Rectificare carte funciară. Decizia nr. 1042/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1042/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 23-06-2014 în dosarul nr. 105/274/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1042
Ședința publică de la 23 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - M. C.-Președinte Instanță
-L. B.- Președinte Secție
-O. C. G.- Judecător
Grefier D. M.
x.x.x
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința din 10 iunie 2014, privind judecarea recursului declarat de recurenta pârâtă M. A.-M. A., împotriva deciziei civile nr. 62/A/20.02.2014, pronunțată de Tribunalul M., în dosarul nr. 105,/274/2013, în contradictoriu cu intimații reclamanți I. B. și I. M., având ca obiect rectificare carte funciară.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din ședința publică de la 10 iunie 2014, au fost consemnate într-o încheiere separată care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Judecătoria Orșova prin sentința supusă apelului a respins acțiunea având ca obiect rectificare carte funciară și anulare documentație cadastrală formulată de reclamanții I. B. și I. M..
A fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâta M. A. M. A..
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că, reclamanții sunt proprietarii unei suprafețe de teren de 360 mp situată în pct. V.. Ielișova, înscrisă în CF_ provenită din conversia pe hârtie a filei nr. 1416 a loc. Svinița, nr. top 369 Terenul are ca vecini: la V- fluviul Dunărea, S- pârâul Ielișeva, E-Duracu Disanca, N- drum de acces.
Pârâta este proprietara terenului situat în . în suprafață de 1743mp intabulată în CF fila 2002 a loc. Svinița cu nr. top 365/1 sub A1 și B1 pe care l-a dobândit prin donație de la defunctul său bunic Camenco P. conform contractului de donație autentificat sub nr. 1078 din 04.05.2005 cu vecinii: N-drum de acces; E- D.N. 57; la V- fluviul Dunărea, S- pârâul Ielișeva.
Prin raportul de expertiză tehnică specialitatea topografie, întocmit de expert M. I. G. s-a concluzionat că terenurile părților se suprapun în mod real pe o suprafață de 360 mp, suprapunere datorată unui deficit de teren de 910 mp între actele de proprietate ale părților și realitatea din teren.
Potrivit art. 34 din Legea nr. 7/1996, republicată, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară, dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că: 1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; 2. dreptul înscris a fost greșit calificat; 3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; 4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
Acțiunea în rectificare înscrierilor făcute în cartea funciară este acea acțiune în justiție prin care se cere îndreptarea sau suprimarea unei înscrieri necorespunzătoare realității făcută în cartea funciară pentru a pune de acord starea tabulară cu situația juridică reală a unui imobil. Ea are un caracter subsidiar, este grefată pe o acțiune de fond-acțiune în nulitate sau anularea actului, în simulație, în rezoluțiune, etc. și constă într-o cerere în constatarea nevalabilității înscrierii sau titlului în temeiul căruia s-a săvârșit înscrierea.
Rectificarea înscrierii se poate cere dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat vreuna dintre situațiile prevăzute de art. 34 din lege.
În lipsa unei hotărâri judecătorești date în acest sens sau a acordului titularului dreptului înscris, radierea dreptului nu poate fi dispusă unilaterala.
Din interpretarea dispozițiile art. 34 din Legea nr. 7/1996 și din considerentele expuse mai sus reiese că acțiunea în rectificare nu poate fi admisă dacă nu s-a dispus anterior, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, anularea actului juridic ce a stat la baza înscrierii, a încheierii prin care s-a dispus înscrierea sau a înseși înscrierii efectuată în cartea funciară sau stabilirea unei situații conforme cu realitatea, cu alte cuvinte acțiunea în rectificare este o acțiune accesorie grefată pe o acțiune principală care constituie suportul său juridic.
Cum prin acțiunea introductivă, reclamanții nu au invocat nevalabilitatea titlului de proprietate al pârâților, contractul de donație autentificat sub nr. 1078 din 04.05.2005, înscris în cartea funciară, și nici nu s-a depus la dosarul cauzei o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă prin care să se constatate vreuna dintre situațiile prevăzute de art. 34 din lege, instanța a respins acest capăt de cerere ca neîntemeiat.
Instanța a respins și capătul de cerere privind anularea documentației cadastrale pentru următoarele argumente:
Nulitatea, indiferent dacă este absolută sau relativă, sancționează actele juridice încheiate cu încălcarea sau neobservarea normelor legale. Actul juridic este o manifestare de voință a uneia sau mai multor persoane fizice sau juridice, săvârșite în scopul de a crea, modifica sau stinge raporturi juridice civile care, pentru a fi valabil trebuie să conțină elementele esențiale prevăzute de art. 948 din Codul civil, respectiv capacitatea de a contracta, consimțământul valabil exprimat al părții care se obligă, un obiect determinat și o cauză licită. Un act juridic încheiat cu încălcare vreuneia din aceste cerințe se sancționează cu nulitatea.
Documentațiile cadastrale sunt documente tehnice prin care se identifică, se măsoară și se descriu imobilele, în vederea înscrierii în cartea funciară a actelor și faptelor juridice privitoare la acestea (Legea 7/1996 art. 9-16 coroborat cu Ordinul nr. 634/13.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind documentațiile cadastrale, art. 1, 11 și art. 2).
Or, având în vedere obiectul și scopul declarat de lege al lucrărilor cadastrale în general, al documentațiilor cadastrale în special - ca acte de constatare a situației reale din teren, acestea nu îndeplinesc condițiile de valabilitate ale unui act juridic civil pentru a fi sancționate cu nulitatea.
Pe de altă parte, instanța a reținut că în ipoteza în care dincolo de ceea ce se pretinde, în realitate s-a invocat ocuparea unei suprafețe de teren de către proprietarul vecin înscris în Cartea funciară, pentru realizarea dreptului pretins, partea interesată are calea acțiunii reale petitorii, deoarece dreptul de proprietate beneficiază de ocrotire juridică indiferent de întinderea imobilului înscrisă în Cartea funciară, reflectată de documentația cadastrală, dat fiind că, potrivit art. 32 lit. a din Legea 7/1996 republicată, efectul de opozabilitate al înscrierilor este inoperant cu privire la suprafața terenurilor, destinația, categoria de folosință sau alte asemenea aspecte.
În ceea ce privește cererea reconvențională având ca obiect constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 556/16.03.2012 de BNP D. O., pentru lipsa cauzei, instanța a respins-o ca neîntemeiată.
Conform art. 1235 din Noul Cod Civil, cauza este motivul care determină fiecare parte să încheie contractul. De asemenea, potrivit art. 1239, contractul este valabil chiar atunci când cauza nu este expres prevăzută, iar existența unei cauze valabile se prezumă până la proba contrarie.
Împotriva acestei sentințe în termen legal au formulat recurs reclamanții I. B. și I. M., criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În ședința publică din data de 10.09.2013 calea de atac exercitată de reclamanți a fost recalificată din recurs în apel.
Tribunalul M. prin decizia civilă nr.62 de la 20.02.2014 a admis apelul formulat de apelanții reclamanți I. B. și I. M., domiciliați în comuna Svinița, ., jud. M., împotriva sentinței civile nr. 274/24.04.2013 pronunțată de Judecătoria Orșova în contradictoriu cu intimata pârâtă M. A.-M. A.,domiciliată în București, ..21, (la Cabinet avocat D. nr.21), a schimbat sentința în sensul că a admis acțiunea, a omologat raportul de expertiză întocmit de expert Biteș Ș..
A dispus anularea documentației cadastrale în baza căreia imobilul proprietatea intimatei M. A. M. A. înscris în CF_ a fost repoziționat pe amplasamentul terenului proprietatea reclamanților înscris în CF nr._.
A dispus rectificarea filei CF nr._ privind proprietatea intimatei M. A. M. A. în sensul repoziționării amplasamentului acestui teren conform expertizei și schiței anexe întocmite de expertul Biteș Ș..
A obligat intimata la 1255 lei cheltuieli de judecată la fond și în apel către apelanții reclamanți I. B. și I. M..
Pentru a se pronunța astfel Tribunalul a reținut următoarele:
Din actele de proprietate aflate la dosar a rezultat că reclamanți dețin în proprietate un teren în suprafață de 360 mp fânețe, situat pe raza localității Șvinița, jud. M., în punctul V. Ieliseva, înscris în CF nr._ a localității Șvinița, nr. top 369 și a fost dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 556/16.03.2012, încheiat cu vânzătoarea Duracu Disanca.
Pârâta M. A. M. A. deține în proprietate un teren fânețe în suprafață de 1743 mp, reieșită din măsurători, față de 1439 mp, teren situat pe raza localității Șvinița, în punctul Ieliseva, înscris în CF nr. 2002 a localității Șvinița, cu nr. top 365/1, sub A1 și B1, dobândit prin contractul de donație autentificat sub nr. 1078/04.05.2005, încheiat de bunicul să, P. Camenco. Terenul pârâtei a fost intabulat în CF nr._ cu nr. cadastral 5.
Prin expertiza efectuată în apel, expertul Biteș Ș. a arătat că imobilele celor două părți figurează în planul cadastral vechi întocmit la începutul secolului trecut, în anii 1903-1905, terenurile sunt distincte, au numere top diferite, terenul reclamanților fiind parte din imobilul cu nr. top 369 iar cel a al pârâtei fiind dezmembrat din imobilul cu nr. top 365 și conform planului cadastral vechi se situează de o parte și de alta a râului Ieliseva.
Astfel, a arătat expertul imobilul cu nr. top 369 se situează la Nord de râu, pe amplasamentul în litigiu, iar imobilul cu nr. top 365 este situat la Sud de râu, delimitat pe schița anexă a raportului de expertiză prin punctele 15-16-17-18-19-20 și aceeași situație a imobilelor este prezentată și pe planul la scara 1:1000 întocmit cu ocazia exproprierilor pentru crearea lacului de acumulare Porțile de F..
A mai arătat expertul că suprapunerea terenurilor înregistrată în baza grafică de date a OCPI este doar virtuală și se datorează întocmirii greșite a documentației cadastrale pentru terenul pârâtei, amplasamentul corect al terenului acesteia fiind la Sud de râul Ieliseva, suprapunerea putând fi soluționată prin repoziționarea terenului pârâtei pe amplasamentul corect de la Sudul râului Ieliseva.
Aceleași concluzii s-au desprins din expertiza efectuată de expertul Raciov A. I. în dosarul nr. 672/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Orșova, acesta arătând că potrivit planurilor de carte funciară cele două numere top, 369 și 365, sunt amplasate de o parte și de alta a râului Ielisova, fapt confirmat și de planurile întocmite în vederea exproprierii, astfel că cele două imobile nu se suprapun.
În aceste condiții, neexistând o suprapunere reală a terenurilor, ci doar una virtuală, ivită ca urmare a întocmirii greșite a documentației cadastrale pentru intabularea terenului pârâtei, reclamanții, care se află în posesia imobilului proprietatea lor, nu au la îndemână o acțiune reală pentru protecția dreptului lor de proprietate, cu atât mai mult cu cât nici nu contestă dreptul de proprietate al pârâtei, dar cu toate acestea sunt prejudiciați întrucât li s-a refuzat intabularea imobilului lor, tocmai datorită întocmirii greșite a documentației cadastrale pentru terenul pârâtei.
Cum pârâta a refuzat să refacă documentația cadastrală pe amplasamentul corect al terenului său, instanța a apreciat că se impune anularea documentației cadastrale în baza căreia imobilul său fost repoziționat pe amplasamentul terenului proprietatea reclamanților înscris în CF nr._ și în temeiul art. 908 alin. 1 pct. 1 cod civil s-a dispus rectificarea filei CF nr._ privind proprietatea intimatei M. A. M. A. în sensul repoziționării amplasamentului acestui teren conform expertizei și schiței anexe întocmite de expertul Biteș Ș..
Față de aceste considerente, a fost admis apelul, a fost schimbată hotărârea instanței de fond, a fost omologat raportul de expertiză întocmit de expert Biteș Ș. și a fost admisă acțiunea formulată de reclamanți,în sensul celor arătate mai sus.
În temeiul art. 274 C.pr.civ. a fost obligată intimata la 1255 lei cheltuieli de judecată la fond și în apel către apelanții reclamanți I. B. și I. M..
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta M. A. M. A..
În motivarea recursului a invocat excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești de a soluționa cauza ce privește capătul de cerere privind nulitatea documentației cadastrale formulat de reclamanții B. I. și M. I. în contradictoriu cu pârâta M. Na M. A. pe considerentul că acest înscris nu reprezintă un act juridic care să prevadă drepturi și obligații și care să fie supus anulării în instanță pentru nerespectarea dispozițiilor legale dictate pentru încheierea lui valabilă, ci reprezintă un act tehnic prin care se realizează identificarea, măsurarea și descrierea imobilelor. Întrucât un asemenea act nu generează raporturi juridice atrage implicit și necompetența generală a instanțelor de a soluționa o cerere în constatarea nulității unei astfel de documentații.
Soluția este vădit nelegală și apreciază ca instanța însăși nu a găsit o motivare în drept a soluției pronunțate fiindcă hotărârea recurată nu este motivata „în drept” conform rigorilor instituite de art. 261 Cod Procedura Civilă.
Instanța de fond a făcut o apreciere corecta a probelor și a situației de fapt că se impune respingerea acțiunii pe motivul că documentația cadastrală nu are calitatea de act juridic.
Documentația tehnică cadastrală reprezintă o lucrare supusă rigorilor dispozițiilor legii speciale privind legalitatea mențiunilor din documentația cadastrală din Legea nr. 7/1996, ori instanța de apel în temeiul acestui act normativ trebuia sa constate legalitatea soluției pronunțate de instanța de fond si nu să soluționeze cererea în baza normelor de drept comun care nu au aplicabilitate în cauză.
O verificare a documentației cadastrale privind realitatea mențiunilor conținute de aceasta în legătură cu proprietățile părților aflată în litigiu este o condiție esențială și privește legalitatea înscrierii bunului în cartea funciară.
Decizia astfel pronunțată este profund criticabilă, întrucât în cauză sunt incidente prevederile art. 109 alin.2 cod procedură civilă raportat la norma specială edictată prin art.11, alin. 6 din Legea nr. 7/1996 potrivit căreia contestațiile cu privire la exactitatea datelor comunicate prin lucrările de cadastru, însoțite de documente doveditoare, pot fi prezentate de deținători, în scris, în termen de 60 de zile de la înștiințarea scrisă, oficiului teritorial care le va soluționa în termen de 30 de zile.
Cei nemulțumiți de modul de soluționare a contestațiilor de către oficiul teritorial pot face plângere la judecătoria în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul în termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, inadmisibilitatea vizând o condiție de exercițiu a acțiunii civile, calificată de altfel prin legea specială ca având natura unei plângeri și care nu înfrânge art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului de vreme ce protecția concretă, efectivă a dreptului se realizează prin supunerea analizei acestuia decurgând din exercitarea plângerii, cale prin care partea interesată are accesul efectiv la instanță.
Susține că prin hotărârea data instanța a încălcat formele de procedura prevăzute sub sancțiunea nulității de art 105 alin 2.
Potrivit art. 208 alin. (1) Cod pr.. civilă, dacă pentru expertiză este nevoie de o lucrare la fața locului, ea nu poate fi făcută decât după citarea părților prin carte poștală recomandată, cu dovadă de primire, arătându-i zilele și orele când începe și continuă lucrarea. Dovada de primire va fi alăturată lucrării expertului.
Arată că a fost convocată de către expert Bites S. prin scrisoarea recomandata recepționată la data de 14.10.2013. Expertul convoacă părțile pentru data de 16.10.2013. Deși a încercat in repetate rânduri sa ia legătura telefonică cu expertul, acesta nu a putut fi contactat, motiv pentru care a transmis acestuia un email în care îl informa cu privire la necesitatea reconvocării părților pentru o altă dată față de împrejurarea ca, datorita primirii convocării într-un termen mult prea scurt față de data stabilită pentru realizarea lucrării, era in imposibilitate de a se prezenta dat fiind faptul ca nu locuiește în județul M. si nicio persoana de la locul de muncă nu a mai putut fi contactat vineri după amiaza în vederea acordării concediului pentru ziua de luni, 16.10.2013 in vederea participării la expertiza.
Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art. 312 alin. (3) rap la art 304 pct 5 Cod pr.civilă, solicită admiterea recursului formulat, casarea deciziei recurată și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe, pentru efectuarea unui nou raport de expertiză cu respectarea dispozițiilor legale.
Consideră că instanța a acordat mai mult decât s-a cerut sau ceea ce nu s-a cerut - art 304 pct.6 Cod Procedura Civilă.
Apreciază că hotărârea instanței de apel realizează o nepermisa ingerința in dreptul de proprietate al reclamantei deși in baza principiului disponibilității, partea reclamanta nu a formulat pretenții cu privire la proprietate prin cererea introductivă de instanță.
Astfel, se observa ca întreaga argumentație șubreda a instanței de apel se întemeiază pe o presupusa "suprapunere virtuala" a terenurilor aflate in proprietatea celor doua părți.
Deși noțiunea de "suprapunere virtuala" ar presupune cel mult o suprapunere in acte a terenurilor, fără ca aceasta suprapunere sa existe in teren, in realitate, in mod evident cele două terenuri se suprapun cată vreme reclamantul solicita "repoziționarea" terenului proprietatea sa la sud de râu față de poziția sa actuală de la sud și de la nord de râu.
Practic repoziționarea semnifica o modificare a granițelor si amplasamentului terenului proprietatea reclamantei ori aceasta categorie de pretenții reprezintă o cerere reala, patrimoniala si care tinde la modificarea însăși a proprietății si nu doar a documentației cadastrale care reflecta dreptul real in cartea funciară.
Lecturând din nou cererea principala cu care instanțele au fost investite, se constata că nu exista un petit privind dreptul real de proprietate al recurentei ori prin soluția pronunțata de către Tribunalul M. s-a realizat practic o modificare a dreptului real, adică cu totul altceva decât s-a cerut.
Esențial de subliniat ca modificarea înscrierii în cartea funciara nu poate opera decât ca o reflecție a modificării situației de fapt si juridice a proprietății.
Hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se sprijină- art 304 pct.7 rap. la art 261 Cod Procedura Civila.
În primul rând solicită să se constate ca hotărârea recurată motivează soluția de schimbare în tot a hotărârii pronunțate in fond printr-o argumentație de două paragrafe (ultimele doua de pe pagina 6), restul hotărârii reprezentând reluări ale susținerilor părților si experților precum si argumentația instanței de fond.
Examinând hotărârea pronunțata din prisma motivării in fapt si in drept a soluției, se constată ca in cauza nu au fost respectate dispozițiile art 261 Cod Procedura Civila care prevăd că „Hotărârea se da in numele legii si va cuprinde (...) motivele de fapt si de drept care au format convingerea instanței, precum si cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Potrivit disp art 261 alin 1 pct 5 Cod Procedura Civila care se refera la necesitatea motivelor de fapt si de drept care au format convingerea instanței precum si cele pentru care au fost înlăturate cererile părților impune o concluzie importanta, anume aceea ca instanța trebuie sa se refere in motivare la temeiul de drept aplicabil situației de fapt astfel cum aceasta rezulta din probele administrate.
Astfel cum a reținut practica instanțelor, motivarea trebuie sa fie pertinentă, întemeiată, omogenă, concretă, convenabilă și accesibilă, clară și accesibilă, precisă, fermă, respectiv sa aibă puterea de a convinge.
Or, examinând hotărârea recurată din prisma criteriilor instituite de disp art 261 Cod procedură civilă, se constata ca argumentația acesteia nu demonstrează logic care a fost raționamentul juridic, respectiv care sunt dispozițiile legale incidente care au condus instanța la pronunțarea deciziei.
Art.304 pct. 9 rap. la art. 908 alin. 1 pct. 1 Cod Civil - Hotărârea este data cu aplicarea greșită a legii.
În motivarea hotărârii recurate, pag 6 paragraf ultim, instanța de apel retine următoarele: „cum pârâta a refuzat sa refacă documentația cadastrala pe amplasamentul corect al terenului său, instanța apreciază ca in cauza se impune anularea documentației cadastrale în baza căreia imobilul a fost repoziționat pe amplasamentul terenului proprietatea reclamanților înscris in CF nr._ si in temeiul art. 908 alin 1 pct 1 Cod Civil se va dispune rectificarea filei CF_ privind proprietatea intimatei M. A. M. A. în sensul repoziționării amplasamentului acestui teren conform expertizei si schiței anexe întocmite de expert Bites Ș.. "
În primul rând se impune a se lamuri din punct de vedere al legii aplicabile daca în cauză sunt incidente prevederile Codului civil de la data întocmirii actului a cărui anulare se cere sau dispozițiile Codului Civil in vigoare la momentul sesizării instanței de judecata.
Potrivit Legii nr.71/2011 de punere in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil:
Art.3. Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea in vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii, ori producerii lor.
Art.4. Actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate, prevăzute de Codul civil din 1864, precum si de alte acte normative, la data intrării in vigoare a Codului civil, rămân supuse dispozițiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit Codului civil sau dispozițiilor prezentei legi.
Art. 5-(1) Dispozițiile Codului civil se aplica tuturor actelor si faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., precum si situațiilor juridice născute după ..
(2) Dispozițiile Codului civil sunt aplicabile si efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării in vigoare a acestuia derivate din starea si capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție si obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor si din raporturile de vecinătate, daca aceste situații juridice subzista după . Codului civil.
Veți observa ca textul de lege invocat de către instanța de apel, respectiv art. 908 alin.1 pct.1 din Noul Cod Civil nu este aplicabil în cauză câtă vreme actul a cărei anulare se cere este anterior datei intrării in vigoare a acestei dispoziții legale, legea neputând retroactiva.
Chiar daca ar trece peste această chestiune a aplicării legii civile in timp, urmează să se constate că în cauză s-a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor substanțiale ale art.908 alin.1 pct.1 din Noul Cod civil.
Astfel, înscrierea sau încheierea nu este valabilă sau actul in temeiul căruia a fost efectuată înscrierea a fost desființat, în condițiile legii, pentru cazuri sau motive anterioare sau concomitente înscrierii ori, după caz, emiterii presupune una din următoarele două situații:
- pe o parte ca înscrierea în cartea funciară nu este valabila neavând corespondent in actul juridic justificativ, ori in cauza nu sunt într-o astfel de situație câtă vreme înscrierea a avut în vedere întinderea dreptului constatat prin actul de proprietate si această înscriere respecta suprafața si amplasamentul proprietății.
- încheierea registratorului de carte funciară nu este valabilă, fapt care nu a fost criticat de către reclamanți si nici probat.
Ca atare, se impune să se constatate pe de o parte că în cauza nu sunt aplicabile dispozițiile art. 908 Cod Civil față de principiul neretroactivității legii civile, pe de alta parte, chiar daca s-ar trece peste aceasta chestiune, in cauza nu sunt întrunite condițiile prev.de art. 908 alin 1 pct 1 ca sa justifice soluția pronunțata de către instanța de apel.
la baza pronunțării hotărârii recurate este cel puțin îndoielnică.
În drept: invocă prevederile art. 304 pct. 5, 6, 7, 9 rap. la art. 312 Cod Procedura Civila.
Legal citați intimații I. M. și I. B. au depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca fiind netemeinic, nelegal și nefondat, în sensul menținerii sentinței civile criticate și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
Excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești de a soluționa cauza în ceea ce privește capătul de cerere privind anularea documentației cadastrale, dar nu și cu privire la rectificarea filei de carte funciară, motivată pe considerentul că acest înscris nu reprezintă un act juridic care să prevadă drepturi și obligații nu poate fi admisă.
Aprecierea recurentei că soluția instanței de apel este vădit nelegală, deoarece nu este motivată în drept, este în contradicție cu susținerile din aceeași cerere de recurs, pct.4.5, în care se susține că hotărârea este dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv art.908 alin.1 pct.1 Cod civil, pe care se bazează motivarea sentinței recurate, neîncălcându-se dispozițiile art.261 Cod pr.civilă.
Instanța de apel nu a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 Cod pr.civilă, recurenta fiind citată prin carte poștală recomandată, depusă la poștă la data de 09.10.2013, de către expertul Bites Ș. pentru a se prezenta în data de16.10.2013, ora 10, la locul efectuării expertizei. Prin aceasta s-au respectat dispozițiile art.208 alin.1 Cod pr.civilă, recurenta achiesând la procedurile și fondul expertizei prin formularea de obiecțiuni în termenele și condițiile legale.
Criticile raportate la art.304 pct.5 nu sunt fondate, dispozițiile legale neputând fi interpretate subiectiv, în funcție de interesele oricăreia dintre părți sau ca acestea să încerce să le interpreteze diferit în recurs în comparație cu apelul, iar interpretările contradictorii să-și mai producă și efecte.
Instanța nu a acordat mai mult decât s-a cerut sau ceea ce nu s-a cerut și nici nu a realizat o ingerință în dreptul de proprietate al recurentei, motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.6 Cod pr.civilă nefiind aplicabil în speță.
Hotărârea nu este dată cu aplicarea greșită a legii, instanța de apel întemeindu-și sentința pe dispozițiile noului cod civil, act normativ aplicabil în speță, repoziționarea imobilului fiind efectuată la data de 03.12.2012.
Cu privire la stadiul de soluționare a dosarului 671/P/2012 arată că au făcut dovada că s-a dispus scoaterea urmării penale prin ordonanța din 05.12.2013, iar susținerea că mărturia numitei Duracu Dinsancă „este cel puțin îndoielnică” este o chestiune de interpretare subiectivă a recurentei, neavând acest privilegiu și nici o obligație ce-i incumbă privitoare la acest aspect, ci un drept procedural pe care nu l-a materializat cu ocazia dezbaterilor pe fond în fața instanței de apel.
În drept invocă prevederile art. 115 și următ. Cod pr.civilă.
Analizând motivele de recurs in raport cu hotărârea recurată, Curtea retine următoarele:
Prin hotărârea recurată, Tribunalul a dispus anularea documentației cadastrale in baza căreia imobilul proprietatea intimatei a fost repoziționat pe amplasamentul terenului proprietatea reclamanților si a dispus rectificarea filei CF nr._.
Sub un prim aspect se retine ca in cauza sunt aplicabile dispozițiile Noului cod civil pentru următoarele considerente:
Astfel, potrivit art. 76 din L. 71/2011, dispozițiile art. 876 - 915 din Codul civil privitoare la cazurile, condițiile, efectele și regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor și faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârșite ori produse după . Codului civil.
In fapt, intimații reclamanți I. B. si I. M. sunt proprietarii terenului in suprafața de 360 mp, cu nr. cad. 369, înscris in CF_ Svinita, dobândit prin cumpărare.
Recurenta parata, M. A. M., deține un teren in suprafața de 1387 mp., nr. cad. 5, înscris in CF_ Svinita.
Acest teren a fost dobândit prin donație de la numitul P. Camenco la data de 04.05.2005, potrivit contractului autentic nr. 1078.
Ca urmare prin încheierea nr. 1429-1430 acest teren s-a transcris in CF cu caracter nedefinitiv 4/N Svinita si s-a intabulat dreptul de proprietate in favoarea recurentei parate.
In decembrie 2012, la solicitarea intimatei parate se întocmește o documentație tehnica de actualizare date imobil, prin repoziționare.
Prin încheierea nr. 8532/03.12.2012 se admite cererea cu privire la imobilul cu nr. cad._ – provenit din nr. cad.5, înscris in CF_ – provenita din CF 4/N si sa notat repoziționarea imobilului.
In ceea ce priveste situația imobilului cu nr. cad 369, aparținând intimaților, prin încheierea nr. 7384 s-a respins cererea de actualizare date ca urmare a constatării suprapunerii in baza de date grafice cu imobilul cu nr. cad 5 aparținând recurentei.
Ca urmare, reclamanții au formulat prezenta acțiune prin care au solicitat rectificarea CF si anularea documentației tehnice.
Obiectul prezentei acțiuni este determinat de situația creata ca urmare a suprapunerii existente in baza de date grafice a terenurilor, realizata ca urmare a întocmirii documentațiilor si actualizării de situații in anul 2012.
Cum actele si faptele juridice ce fac obiectul prezentului litigiu sunt ulterioare intrării in vigoare a NCC, iar cererea de anulare si rectificare priveste situații care s-au născut după . NCC, in cauza devin incidente dispozițiile acestuia.
In consecința urmează sa fie avute in vedere următoarele dispoziții legale:
Potrivit art. 907 (1) NCC, când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia.
(2) Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară.
(3) Situația juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaștere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declarație dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată împotriva acestuia, prin care s-a admis acțiunea de fond. Acțiunea de fond poate fi, după caz, o acțiune în anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.
Potrivit art. 908(1) NCC, orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii, dacă:
1. înscrierea sau încheierea nu este valabilă ori actul în temeiul căruia a fost efectuată înscrierea a fost desființat, în condițiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente încheierii ori, după caz, emiterii lui;
2. dreptul înscris a fost greșit calificat;
3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;
4. înscrierea în cartea funciară nu mai este, din orice alte motive, în concordanță cu situația juridică reală a imobilului.
(2) Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarația autentică notarială a titularului dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat, fie, în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă.
(4) Acțiunea în rectificare poate fi introdusă concomitent sau separat, după ce a fost admisă acțiunea de fond, când este cazul. Ea poate fi formulată atât împotriva dobânditorului nemijlocit, cât și împotriva terților dobânditori, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, în condițiile prevăzute la art. 909, cu excepția acțiunii întemeiate pe dispozițiile alin. (1) pct. 3 și 4, care nu poate fi pornită împotriva terților care și-au înscris vreun drept real, dobândit cu bună-credință și printr-un act juridic cu titlu oneros sau, după caz, în temeiul unui contract de ipotecă, întemeindu-se pe cuprinsul cărții funciare.
Așa cum se observa din dispozițiile legale mai sus menționate, rectificarea este admisibila numai in situațiile prevăzute de art. 908(1) NCC si poate fi promovata fie pe cale amiabila fie prin hotărâre judecătoreasca, ca urmare a admiterii acțiunii de fond.
Dispozițiile din noul cod sunt asemănătoare dispozițiilor din vechea lege, acțiunea in rectificare fiind reglementata ca o acțiune subsidiara o acțiunii de fond, respectiv o acțiune în anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.
In consecința, in mod temeinic si legal a reținut prima instanța ca o acțiune in rectificare, astfel cum e reglementata de textul de lege, nu este admisibila decât in situația existentei unei hotărâri judecătorești de admitere a acțiunii de fond.
Este adevărat ca, așa cum rezulta din expertiza întocmita de catre expert Bites S., in cauza este vorba de o suprapunere virtuala a celor doua terenuri, ca urmare a întocmirii greșite a documentației cadastrale pentru terenul cu nr. cad. 5 aparținând recurentei, din punct de vedere al poziționării reale cele doua terenuri fiind situate distinct, de o parte si de alta a râului Ieliseva. Aceasta situația se desprinde si din raportul de expertiza tehnica judiciara întocmit in cadrul dosarului nr. 671/P/2012.
Insa in raport de prevederile legale, care sunt clare si imperative, acțiunea in rectificare pentru a putea fi admisibila trebuie promovata in condițiile legii. Aceasta cu atât mai mult cu cat recurenta parata contesta dreptul intimaților reclamanți sub aspectul obiectului material identificat prin poziționare, ambele parți revendicând realitatea situării terenului in raport cu documentațiile proprii.
De asemenea, in mod temeinic si legal a reținut prima instanța faptul ca documentațiile cadastrale sunt documente tehnice, prin care se constata situația reala din teren, acestea nefiind acte juridice civile pentru a fi sancționate cu nulitatea.
Ceea ce prezintă relevanta din punct de vedere al înscrierilor de carte funciara sunt actele si faptele juridice, documentațiile cadastrale realizând identificarea situației din punct de vedere tehnic in teren.
Prin urmare, stabilirea corecta si a situației juridice a imobilelor si rectificarea înscrierilor de carte funciara cu respectarea condițiilor cerute de lege, permite ulterior întocmirea documentațiilor cadastrale in conformitate cu situația reala, in mod fondat reținând prima instanța ca dreptul de proprietate beneficiază de ocrotire juridica indiferent de modul in care sunt stabilite elementele tehnice in documentația cadastrala.
Prin urmare sub toate aceste aspecte motivele de recurs sunt întemeiate.
In ceea ce priveste motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 Codul de procedura civila, Curtea constata ca ambele parți au fost convocate prin scrisori recomandate, dovada de convocare fiind atașata la lucrare.
Eventualul motiv de nulitate invocat de catre recurenta, privind convocarea in vederea efectuării expertizei, poate atrage nulitatea relativa a raportului de expertiza, daca e invocata in condițiile art.108 alin. 3 Codul de procedura civila, potrivit cu care „neregularitatea actelor de procedură se acoperă dacă partea nu a invocat-o la prima zi de înfățișare ce a urmat după această neregularitate și înainte de a pune concluzii în fond”. Or in cauza deși au fost acordate mai multe termene ulterior depunerii raportului, partea nu a invocat acest motiv, situație in care acest motiv de recurs este nefundat.
In ceea ce priveste motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 Codul de procedura civila si acesta este neîntemeiat, instanța de apel examinând cauza sub toate aspectele invocate.
In raport de cele mai sus menționate si reținute ca fiind întemeiate sub aspectul motivelor de recurs, Curtea urmează sa admită recursul, sa modifice decizia in sensul respingerii apelului si menținerii dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta pârâtă M. A.-M. A., împotriva deciziei civile nr. 62/A/20.02.2014, pronunțată de Tribunalul M., în dosarul nr. 105,/274/2013, în contradictoriu cu intimații reclamanți I. B. și I. M..
Modifică decizia în sensul că respinge apelul, menține dispozițiile sentinței civile.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Iunie 2014.
Președinte, M. C. | Judecător, L. B. | Judecător, O. C. G. |
Grefier, D. M. |
Red.L.Bunea17.07.2014
2 ex/AS
j.a.V.N.
A.B.
j.f.C.E.C.
| ← Conflict de competenţă. Hotărâre din 19-03-2014, Curtea de... | Strămutare. Sentința nr. 25/2014. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
