Pretenţii. Decizia nr. 1464/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
Comentarii |
|
Decizia nr. 1464/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 23-10-2014 în dosarul nr. 11550/318/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1464
Ședința publică de la 23 Octombrie 2014
Completul compus din:
Președinte: - T. R.
Judecător: - M. L. N. A.
Judecător: - L. E.
Grefier: - S. C.
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta S. C. PENTRU MĂRFURI ALIMENTARE COMAL SA împotriva deciziei numărul 359 din data de 09 aprilie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I Civilă în dosarul numărul_, în contradictoriu cu reclamanții ORAȘUL BUMBEȘTI J., C. L. BUMBEȘTI-J., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurenta pârâtă S. C. PENTRU MĂRFURI ALIMENTARE COMAL SA și intimații reclamanți ORAȘUL BUMBEȘTI J., C. L. BUMBEȘTI-J..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat următoarele:
- recursul apare declarat împotriva unei decizii pronunțată de Tribunalul Gorj ca fiind definitivă;
-recursul este timbrat potrivit chitanței nr._-157-0031 din 06.06.2014 privind consemnarea sumei de 100,00 lei, aflată la fila 15 din dosar și a chitanței nr._-184-0014 din 03.07.2014 privind consemnarea sumei de 645,50 lei, aflată la fila 23, ambele reprezentând taxa judiciară de timbru stabilită în sarcina recurentei pârâte;
- dosarul se află la primul termen de judecată în această etapă procesuală;
-depunerea la dosarul cauzei a unei cereri formulată de recurenta pârâtă prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, cerere înregistrată sub nr._/15.10.2014;
Curtea, luând act de cererea privind judecata în lipsă potrivit art.242 alin. 2 Cod procedură civilă formulată de recurenta pârâtă S. C. PENTRU MĂRFURI ALIMENTARE COMAL SA și constatând cauza în stare de judecată, a reținut-o spre soluționare în raport de exceția inadmisibilității recursului promovat împotriva unei decizii definitive, procesul fiind pornit după 15 februarie 2013, având în vedere dispozițiile art. 483 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă.
C U RT EA:
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 8508/28.11.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ s-a luat act de cererea de renunțare la judecată cu privire la capătul de cerere având ca obiect revendicare formulată de reclamanții C. L. Bumbești-J. și Orașul Bumbești-J. în contradictoriu cu pârâta .>
A fost admisă cererea având ca obiect pretenții și obligată pârâta să plătească în favoarea reclamantului suma de 29.524,86 lei, despăgubiri civile.
Prin decizia numărul 359 din data de 09 aprilie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I Civilă în dosarul numărul_ s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta pârâtă . sentinței civile nr.8508/28.11.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimații reclamanți Orașul Bumbești J. și C. L. Bumbești-J..
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta S. C. PENTRU MĂRFURI ALIMENTARE COMAL SA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului s-au arătat următoarele:
Instanța de apel a dat o interpretare eronată, atât stării de fapt - prin raportare la legislația adoptată de după 1990, sub aspectul regimului juridic al terenurilor de sub construcțiile trecute din proprietatea statului, în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat, care privatizate apoi prin metoda MEBO - au devenit societăți cu capital privat, cât și aplicării normelor de drept în materia dobândirii acestor terenuri sub orice formă, de proprietarii construcțiilor din patrimoniul statului
Aceste construcții, fie ele cu activitate industrială, comercială, turistică sau de prestări servicii, au trecut de la stat în patrimoniul societăților comerciale sub forma includerii lor în capitalul social transformat în acțiuni, care acțiuni au fost distribuite proporțional între cele două Fonduri proprietare - FPS și FPP .
În speță, .-a înființat la 15.10.1990 prin decizia nr. 131 emisă de Prefectura GORJ, ca reprezentant al Guvernului ROMÂNIEI, ca o societate cu capital integral de stat, distribuit ulterior între FPS BUCUREȘTI și FPP OLTENIA în proporție de 70% și 30%.
Prin contractele de vânzare cumpărare încheiate la FPS BUCUREȘTI și respectiv la FPP OLTENIA, salariații societății în procedura de privatizare MEBO au cumpărat pachetele de acțiuni ale celor două Fonduri Proprietare.
În lista anexă a celor două contracte, figurează la pozițiile 5 - „magazin nr.9 SADU" și 11- „magazin nr. 73 SADU", două active comerciale situate pe teritoriul administrativ al orașului BUMBEȘTI J., cu denumire de identificare a mijloacelor fixe: „magazin nr. 73 la parterul unui . magazin nr. 9 complex P+l construcție distinctă, ce ocupă suprafața de teren strict construită .
Pentru toate celelalte terenuri, . dobândit proprietatea prin Certificate de Atestare, emise în baza HG 834/91, de C. Județean GORJ .
In obținerea acestor certificate de atestare o condiția esențială este aceea de a proba cu înscrisuri modalitatea în care terenurile pe care s-a construit, au trecut la vremea respectivă în proprietatea sau în folosința statului, în caz contrar emiterea certificatului nefiind posibilă, deoarece statul prin instituțiile sale și-ar depăși atributele de exercitare a dispoziției asupra respectivelor terenuri, pe de o parte, iar pe de altă parte, terenurile ar fi putut face obiectul legilor retrocedării adoptate după 1990 .
In speță, imobilul Complex Comercial P+l, cu o suprafață construită de 795 mp a fost edificat în anul 1960 pe un teren liber - proprietate a statului, aflat în administrarea operativă directă a orașului BUMBEȘTI J., anterior construirii.
Se arată că în materia dreptului de proprietate asupra terenurilor și înainte de 1990 dobândirea terenurilor, reglementată prin art. 644-645 cod civil, se făcea cu acte autentice de dobândire, iar unitățile administrativ teritoriale dobândeau terenuri în numele statului român și nu în nume propriu .
În baza prevederilor art.1-7 al legii 18/91, toate terenurile din interiorul granițelor ROMÂNIEI, constituie fondul funciar al ROMÂNIEI și pot face obiectul dreptului de proprietate privată sau al altor drepturi reale, având ca titulari persoane fizice sau juridice sau pot aparține domeniului public sau privat, iar domeniul privat al statului și respectiv al unităților administrativ teritoriale, este alcătuit din terenurile dobândite de acestea prin modalitățile prevăzute de lege.
Fondul Funciar al ROMÂNIEI este supus dispozițiilor dreptului comun, dacă prin lege specială nu se prevede altfel, iar proprietatea asupra terenurilor trebuie înregistrată în evidența funciară și de publicitate imobiliară, potrivit cu prevederile art. 7 al legii 18/91.
Se invocă prevederile art. 888 Nc.pr.civilă, precum și prevederile art. 2 al 1. al Cap .X din legea 247/2010 privind terenurile cu construcții situate în intravilanul localităților, dar și prevederile art. 5 al 2 al Legii 213/1998 privind dreptul de proprietate a statului și al unităților administrativ teritoriale.
In consecință, în raport cu normele de lege de interpretare
imperativă, mai sus enumerate, terenul asupra căruia C. L. BUMBEȘTI J. a cerut despăgubiri în baza art. 32.1 al. 3 al OUG 88/99, indiferent cum a intrat în patrimoniul (deținerea) statului anterior anului 1990 a rămas și este tot în patrimoniul statului român și în portofoliul actualului A.A.A.S. din cadrul Guvernului României, așa cum o atestă și adresa nr._ emisă de această autoritate, căruia în contextul sentințelor vădit nelegale ale instanțelor de judecată societatea i-a solicitat lămuriri .
În acest sens se invocă prevederile art. 12 pct. 4 din Legea 213/1998 privind litigiile referitoare la dreptul de administrare, statul fiind reprezentat de Ministerul de Finanțe .
De asemenea se invocă prevederile art.119 din Legea 215/2001, dar prevederile art. 121 pct. 1 al aceleiași legi.
In concluzie, terenul în suprafață de 625 mp cotă exclusivă și indiviză afectat spațiului comercial actual proprietatea . până la 795 mp fiind deja în proprietatea altor persoane sau neafectată de construcția imobilului comercial) continuă să fie, dacă nu în proprietatea, atunci cel puțin în patrimoniul statului român, adică în portofoliu! actual al A.A.A.S - GUVERNUL ROMÂNIEI și în folosința gratuită a . conform prevederilor art. 2 lit. d și art. 3 al legii 18/91, coroborate cu prevederile art. 32.1 pct. 1 din OUG 88/99, pentru că statul român, prin AAAS, nu a pretins vreun uzufruct al folosinței.
Potrivit prevederilor art. 32.1 al. 2 din al OUG 88/99, .-a privatizat fără a include cele două terenuri în capitalul social și în valoarea pachetului de acțiuni. În acest sens se invocă prev. art.32.1 al. 3 al aceleiași HG.
Prin conținutul prevederilor art.12 din Legea 137/2002 s-a facilitat în continuare dreptul societăților comerciale de a formula Consiliilor județene cereri însoțite de documentația necesară atestării proprietății acestor terenuriși nu s-a stabilit un termen de decădere din acest drept astfel că el subzistă și în prezent.
Se susține că societatea a întocmit și înaintat Primăriei Orașului BUMBEȘTI J. cerere de avizare a proceselor verbale de vecinătate a terenurilor identificate în plan cadastral, dar Primarul orașului a refuzat avizarea, cu motivarea că terenurile sunt proprietatea orașului și nu a statului, invocând ca titlu de dobândire a terenurilor HCL 47/2010 .
In soluționarea apelului, Tribunalul GORJ era obligat să-și expună propria-i opinie motivată, dacă HCL 47/2010 reprezintă în drept un act de dobândire a proprietății celor două terenuri de la statul român, în condițiile în care nici statul român nu deține un act de dobândire a terenurilor de la foști proprietari.
Se critică motivarea Tribunalului GORJ, potrivit căreia, simpla inventariere a celor două terenuri prin includerea lor într-o listă de inventariere a bunurilor proprietate privată a Orașului BUMBEȘTI J. reprezintă un act juridic de dobândire în proprietatea Orașului BUMBEȘTI J. a celor două terenuri, fără a fi făcut trimitere la o normă de drept ce prevede o astfel de transmitere a terenurilor de către stat.
Fără a fi prezentat instanței un act civil sau act administrativ, care să întrunească prevederile art. 644-645 cod civil vechi sau prevederile art. 555 cod civil nou de dobândire a proprietății unor terenuri, acte care să fie apte pentru intabularea terenurilor în Cartea Funciară a Orașului BUMBEȘTI J., în regim de proprietate privată a orașului, reclamanții C. L. BUMBEȘTI J. și Orașul BUMBEȘTI J., nu puteau pretinde obținerea unor venituri pe seama lipsei de folosință a terenurilor respective.
Sub acest aspect, pentru ambele instanțe erau irelevante considerentele motivarea și dispozitivul sentinței civile 418 /25.02.2011 a Tribunalului GORJ și decizia Curții de Apel C. 2905/18.10.2011, care doar au menținut ca valabilă HCL 47/2010 a Consiliului L. BUMBEȘTI J., dar nu i-au conferit prin dispozitivul lor respectivei hotărâri valențele unui act de dobândire a terenurilor, în sensul „constatării dobândirii proprietății terenurilor printr-o inventariere" .
In consecință, ambele instanțe trebuiau să se pronunțe motivat în raport cu toate prevederile legislative în vigoare mai sus enunțate, dacă Orașul BUMBEȘTI J. este proprietarul celor două terenuri și în contextul aplicării lor să stabilească expres care este actul de proprietate ce poate servi reclamanților la intabularea terenurilor în regim de proprietate privată a Orașului BUMBEȘTI J., în Cartea Funciară a orașului, conform cu prevederile art. 7 din legea 18/91 și art. 888 și respectiv art. 55 7 cod civil și la dreptul de a pretinde chirie .
Se arată că numai titularul unui drept de proprietate asupra unui teren, în exercitarea prerogativei dreptului său de dispoziție asupra terenului, poate pretinde în condițiile unei legi speciale, care-i conferă acest drept, o lipsă de folosință a unui teren sub forma unei chirii și admițând astfel, înseamnă a-i permite unui neproprietar al terenului obținerea unei injuste îmbogățiri.
În speță, în fraza I-a, propoziția a doua din fila a opta a motivării deciziei recurată și în fraza a II-a a aceleiași file, în mod vădit Tribunalul GORJ a apreciat că: ,, instanța de apel nu mai poate repune în discuție eventualele drepturi reale născute în patrimoniul . calitate de titular de drept de proprietate asupra construcției, pentru că . a invocat existența unui astfel de drept și cu atât mai mult existența unui drept de proprietate asupra terenului.
Iar un astfel de drept, nu a fost soluționat cu autoritatea lucrului judecat de vreo instanță de contencios administrativ, pentru că cele două sentințe doar au menținut ca valabilă HCL 47/2010, care într-o forțată apreciere este cel mult o hotărâre de inventariere (de însușire a unor propuneri de inventariere) atâta timp cât Tribunalul GORJ nu i-a dat motivat în drept caracterul unui act civil de proprietate acestui HCL .
Fără a aprecia temeinic și a stabili legal care este actul de proprietate al Orașului BUMBEȘTI J. asupra celor două terenuri, cu atât mai mult cu cât însăși statul român nu face dovada dobândirii proprietății anterior anului 1990, instanța nu putea nici aprecia asupra temeiului legal al cererii în pretenții ca fiind dispozițiile art. 32.1 al.3 din OUG 88/99 coroborate cu prevederile art. 139-140 din Normele de aplicare a acestei Ordonanțe adoptate prin HG 577/2002 .
Motivând astfel, Tribunalul GORJ a omis a se pronunța asupra unui motiv de apel, respectiv acela cuprins în cap.VII fraza ultimă și în ultima filă a motivării apelului, potrivit cărora și dacă instanța ar fi apreciat motivat în drept, existența unui act de proprietate asupra celor două terenuri, peste a fi aprobat cererea noastră de cumpărare a terenurilor, Orașul BUMBEȘTI J. nu putea pretinde o lipsă de folosință a terenurilor, în condițiile în care potrivit prevederilor art. 137 din HG 577/2002, prima inițiativă aparține societății noastre ca proprietară a construcțiilor ce exercită posesia și folosința terenurilor ca o consecință a executării posesiei și folosinței construcțiilor, Guvernul Tocmai în acest scop venind cu lămuriri concrete și explicite în formularea prevederilor art. 32.1 lit. 3 al OUG 88/99.
În speță, atâta timp cât a existat cererea . cumpărare a terenului de sub construcția P+l, reclamantul C. L. BUMBEȘTI J. avea obligația să dea curs acestei cereri, să-și intabuleze terenul în Cartea Funciară, să stabilească valoarea lui în condițiile art. 140 al Normelor aprobate prin HG 577/2002 și să ceară plata prețului astfel calculat, care este diferit față de prețul pieței și orice altă cerere în instanță reprezentând un abuz de drept.
Motive pentru care în raport cu prevederile art. 488 pct. 1 lit. 6 și lit. 8 și 488 pct. 2 cod procedură civilă solicită:
- dispunerea efectuării unui raport asupra motivelor de recurs, în condițiile în care, în justiția română, nu există un precedent judiciar și analiza raportului într-un complet de filtru .
- declararea ca admisibil, în principiu, a recursului și soluționarea lui în condițiile art. 493 pct. 7 cod procedură civilă
- în temeiul art.497 cod procedură civilă, casarea în tot a deciziei Tribunalului GORJ și trimiterea cauzei spre rejudecare unei alte instanțe, cu grad de instanță de apel, din ROMÂNIA, în interesul unei bune administrări a justiției, în condițiile în care Tribunalul GORJ dând o dezlegare și interpretare greșită a legii, noua instanță urmând a se pronunța motivat și asupra motivului de apel pe care nu 1-a soluționat Tribunalul GORJ.
Se arată că s-a timbrat recursul cu suma de 100 lei, conform prevederilor art. 24 al. 1 și 2 din OUG 80/2013, cu precizarea că recursul vizează greșita aplicare a legii sub aspectul constatării calității de proprietar a reclamantului la data soluționării cererii în pretenții în condițiile în care acesta nu deține un act civil sau administrativ de dobândire a terenului spre a fi realizate prevederile art. 555 -557 cod civil în afara cărora acțiunea nu putea fi promovată .
În drept se invocă prevederile art. 488 pct. 6 și 8 și 488 al.2 cod procedură civilă.
La data de 25.07.2014 intimații reclamanți ORAȘUL BUMBEȘTI J., C. L. BUMBEȘTI-J. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea ca inadmisibil a recursului, iar în subsidiar solicită respingerea recursului ca nefondat întrucât motivele invocate sunt nereale și nu se încadrează în motivele de casare limitativ prevăzute de art. 488 C.pr.civilă .
În drept s-au invocat dispoz. art. 480 alin. (3) C.pr.civilă.
Recurenta pârâta S. C. PENTRU MĂRFURI ALIMENTARE COMAL SA a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției inadmisibilității recursului și soluționării pe fond a celor două motive de recurs privind omisiunea instanței de apel de a se pronunța motivat, prin dec. civilă nr. 359/09.04.2014 asupra a două motive de apel ce ar fi condus la admiterea apelului și modificarea în tot a sentinței instanței de fond în sensul respingerii acțiunii.
Recursul va fi respins ca inadmisibil pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 484 (2) Cod. pr. civ., „ Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.”
În speță, având în vedere obiectul și valoarea litigiului dedus judecății, Curtea constată că judecătoriei îi revine competența soluționării cererii în primă instanță iar hotărârea pronunțată este suspusă numai apelului.
De altfel, această mențiune este menționată expres și în dispozitivul deciziei recurate.
Cum o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege, decizia nr. 359/9 aprilie 2014 pronunțată de Tribunalul Gorj - atacată cu recurs în prezenta cauză, nu este supusă recursului.
Prin urmare, se va respinge, ca fiind inadmisibil, recursul declarat de recurenta - pârâta S. C. PENTRU MĂRFURI ALIMENTARE COMAL SA, în temeiul textului de lege menționat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta S. C. PENTRU MĂRFURI ALIMENTARE COMAL SA împotriva deciziei numărul 359 din data de 09 aprilie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I Civilă în dosarul numărul_, în contradictoriu cu reclamanții ORAȘUL BUMBEȘTI J., C. L. BUMBEȘTI-J., având ca obiect revendicare imobiliară.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Octombrie 2014.
Președinte, T. R. | Judecător, M. L. N. A. | Judecător, L. E. |
Grefier, S. C. |
Red.Jud.L.E./29 octombrie 2014
Tehn.I.C./Ex.2/
Jud.Apel/N.B. și V.B.
Jud.Fond/ J.P.
← Pretenţii. Decizia nr. 888/2014. Curtea de Apel CRAIOVA | Obligaţie de a face. Decizia nr. 1432/2014. Curtea de Apel... → |
---|