile invocate prin întimpinare de intervenienta si a respins plângerea ca fiind formulata de o persoana fără a avea calitate procesuala activa si care nu justifica un interes legitim in cauza.
În drept, au fost reținute disp. art. 50 alin 2 si alin. 2 indice 1 din Legea nr. 7/1996 privind cadastru și publicitatea imobiliara, art. 71 indice 1 si art. 73 din Regulamentul de organizare si funcționare a biroului de carte funciara aprobat prin Ordin nr. 633 al ANCPI care prevede ca reexaminarea încheierii de carte funciara contestata se va efectua pe baza înscrisurilor anexate la cerere precum și art. 1169 din vechiul Cod civil, aplicabil in cauza, care dispune ca cel care face o propunere înaintea judecății trebuie sa o dovedească.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul apelant D. I., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Apelantul a arătat că prima instanță a reținut o stare de fapt eronată, interpretând greșit probele administrate în cauză, atunci când a apreciat că petentul nu are calitate procesuală activă și nu justifică interes pentru a formula plângere împotriva încheierii nr._/27.08.2012 pronunțată de OCPI D..
S.C.DYON Prod a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilelor în litigiu prin procesele-verbale de licitație din 26.01.1992 și 29.01.1992.
Faptul că dreptul de proprietate asupra imobilelor înscrise în cartea funciară a fost dobândit prin procesele-verbal de licitație din 26.01.1992 și 29.01.1992 a fost reținut inclusiv prin considerentele deciziei civile nr. 1000/11.04.1994 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 1489/1993.
Apelantul a precizat că a avut calitatea de asociat unic al S.C. DYON Prod care a fost radiată din registrul comerțului la data de 02.04.1993.
Odată ce bunurile imobile erau proprietatea S.C. DYON Prod SRL, fiind cumpărate de societatea comercială prin procesele-verbale de licitație amintite, reclamantul, asociat unic al societății comerciale, a devenit succesor și continuator în drepturi al acesteia.
Apelantul a arătat că justifică atât calitate procesuală activă, cât și interes pentru a formula plângere împotriva încheierii de carte funciară care privește imobilul pentru care aceasta a dobândit, în temeiul legii, calitatea de continuator în drepturi al S.C. DYON Prod SRL.
Este lipsit de relevanță faptul că imobilul nu ar fi fost înregistrat în evidențele contabile ale S.C. DYON Prod SRL, în condițiile în care bunurile au fost cumpărate prin licitație publică de la CAP Livezi, potrivit procesele-verbal din 26 și 29 ianuarie 1992.
Apelantul a menționat că intimata pârâtă nu a formulat plângere împotriva încheierii nr._/27.08.2012 prin care s-a reținut de către registratorul de carte funciară că acesta justifică atât calitate procesuală activă, cât și interes pentru a formula cerere de reexaminare împotriva încheierii nr._/02.05.2012 pronunțată de OCPI D..
A mai arătat apelantul că hotărârea este dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 137 C.pr.civ., precum și a dispozițiilor art. 109 coroborat cu art. 50, alin. 1 și 22 din Legea nr. 7/1996.
În drept, au fost invocate disp. art. 282 și urm. C.pr.civ.
Apelantul a solicitat admiterea apelului, anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Apelantul a precizat că instanța de fond, în mod greșit, a soluționat excepțiile lipsei de interes și lipsa calității procesuale pasive a acestuia.
Apelantul a invocat puterea de lucru judecat a deciziei nr. 58/11.04.2012, pronunțată de Curtea de Apel C., rămasă irevocabilă la data de 15.01._, prin decizia ICCJ.
Instanța nu s-a pronunțat cu privire la ceea ce s-a cerut și nu a analizat toate probele aflate la dosar, ceea ce echivalează cu soluționarea procesului fără a se intra în cercetarea fondului, aspect pentru care se consideră că au fost încălcate dispozițiile art. 261 C.pr.civ.
Apelantul a invocat lipsa rolului activ al judecătorului în soluționarea cauzei, potrivit art. 129 alin. 4 și 5 C.pr.civ. și ignorarea totală de către prima instanță a deciziei civile nr. 58/11.04._ pronunțată de Curtea de Apel C.-Secția II-a civilă, rămasă irevocabilă la 15.01.2012 a ICCJ și având putere de lucru judecat.
Intimata intervenientă, deși legal citată, nu a depus la dosar întâmpinare.
La data de 26.11.2013, apelantul a depus la dosar o cerere de probatorii însoțită de încheierea nr._ a OCPI și de adresa nr._ din data de 24.10.2013 a OCPI (filele 59-62).
Instanța, în temeiul art. 295 alin. 2 C.p.civ. coroborat cu art. 167 C.p.civ., a încuviințat pentru apelantul reclamant, proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind că sunt utile soluționării cauzei.
Tribunalul D. – Secția I Civilă prin decizia civilă nr.502 din 26.11.2013 a admis apelul formulat de petentul apelant D. I., împotriva sentinței civile nr. 9600 din data de 20.06.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă . BISTREȚ.
A anulat sentința civilă apelată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
S.C. DYON PROD SRL a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilelor în litigiu, prin procesele-verbale de licitație din data de 26.01.1992 și data de 29.01.1992 (filele 56-57 din cadrul dosarului de apel), aspect reținut și prin considerentele deciziei civile nr. 1000/11.04.1994, pronunțată de Curtea de Apel C., în dosarul nr. 1489/1993, potrivit cărora s-a apreciat că, în urma licitației organizate în condițiile art. 28 din legea nr. 18/1991 și a plății bunurilor dobândite prin licitație, potrivit facturii nr. 1 din data de 30.01.1992 (depusă la fila 58 din cadrul dosarului de apel), această societate a devenit proprietara acestor bunuri (fila 47 verso din cadrul dosarului de apel).
Apelantul petent D. I. a avut calitatea de asociat unic al S.C. DYON Prod SRL, societate care a fost radiată din registrul comerțului, la data de 02.04.1993, aspect pentru care acesta a devenit succesor unic și continuator în drepturi al acestei societăți, preluând și bunurile ce au intrat în patrimoniul acesteia prin procesele-verbale de licitație anterior precizate.
În acest context, apelantul petent justifică atât calitate procesuală activă, cât și interes pentru a formula plângere împotriva încheierii de carte funciară care privește imobilul pentru care acesta a dobândit, în temeiul legii, calitatea de continuator în drepturi al S.C. DYON Prod SRL.
Sub acest aspect, tribunalul a reținut că, potrivit considerentelor deciziei nr. 58/11.04.2012, pronunțată de Curtea de Apel C.-Secția a-II-a Civilă, în dosarul nr._/63/2010, irevocabilă prin respingerea recursului, potrivit deciziei nr. 23 din data de 15.01.2013, pronunțată de către ÎCCJ, în dosarul nr._/63/2010, s-a reținut că este adevărat că textul art. 237 alin. 10 din Legea 31/1990, republicată în Monitorul Oficial nr. 33/29 ianuarie 1998, nu-și avea aplicabilitatea, ci dispozițiile art. 231 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 (în varianta la momentul dizolvării .), numai că aceasta nu schimbă cu nimic situația de fapt, în sensul că, deși instanța de fond a invocat alte prevederi legale, D. I. avea calitatea de asociat al . și, deci, de succesor și continuator în drepturi al acestei societăți.
Deși s-a reținut că, la dosar, nu există nici un document financiar contabil care să ateste că bunurile în speță se găseau în patrimoniul ., acest aspect nu prezintă relevanță atâta timp cât, din actele dosarului, reiese că respectivele bunuri au fost cumpărate de ., prin licitație publică, de la CAP LIVEZI, potrivit proceselor-verbale din 26 și 29 ianuarie 1992.
De asemenea, s-a reținut că intimatul revizuient D. I. avea tot interesul să obțină bunurile care au aparținut ., în calitatea sa de succesor în drepturi al acestei societăți.
Cu privire la aceste aspecte, instanța de control judiciar a constatat că, în cauză, operează prezumția de lucru judecat, având în vedere considerentele deciziei nr. 58/11.04.2012, pronunțată de Curtea de Apel C.-Secția a-II-a Civilă, în dosarul nr._/63/2010, irevocabilă prin respingerea recursului, potrivit deciziei nr. 23 din data de 15.01.2013, pronunțată de către ÎCCJ, în dosarul nr._/63/2010.
Prezumția de lucru judecat presupune, în ideea asigurării stabilității raporturilor juridice, că o chestiune litigioasă, odată tranșată de instanță, să nu mai poată fi adusă înaintea judecății, iar, pe de altă parte ca, ceea ce a stabilit o primă instanță, să nu fie contrazis prin hotărârea unei instanțe ulterioare.
Din acest punct de vedere, s-a constatat că, într-o primă judecată, s-a stabilit, în mod irevocabil (conform deciziei nr. 58/11.04.2012, pronunțată de Curtea de Apel C.-Secția a-II-a Civilă, în dosarul nr._/63/2010, irevocabilă prin respingerea recursului, potrivit deciziei nr. 23 din data de 15.01.2013, pronunțată de către ÎCCJ, în dosarul nr._/63/2010), faptul că apelantul petent din cauza de față avea calitate procesual activă în speță și avea, totodată, tot interesul să obțină bunurile care au aparținut ., în calitatea sa de succesor în drepturi al acestei societăți.
Or, această statuare a instanței în legătură cu calitatea procesuală a apelantului petent din prezenta speță și, implicit, cu interesul acestuia raportat la bunurile imobile ce au intrat în patrimoniul ., în urma licitației organizate în anul 1992, nu poate fi spusă unei reevaluări ulterioare, fără încălcarea autorității de lucru judecat, întrucât ea este rezultatul dezbaterilor judiciare și verificării jurisdicționale a instanței, mai ales dacă aceste verificări s-au efectuat în cadrul litigiului în baza căruia petentul apelant a și formulat plângerea ce face obiectul dosarului de față.
Este vorba de prezumția lucrului judecat care funcționează în cauză [art. 1200 pct. 4, cu referire la art. 1202 alin. (2) C. civ.], potrivit căreia o hotărâre irevocabilă exprimă realitatea raporturilor juridice dintre părți (res judicata pro veritate habetur), neputându-se primi vreo dovadă contrară, față de caracterul absolut al prezumției [art. 1202 alin. (2) C. civ.].
De aceeași prezumție de lucru judecat beneficiază și considerentele deciziei civile nr. 1000/11.04.1994, pronunțată de Curtea de Apel C., în dosarul nr. 1489/1993, potrivit cărora s-a apreciat că, în urma licitației organizate în condițiile art. 28 din legea nr. 18/1991 și a plății bunurilor dobândite prin licitație, potrivit facturii nr. 1 din data de 30.01.1992 (depusă la fila 58 din cadrul dosarului de apel), . a devenit proprietara acestor bunuri (fila 47 verso din cadrul dosarului de apel).
Prin urmare, argumentele invocate de intervenienta intimată în cadrul cererii formulate în fața primei instanțe (filele 66-68 din cadrul dosarului de fond) referitoare la lipsa calității procesual active a apelantului petent și la lipsa de interes în raport de plângerea cu care a învestit instanța de fond nu pot fi considerate ca fiind întemeiate atâta timp cât, cu putere de lucru judecat, s-a apreciat că bunurile în litigiu au intrat în patrimoniul ., cu titlu valabil, iar, în urma radierii acesteia, apelantul petent a rămas singurul succesor și continuator al acestei societăți, în calitatea sa de unic asociat al acesteia, justificând, astfel, și calitate procesual activă și interes în promovarea acțiunii de față.
Tribunalul a constatat că prima instanță a soluționat cauza în temeiul a două excepții procedurale raportând excepția lipsei de interes la cea a lipsei calității procesual active, context în care a apreciat că apelantului petent lipsindu-i calitatea procesual activă în promovarea acțiunii cu care a învestit instanța de fond, implicit, îi lipsește și interesul, aspect pentru care a soluționat cele două excepții împreună, calitatea procesual activă fiind legată, indisolubil, de justificarea interesului de a promova o acțiune în justiție.
Din acest punct de vedere, motivul de apel formulat de către apelantul petent referitor la greșita soluționare a celor două excepții, de odată, de către instanța de fond, nu poate fi considerat întemeiat și, oricum, apelantul nu justifică interes în invocarea unui astfel de motiv de apel în contextul în care soluția ar fi fost defavorabilă acestuia în raport de admiterea oricăreia din cele două excepții invocate de către intervenienta intimată.
Cu privire la motivul de apel referitor la nepunerea în discuția părților a celor două excepții reținute în soluționarea cauzei de către instanța de fond, tribunalul a constatat că, încheierea de dezbateri din data de 13.06.2013, aflată la fila 107 din cadrul dosarului de fond, cuprinde numeroase erori, în conținutul acesteia făcându-se referire la un raport de expertiză și la obiecțiunile formulate cu privire la acesta, în contextul în care o astfel de probă nu a fost administrată în speța de față, în cadrul dosarului de fond, aspect pentru care se reține că nu se poate verifica temeinicia motivului de apel invocat de apelant, sub acest aspect.
În acest context, primul motiv de apel referitor la greșita soluționare a cauzei, în temeiul excepției lipsei calității procesual active a apelantului petent și, implicit, a lipsei acestuia de interes în promovarea plângerii cu care a învestit instanța de fond este întemeiat, astfel încât apelul a fost admis pentru aceste considerente, aspect pentru care nu vor mai fi analizate celelalte motive de apel, referitoare la fondul cauzei, urmând ca prima instanță să țină cont de argumentele expuse în cuprinsul acestora odată cu rejudecarea cauzei și pronunțarea asupra fondului cauzei deduse judecății, inclusiv cu privire la cererea de intervenție formulată de intervenienta intimată.
Potrivit disp. art. 297 alin. 1 C.p.c. (în forma în vigoare la data introducerii acțiunii în fața primei instanțe-05.10.2012) "în cazul în care se constată că, în mod greșit, prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va judeca procesul, evocând fondul. Cu toate acestea, în cazul în care prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare, o singură dată, primei instanțe sau altei instanțe egale în grad cu aceasta din aceeași circumscripție, dacă părțile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare. De asemenea, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare, o singură dată, primei instanțe sau altei instanțe egale în grad cu aceasta din aceeași circumscripție, în cazul în care judecata în primă instanță s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, iar partea a solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel. Dezlegarea dată problemelor de drept de către instanța de apel, ca și necesitatea administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului."
Întrucât, în cadrul apelului de față, apelantul petent a solicitat anularea hotărârii apelate pentru necercetarea fondului cauzei de către prima instanță, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la prima instanță, potrivit tezei a-II-a a art. 297 alin. 1 C.p.c., tribunalul a admis apelul formulat de petentul apelant D. I., împotriva sentinței civile nr. 9600 din data de 20.06.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă . BISTREȚ, a anulat sentința civilă apelată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantul D. I. și intervenienta . BISTREȚ, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare intervenienta . BISTREȚ critica hotărârea din apel doar cu privire la modul de soluționare a excepției lipsei de interes a intimatului D. I. în promovarea oricărei cereri de notare a unui litigiu în CF nr.67 UAT Podari și, separat, complet independent de această excepție, excepția lipsei calității procesuale active a intimatului.
Pe de-o parte, nici una din aceste hotărâri judecătorești nu are legătură cu . sau cu terenul înscris în CF nr.67 Podari-nr.cad. 53, iar pe de altă parte D. I. nu justifică cu nici un înscris că ar fi continuator în drepturi al unei societăți radiate-.. sau că ar avea sau a deținut vreodată în patrimoniu acest imobil, de unde rezultă îndeplinirea excepției de fond, absolute și peremptorii a lipsei de interes în promovarea oricărei cereri de notare a vreunui litigiu.
Tribunalul greșește atunci când analizează excepția interesului ca subsecventă(sau derivând) din excepția calității procesuale active.
Se analizează doar conținutul deciziei irevoc.nr.58/11.04.2012 a Curții de Apel C. și se omite cu desăvârșire să se facă vreo referință la decizia civilă nr.9/2012 pronunțată de Curtea de Apel C.-secția II civilă în dosarul nr._/63/2010 și decizia irevocabilă nr.4963/13.12.2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiția - Secția II civilă în același dosar, hotărâri prin care s-a consfințit practic legalitatea transferului dreptului de proprietate de la . la .. Chiar dacă ar exista o hotărâre judecătorească irevocabilă care anulează transferul dreptului de proprietate de la . la ., aceasta nu poate produce efecte decât cu privire la părțile între care a fost încheiat actul anulat sau la succesorii acestora(dacă există), dar nu va putea produce nici un efect în patrimoniul societății radiate DYON PROD SRL sau al persoanei fizice D. I., care nu justifică oricum vreun interes în promovarea unor astfel de cereri.
Este demn de remarcat motivul care a determinat pronunțarea sentinței civile nr.1216/11.09.2000 a Tribunalului D.: se constată nul contractul de vânzare-cumpărare dintre . . D. pentru că printr-o hotărâre anterioară, se anulase contractul dintre . și . - adică tranzacția anterioară. Dar contractul de vânzare cumpărare dintre . și . s-a menținut în mod irevocabil ca valabil prin decizia civilă nr.9/2012 pronunțată de Curtea de Apel C.- Secția II civilă în dosarul nr._/63/2010 și decizia irevocabilă nr.4963/13.12.2012 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție- Secția II civilă în același dosar.
Concluzionând, chiar dacă D. I. obține anularea contractului dintre dobânditorii subsecvenți ICOM SRL și MARCOLEX COMPANY SRL(ambele societăți radiate), hotărârea nu poate să îi profite atâta timp cât se menține valabilitatea contractului dintre . și ., în condițiile în care . dobândise dreptul de la CAP Livezi în detrimentul lui .. Cea din urmă societate nu a putut proba niciodată cu înscrisuri că a achitat activul către CAP Livezi, simpla emitere a unei facturi neputând tace dovada plății.
Interesul trebuie analizat nu prin raportare la calitate procesuală activă, ci independent, prin raportare la situația juridică actuală determinată de decizia ci vilă irevocabilă nr.9/2012.
Cererile lui D. I. se fundamentează pe ipoteza nelegală că ar fi un continuator în drepturi al .. Nu există nici un act/document financiar contabil din care să rezulte că terenul proprietatea noastră se afla în patrimoniul . la dala dizolvarii. Prin urmare, cum se poate transmite ceva ce nu există atâta timp cât "nemo plus juris ad alium transferrae potes quam ipse habet".
Dispozitivul sentinței nr. 1216/11.09.2000 pronunțată în dosarul nr. 1062/c/2000 în baza căreia formulează D. I. numeroase plângeri CF constată nulitatea contractului de vânzare-cumpărare dintre ICOM SRL și MARCOI.IX COMPANY SRL la cererea .. Toate cele trei societăți comerciale indicate anterior sunt în prezent radiate, aspect ce îl confirmă decizia nr.9/2012 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosar nr._/63/2010. Prin urmare, nu mai au capacitate de folosință. D. Iun nu este parte în dosarul nr.l062/c/2000 în care s-a pronunțat sentința nr.1216/11.09.2000 și, prin urmare, nu justifică un interes legitim și actual în promovarea plângerii CF/cererii de reexaminare. Într-adevăr, avem o anulare a contractului de vânzare-cumparare dintre Marcolex Company SRL(radiată în prezent - deci inexistentă) și ICOM SRI,(radiată în prezent-deci inexistentă). Dar, aspect extrem de important, aceasta împrejurare nu anulează dreptul tabular de proprietate al .. Nu afectează în nici un fel acest drept. Și atunci, care ar fi rațiunea menținerii în CF a unor litigii care nu au legătură cu proprietarul actual, litigii care s-au purtat între societăți deja radiate(părți Inexistente). D. pentru a prejudicia terțul dobânditor de bună credința . menținând o situație de CF nereală și vădit prejudiciabilă pentru subscrisa.
Nu mai puțin important, prin dispozitivul sentinței nr. 1216/11.09.2000 s-a constatat doar nulitatea unui contract de vânzare-cumpărare. Dar nu au fost repuse părțile în situația anterioară încheierii contractului. Iar repunerea părților în situația anterioară nici nu i-ar fi profitat cu ceva lui D. I., căci prin sentința nr.9/2012 a Curții de Apel C.-dosar nr._/63/2010 instanța a menținut în mod irevocabil sentința nr. 1818/25.04.2003 a Tribunalului D. (dosar nr. 1525/. stabilit astfel legalitatea dobândirii dreptului de proprietate de la CAP Livezi la . și de la această ultimă societate la ..
OCPI D. a radiat în mod corect litigiul ce a făcut obiectul dosarului nr. 1062/c/2000, căci în dosarul nr.1330/. D. în care s-a pronunțat sentința irevocabilă nr.86/17.02.2005 s-a admis cererea de revizuire formulată de P. F. și s-a desființat sentința nr. 1216/11.09.2000. Prin urmare, radierea litigiului ce a format obiectul dosarului nr.l062/c/2000 s-a făcut în mod corect, în baza unei hotărâri irevocabile pronunțată într-o primă cerere de revizuire. D. I. a solicitat in 2010 revizuirea "revizuirii„- într-o exprimare forțată - dar OCPI D. nu înscrie din oficiu în CF cereri de revizuire a unor hotărâri irevocabile.
În drept, își întemeiază cererea de recurs pe dispozițiile art.299 și urm.C.pr.civ.
În ședința publică din data de 4 martie 2014 s-a ridicat din oficiu excepția netimbrării recursului declarat de reclamantul D. I. și examinând cu prioritate această excepție s-au constatat următoarele:
Prin art.1 din legea 146/1997, așa cum a fost modificată, a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru care se plătesc anticipat sau în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit art.20 alin. 3 din Legea 146/1997 și art.30 din Normele de aplicare ale acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar datorate, cererea părții se anulează ca netimbrată.
Din actele dosarului rezultă că recurentul reclamant nu a timbrat anticipat recursul, astfel că pentru termenul de judecată din data de 4 martie 2014 i s-a pus în vedere să timbreze, fiind legal citat cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei după cum reiese din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila nr.18 a dosarului de recurs.
La termenul menționat curtea a constatat că recurentul reclamant nu s-a conformat obligației de timbrare, astfel că făcând aplicațiunea dispozițiilor Legii 146/1997, recursul va fi anulat ca netimbrat.
Cu privire la recursul formulat de intervenieta ., Curtea reține următoarele,
Obiectul acțiunii în instanță formulată de către reclamant l-a constituit plângerea formulată de acesta împotriva încheierii de carte funciară nr._/2012, pronunțată de OCPI D..
Calitatea procesuală a reclamantului trebuie analizată în raport de acest obiect al acțiunii sale.
Se reține astfel că prin încheierea împotriva căreia reclamantul a formulat plângere, a fost respinsă cererea acestuia adresată OCPI D., de revizuire a altei încheierii nr._/2012.
Potrivit art. 31 alin. 1din legea nr. 7/1996, încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum și celorlalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară, cu privire la imobilul în cauză, în termen de 15 zile de la pronunțarea încheierii, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistrării cererii.
(2) Persoanele interesate sau notarul public pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere, în termen de 15 zile de la comunicare, care se soluționează în termen de 20 de zile prin încheiere de către registratorul-șef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul. În vederea soluționării cererii de reexaminare, persoana interesată va putea completa dosarul cu documentele necesare, la solicitarea registratorului-șef.
(3) Împotriva încheierii registratorului-șef emise potrivit alin. (2) cei interesați sau notarul public pot formula plângere, în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de reexaminare și plângerea împotriva încheierii se depun la biroul teritorial și se înscriu din oficiu în cartea funciară. Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, însoțită de dosarul încheierii și copia cărții funciare.
Din analiza textelor de lege enunțate reiese că într-o plângere formulată împotriva unei încheieri de carte funciară prin care se respinge o cerere de reexaminare a unei încheieri pronunțate de OCPI, au calitate procesuală atât notarul public cât și persoanele interesate, care pot fi atât persoanele care au fost parte în încheierea de înscriere sau radiere a unor notări în cartea funciară, dar și persoanele care au formulat cerere de reexaminare a acelei încheieri.
Cum reclamantul D. I. a fost parte în încheierea prin care s-a respins cererea de reexaminare formulată chiar de către el, este evident că acesta are calitate procesuală activă în formularea plângerii împotriva încheierii de respingere a cererii de reexaminare.
Faptul că acesta ar avea sau nu calitatea de proprietar al bunurilor înscrise în cartea funciară și cu privire la care s-au făcut radieri sau înscrieri în cartea funciară, sau că a fost menținut un contract de transfer al dreptului de proprietate încheiat între intervenienta-recurentă și un terț, sau că reclamantul ar fi continuatorul sau nu al altei societăți desființate, sunt chestiuni ce privesc temeinicia plângerii reclamatului și nu calitatea sa procesuală, raportat, așa cum s-a arătat la obiectul plângerii formulată în fața instanței.
Se constată astfel că în mod corect instanța de apel a considerat că apelantul-reclamant are calitate procesuală activă în cauză, criticile recurentei-intervenientă fiind astfel nefondate.
Și în privința interesului situația este identică, reclamantul, formulând o cerere de revizuire a unei încheieri de carte funciară iar acea cerere fiind respinsă, are tot interesul să formuleze plângere împotriva acelei încheieri prin care i-a fost respinsă cererea, aspectele invocate de către instanța de fond ca și de către recurenta-intervenientă, privind temeinicia cererii de reexaminare și nu interesul în promovarea unei plângerii împotriva unei încheieri prin care îi fusese respinsă cererea de reexaminare, cu atât mai mult cu cât cererea de reexaminare nu îi fusese respinsă în baza lipsei calității procesuale active sau a interesului.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 312 cod proc. civilă, recursul formulat de recurenta-intervenientă va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul D. I. împotriva deciziei civile nr. 502 din 26.11.2013, pronunțată de Tribunalul D. – Secția I Civilă, în dosar nr._ .
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de intervenienta . BISTREȚ împotriva aceleiași decizii.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Martie 2014
Președinte, M. P. | Judecător, M. C. | Judecător, P. P. |
Grefier, M. V. A. |
Red.jud.M.P.
Jud.apel D.O./V.P.
Teh.red. A.G./3 ex
Data: 13.03.2014
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 1536/2014. Curtea de Apel... | Strămutare. Decizia nr. 87/2014. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
