Grăniţuire. Decizia nr. 454/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
Comentarii |
|
Decizia nr. 454/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 06-07-2015 în dosarul nr. 454/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 454/2015
Ședința publică de la 06 Iulie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE -A. M.
Judecător- S. P.
Judecător- R. M.
Grefier- F. I.
****
Pe rol, soluționarea recursului declarat de reclamanții G. D. și D.(fostă G.) IRINIȚA, împotriva încheierii din 16 aprilie 2015, pronunțată de Tribunalul O.- Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți D. S.- moștenitorul lui D. C., D. M. și D. M., având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat intimatul pârât D. S., asistat de avocat F. L., în baza împuternicirii avocațiale, același apărător reprezentând și pe intimata pârâtă D. M., fiind lipsă recurenții reclamanți G. D., D. Irinița cât și intimata pârâtă D. M..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care a învederat că recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, iar intimata pârâtă D. M., a formulat întâmpinare la motivele de recurs, după care;
Instanța, constatând că nu mai sunt formulate alte cereri sau invocate excepții, a apreciat cauza in stare de judecată și a acordat cuvântul asupra recursului.
Având cuvântul, avocat L. F., pentru intimații pârâții D. S. și D. M., a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea încheierii din 16.04.2015, pronunțată de Tribunalul O., ca fiind legală și temeinică, întrucât cererea de lămurire a dispozitivului deciziei nr.222/2012 a fost lămurită prin decizia nr.1409/13.10.2014, prin care s-a modificat încheierea din 8.05.2014, în sensul respingerii cererii formulată de aceleași părți.
În esență, a susținut că cele două cereri formulate de reclamanți, fie că au fost intitulate în eroare materială ori în lămurire dispozitiv, au fost respinse în mod irevocabil de Curtea de Apel C., prin deciziile nr.395/2014 și respectiv 1409/2014.
Cum reclamanții au refuzat să respecte hotărârile judecătorești definitive, au formulat o nouă cerere în lămurirea aceluiași dispozitiv al deciziei nr.222/2012, noua cerere având aceiași motivație ca și cererea în îndreptarea erorii materiale ori prima cerere în lămurirea dispozitivului, motiv pentru care, în temeiul art.166 Cod pr.civ., s-a invocat excepția puterii lucrului judecat, fiind evident că există triplă identitate de părți, obiect și cauză.
Concluzionând, susține că reclamanții, prin cererea de lămurire a dispozitivului deciziei nr.222/2012, decizie ce a rămasă irevocabilă, solicită schimbarea soluției dispusă de instanță
A depus concluzii scrise.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 24.10.2014 G. D. și D. Irinița au formulat cerere de revizuire a deciziei civile nr. 222/1.11.2012 pronunțată în dosarul nr._, soluționat de Tribunalul O., întrucât dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziții potrivnice ce nu pot fi aduse la îndeplinire.
In acest sens s-a arătat că în dispozitivul deciziei nr. 222/1.11.2012 există dispoziții potrivnice în sensul că, pe de o parte, instanța a omologat varianta I anexa 4 a expertizei din 27.09.2012, iar pe de altă parte, la redactare s-a trecut puncte ce aparțin expertizei din 31.05.2012, anulată prin încheierea din 28.06.2012.
La termenul din 24.11.2014 G. D. a precizat că își însușește cererea modificată ca fiind cerere de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 222/1.11.2012, în temeiul art. 281/1 teza II-a C.p.civ.
La aceeași dată 24.11.2014 D. Irinița a înțeles să modifice cererea intitulată cerere de revizuire într-o cerere de lămurire dispozitiv întemeiată pe dispoz. art. 281/1 teza II-a C.p.civ.
Aceasta a arătat că în realitate există o neconcordanță între minuta și partea a III-a dispozitivului hotărârii, și nu în cuprinsul dispozitivului (în sensul de minută) hotărârii deoarece minuta este extrem de clară.
S-a precizat că instanța care a pronunțat decizia nr. 222/1.11.2012 a îndreptat inițial și ulterior lămurit (însă în baza tezei I a art. 281/1 Cp.civ.) decizia nr. 222/1.11.2012, arătând în mod corect care sunt punctele de delimitare ale liniei de hotar, adică cele din varianta I anexa 4 a raportului de expertiză din 27.09.2012 ce a fost omologat de către instanța de grănițuire.
Insă această instanță nu a avut în vedere a doua teză a art. 281/1 C.p.civ. și anume posibilitatea înlăturării acestor puncte de delimitare preluate de la o expertiză anulată și care sunt în contradicție cu varianta I anexa 4 a expertizei ce a fost omologată.
Prin încheierea de ședință din data de 16 aprilie 2015, pronunțată de Tribunalul O., s-a admis excepția autorității de lucru judecat.
S-a respins pentru autoritate de lucru judecat cererea de lămurire a dispozitivului decizie civile nr. 222 din 01.11.2012 formulată de apelanții reclamanți G. D., domiciliat în Pitești, ., ., ., și D. Irinița în calitate de moștenitor al defunctului D. C., domiciliată în Pitești, ., ., împotriva sentinței civile nr. 2658/23.06.2011 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți: D. S. în calitate de moștenitor al defunctului D. C., domiciliat în ., județul O., D. M., domiciliată în ., județul O., D. M., domiciliată în ., județul O..
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a constatat că în cauză există autoritate de lucru judecat.
Astfel, așa cum au menționat reclamanții G. D. și D. Irinița în cauză a mai avut loc o cerere de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 222/1.11.2012, cerere ce a fost soluționată prin încheierea din 8.05.2014 de Tribunalul O., în sensul că s-a admis cererea și s-a dispus lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 222/01.11.2012 pronunțată în dosarul nr._ în sensul celor solicitate.
Față de prima cerere de lămurire, tribunalul a constatat că în cauză există autoritate de lucru judecat, chiar dacă ce-a de-a doua hotărâre se întemeiază pe dispozițiile art. 281/1 teza a II-a C.p.civ.
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât ca în manifestarea sa de excepție procesuală, autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente (părți, obiect și cauza), el impunându-se într-un al doilea proces care are legătură cu problema litigioasă dezlegată anterior din nevoia de ordine și stabilitate juridică.
Întrucât în relația dintre părți, prezumția puterii de lucru judecat are caracter absolut, înseamnă că nu se poate introduce o nouă acțiune în cadrul căreia să se pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a stabilit judecătorește anterior.
Pentru aceste considerente, Tribunalul a admis excepția autorității de lucru judecat și a respins cererea de lămurire a dispozitivului având în vedere autoritatea de lucru judecat.
Împotriva acestei încheierii au formulat recurs reclamanții G. D. și D. Irinița, criticând-o pentru nelegalitate și ntemeinicie.
Prin motivele de recurs, reclamanții susțin că minuta deciziei nr. 222/01.11.2012 nu conține punctele de delimitarea ale liniei de hotar, aspect ce nu era necesar, deoarece acestea se regăseau în raportul de expertiză omologat - rap. de exp. din 27.09.2012. Conținutul minutei era: Admite apelul, schimba sentința în sensul că stabilește linia de hotar dintre proprietățile părților pe aliniamentul din varianta I anexa 4 la raportul de expertiză. Obliga pe intimați să plătească apelanților suma de 759,50 lei cheltuieli judecata fond și apel”, neconținând așadar punctele de delimitare ale liniei de hotar.
Insă, cu ocazia redactării hotărârii nr. 222/01.11.2012, în partea a IlI-a hotărârii, denumită dispozitiv, în loc să fie preluată doar minuta ,a fost preluat conținutul acesteia, la care s-a adăugat însă punctele de delimitare, însă nu punctele din expertiza omologată — exp. din 27.09.2012, ci punctele din expertiza din 31.05.2012, anulată prin încheierea în 28.06.2012. Pe lângă faptul că s-a adăugat în mod nelegal la minuta, s-au mai adăugat și punctele ce nu corespund expertizei omologate, ci puncte ce corespund unei expertize anulate.
De aceea, a formulat inițial cerere de îndreptare a erorii materiale strecurate în partea a III-a a hotărârii, iar instanța care a pronunțat această hotărâre, prin încheierea din 07.11.2013, a admis cererea și a îndreptat erorile materiale din decizia nr. 222/01.11.2013, arătând ca „ în mod corect în considerente și dispozitiv trebuia trecut delimitată de punctele 6,36,34 și 33 - având distanța între puncte între 6 și 36 — 10.94m, între 36 și 34 = 9,05 m, între 34 și 33 — 23, 10 m, așa sunt stabilite în varianta I anexa 4 (evident expertiza din 27.09.2012) în loc de punctele redactate greșit în partea a III-a a hotărârii." De asemenea, Tribunalul „în considerentele și dispozitivul hotărârii, hotarul despărțitor trebuia redactat în mod corect delimitată de punctele A.,B,C,D și 9 având distanța între puncte între A. și B — 72,64 m, între B și C — 32,62 m, între C și D — 38,41 m, între D și 9 = 33,14m, puncte ce corespund de asemenea variantei I anexa 4 evident a expertiza din 27.09.2012) în loc de punctele redactate greșit în partea a III-a a hotărârii."
Insă ulterior, Curtea de Apel C., prin decizia nr. 395/25.02.2014 a admis recursul părții adverse, a modificat încheierea din 07.11.2013 prin care Tribunalul a îndreptat erorile și pe fond a respins cererea de îndreptare eroare materială, reținând în motivare ca reclamanții am procedat greșit când am formulat cererea de îndreptare eroare materială, în temeiul art. 281 C.pr.civ., cererea pe care trebuia să o formulăm fiind cea de lămurire dispozitiv, în temeiul art. 281 indice 1 C.pr.civ.,
S-a formulat cererea de lămurire a dispozitivului, însă în baza tezei I a art. 281 indice 1 C.pr.civ. Prin încheierea din 08.05.2014, Tribunalul a admis cererea de lămurire a dipozitivului și a dispus lămurirea dispozivitivului în sensul celor solicitate. Astfel: a lămurit dispozitivul deciziei civile nr. 222/01.11.2012 în sensul că hotarul despărțitor este delimitat de punctele 6,36,34 și 33 având distanța între punctele 6 și 36 — 10.94m, între 36 și 34 — 9,05 m, între 34 și 33 = 23, 10 m, așa sunt stabilite în varianta I anexa 4 (evident expertiza din 27.09.2012). Hotarul despărțitor este determinat de punctele A,B,C,D și 9, având distanța între puncte astfel: A.,B,C,D și 9 având distanța între puncte între A. și B = 72,64 m, între B și C — 32,62 m, între C și D = 38,41 m, între D și 9 — 33,14m, puncte ce corespund de asemenea variantei I anexa 4 (evident expertiza din 27.09.2012). Practic Tribunalul a arătat încă o dată care sunt punctele de delimitare ce trebuiau trecute în dispozitiv .
Solicită să se observe că Tribunalul a lămurit înțelesul, întinderea și aplicarea dispozitivului (în baza tezei I a art. 281 indice 1 C.pr.civ.), și nu a înlăturat dispozițiile potrivnice (ipoteza tezei a Il-a a art. 281 indice 1 C.pr.civ.).
Cu toate acestea, ulterior, Curtea de Apel C., deși solicitase să se ceară lămurirea dispozitivului, prin decizia nr. 1409/13.10.2014, a modificat încheierea din 08.05.2014 și pe fond a respins cererea de lămurire. Așa cum rezultă și din motivarea deciziei nr. 1409/13.10.2014, nici Curtea nu a avut în vedere și nu a analizat ipoteza înlăturării dispozițiilor potrivnice, adică ipoteza tezei a II a art. 281 indice 1 C.pr.civ.. A apreciat Curtea ca pe procedura lămuririi dispozitivului nu se poate interveni în dipozitiv (dispozitiv în sensul de partea a III — a hotărârii, pentru că dispozitivul în sensul de minuta era foarte clar). Consideră că aceasta apreciere a Curții este contrazisă chiar de către ipoteza reglementata de teza a Il-a art. 281 indice 1 C.pr.civ. care presupune tocmai o intervenție în dispozitiv (catavreme legiuitorul a reglementat posibilitatea înlăturării dispozițiilor potrivnice). Cu atât mai mult se impune o „intervenție" în dispozitiv, în sensul înlăturării dispozițiilor potrivnice, când acestea sunt contrare chiar minutei.
Așadar, trebuie subliniat faptul că instanțele care au judecat lămurirea dispozitivului, nu au analizat și nu au solutiont pe fond cererea de lămurirea a dispozitivului în baza tezei a Il-a a art. 281 indice 1 C.pr.civ., ci numai posibilitatea lămuririi în baza tezei I a art. 281 indice 1 C.pr.civ.
Motiv pentru care, a formulat la Tribunalul O. cerere de lămurire a dispozitivului, insa de aceasta data în baza tezei a Il-a art. 281 indice 1 C.pr.civ., solicitând de data aceasta să se judece posibilitatea înlăturării dispozițiilor potrivnice din partea a III-a a hotărârii 222/01.11.2012, însă Tribunalul O., prin încheierea din 16.04.2015, a considerat că in cauza există autoritate de lucru judecat, deoarece s-a mai pronunțat anterior.
Consideră că soluția data de instanța de fond prin încheierea recurata este nelegala, pentru că, a doua oara s-a solicitat lămurirea dispozitivului în sensul de înlăturare a dispozițiilor potrivnice în baza tezei a II a art. 281 indice 1 C.pr.civ., cerere care nu a mai fost soluționată de către instanțe anterior. Anterior s-a analizat și soluționat doar ipoteza lămuririi înțelesului, a întinderii și a aplicării dispozitivului, adică teza I a art. 281 indice 1 C.pr.civ, și nu ipoteza înlăturării dispozițiilor potrinice - tezei a II a art. 281 indice 1 C.pr.civ.
Intre cele două teze a art. 281 indice 1 C.pr.civ. exista o diferență clară între premisele ce impun o atare măsură și efectele ce sunt produse prin admiterea cererii. Adică exista o prima ipoteza când se impune lămurirea, întinderea ori aplicarea înțelesului dispozitivului și ca efect se lămurește acesta, iar a doua ipoteza este aceea când situația premisă este dată de existența unor dispoziții potrivnice în dispozitiv (așa cum este cazul nostru, varianta I anexa 4 aparține unei expertize și punctele altei expertize anulate), efectul în acest de-al doilea caz fiind înlăturarea dispozițiilor potrivnice. Nu se poate considera ca intre cele doua ipoteze astfel prezentate si reglementate distinct de către legiuitor nu exista deosebire.
De aceea, consideră că se impunea și respingerea excepției autorității lucrului judecat, catavreme cererea anterioară de lămurire soluționată de către instanțe prin încheierea din 08.05.2014 pronunțată de către Tribunalul O. și prin decizia civilă nr. 1409/13.10.2014 pronunțată de către Curtea de Apel C. a vizat teza I a art. 281 indice 1 C.pr.civ, și nu teza a Il-a a aceluiași text de lege, care reglementează o ipoteză distinca — înlăturarea dispozițiilor potrivnice. Ori, prin prezenta cererea, tocmai acest lucru s-a solicitat, înlăturarea dispozițiilor potrivnice, intemeiandu-ne cererea pe disp. art. 281 indice 1 teza a Il-a C.pr.civ., motiv pentru care nu se poate reține autoritatea de lucru judecat, intucat instanțele nu au mai analizat si judecat, posibilitatea înlăturării dispozițiilor potrivnice invocate.
In cauză nu există autoritate de lucru judecat, nefiind îndeplinita condiția existenta triplei identități de părți, obiect și cauza. A doua cerere de lămurire a dispozitivului a fost întemeiată pe un alt temei juridic, motivele acesteia nefiind anterior analizate.
Deși prin încheierea recurata se arată în motivare că anterior s-a lămurit dispozitivul (teza I a art. 281 indice 1 C.pr.civ.) și că prin noua cerere se deduce judecății posibilitatea înlăturării dispozițiilor potrivnice (teza II a art. 281 indice 1 C.pr.civ.), adică altceva, instanța a apreciat că există autoritate de lucru judecat,chiar dacă a doua cerere s-a întemeiat pe teza a II a art. 281 indice1 C.pr.civ., nemotivand nici măcar motivele pentru care a apreciat că între teza I și teza a II a art. 281 indice 1 C.pr.civ., nu există nicio diferență. In motivare, nu s-a prezentat decât o definiție a excepției autorității de lucru judecat. In aceste condiții consideră că instanța a încălcat și disp. art. 261 alin. 1 C.pr.civ. potrivit căruia "hotărârea instanței de fond trebuie să cuprindă, între altele, motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și cele pentru care au fost înlăturate susținerile părților". Acest text a consacrat principiul potrivit căruia hotărârile trebuie să fie motivate, iar nerespectarea acestui principiu constituie motiv de casare potrivit art. 304 pct. 7 C.pr.civ., rolul textului art. 261 alin. 1 C.pr.civ fiind esențial pentru respectarea art. 6 par. 1 din C.E.D.O, asa cum subliniază de alftel si Curtea Europeană a Drepturilor Omului ( cauza Achina împotriva României, cauza G. împotriva României) care arata in practica sa constanta că dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă susținerile părților sunt examinate de către instanță, aceasta având obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor, iar cand nu primește susținerile pârtilor sa motiveze ce a determinat aceasta convingere.
F. de cele expuse, apreciază ca încheierea din 16.04.2015 pronunțată de către Tribunalul O. îi afectează și dreptul de acces la o instanță (componenta a dreptului la un proces echitabil), deși, așa cum a arătat, a doua cerere de lămurire avea ca temei teza a Il-a a art. 281 indice 1 C.pr.civ.-înlăturarea dispozițiilor potrivnice, cerere ce nu a mai fost analizată pe fond până acum (nici de către Tribunal și nici de către Curte), cererile precedente analizate de către instanțe fiind întemeiate pe art. 281 C.pr.civ., respectiv art. 281 indice 1 teza I C.pr.civ.. In opinia sa, textul de lege al art. 281 indice 1 C.pr.civ. prevede în cuprinsul celor 2 teze, 2 posibilități, teza I privește lămurirea înțelesului a întinderii ori a aplicării dispozitivului, iar teza a Il-a privește înlăturarea dispozițiilor potrivnice. Partea a III-a a hotărârii nr. 222/01.11.2012 conține dispoziții potrivnice în sensul că punctele de delimitare nu aparțin variantei I anexa 4 a expertizei omologate, fiind contrare acesteia.
Față de cele săvârșite cu ocazia redactării deciziei nr. 222/01.11.2012, consideră că acestea sunt de natură a afecta în mod grav dreptul la un proces echitabil și dreptul de proprietate.
Solicită a se avea în vedere și cele susținute la prima instanță, inclusiv toate notele scrise, răspunsul la întâmpinare dar și concluziile scrise, examinând cauza sub toate aspectele, in baza art. 304 indice 1 C.pr.civ.
La data de 3 iulie 2015, intimata pârâtă D.(în prezent Mioneci)M., a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea recursului formulat de către recurentii-reclamanti împotriva încheierii din data de 16.04.2015 pronunțata în dosarul nr._ si, pe cale de consecința, casarea acestei încheieri si trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se cerceta fondul cererii, întrucât excepția autorității lucrului judecat a fost in mod greșit admisa. In situația in care se vai retine cauza spre judecare, admițând recursul, să se modifice încheierea recurata si pe fond sa se admită cererea de lămurire întemeiata pe teza a Il-a a art. 2811 C., si înlăturarea dispozițiile potrivnice în sensul solicitat de către reclamanți.
Este cert faptul ca a doua cerere de lămurire a dispozitivului formulata de către reclamanți, are un temei distinct - teza a Il-a a art. 2811 C. - înlăturarea dispozițiilor potrivnice. Așadar, nu se poate retine autoritatea de lucru judecat, deoarece in cadrul art. 2811 C. legiuitorul a reglementat doua ipoteze distincte ce nu trebuiesc confundate, adică lămurirea, întinderea ori aplicarea dispozitivului (teza I) sau înlăturarea dispozițiilor potrivnice (teza II).
Chiar din modul de reglementare folosit de către legiuitor: „in cazul in care sunt necesare lămuriri cu privire la intelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea sa lămurească dispozitivul sau sa inlature dispozițiile potrivnice", prin folosirea conjuncțiilor „ori" / „sau", rezulta ca s-au prevăzut doua ipoteze alternative, distincte, in funcție de situația premisa, aflate ta îndemâna pârtilor. Atunci cand sunt necesare lămuriri cu privire la dispozitivul hotărârii se solicita instanței aceste lămuriri, iar atunci cand dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziții potrivnice (cum este cazul de fata) se cere instanței înlăturarea dispozițiilor potrivnice. Așadar, teza I a art, 2811 C. si teza a II a nu reglementează unul si același asepect, nefiind identitate de temei, si astfel nici autoritate de lucru judecat. Prima cerere de lămurire a dispozitivului formulata de cațre reclamanți a fost analizata prin prisma tezei I a art. 2811 C., Insa a doua cerere este intemeiata pe teza a a II a art. 2811 C..
Astfel, este cert si faptul ca decizia 222/01.11.2012 cuprinde dispoziții potrivnice, motiv pentru care in mod corect reclamanții au solicitat înlăturarea dispozițiilor potrivnice.
Desi minuta nu conținea punctele de delimitare, aceste au fost trecute ulterior, cu ocazia redactării hotărârii, prin adăugare la minuta, in mod nelegal si în mod greșit ( de la o expertiza anulată prin încheierea din 28.06.2012), minuta făcând doar trimitere în mod corect la varianta I anexa 4 a raportului de expertiză, variantă care se regăsea evident doar în ultimul raport de expertiză efecutat în cauză, singurul care mai producea efecte, și singurul care conținea mai multe variante de granituire - adică raportul depus pentru termenul din 27.09.2012. Daca tot se adaugă la minuta ce nu conținea punctele de delimitare, măcar trebuia sa se treacă cele corecte, adică puncte regăsite in varianta I anexa 4 a expertizei omologate (expertiza depusa pentru termenul din 27.09.2012 - efectuata in refacere dupa anularea precedentei). Insa in minuta nu s-au menționat si punctele de delimitare pentru ca nu era necesar, punctele de delimitare regăsindu-se in varianta expertiza omologate - varianta I anexa 4 a expertizei din 27.09.2012. Nu era necesar nici sa se mentinoneze care expertiza, întrucât expertiza din 31.05.2012 fusese anulata prin încheierea din 28._, atunci cand s-a dispus si efectuarea unei noi expertize, noua expertiza fiind cea din 27.09.2012. Așadar nu era necesar sa se menționeze si care expertiza a fost omologata devreme ce doar o singura expertiza mai era valabila in cauza, celelalte fiind anulate pentru aspecte de nelegalitate.
De menționat si dîsp. art. 105 din Regulamentul de Ordine Interioara al instanțelor judecătorești aprobat prin HCSM nr. 387/2005 potrivit cărora: „rezultatul deliberării se consemnează de către judecător . va fi scrisa (integral) pe cererea de chemare in judecata ori pe ultima incheirere si ulterior, transcrise minuta, intergral sau in extras, in condica ședințelor de judecata. Potrivit acestuia text de lege, rezulta ca minuta ce reprezintă rezultatul deliberării se cosemneaza, integral, pe cererea de chemare in judecata ori pe ultima "încheiere si doar transcrierea minutei in condica ședințelor de judecata se poate face si in extras. In speța, atat minuta consemnata pe ultima încheiere de ședința (forma intergrala a rezultatului deliberării) cat si transcrierea minutei în condica de ședința are același conținut (complet) al rezultatului deliberării, adică - (conținutul minutei): „Admite apelul, schimba sentința în sensul că stabilește linia de hotar dintre proprietățile părților pe aliniamentul din varianta I anexa 4 la raportul de expertiză. Obliga pe intimați să plătească apelanților suma de 759,50 lei cheltuieli judecata fond și apel., neconținând așadar punctele de delimitare ale liniei de hotar".
In aceste condiții, completarea ulterioara a punctelor de delimitare (si in mod greșit de la o expertiza anulata) este neavenita, nelegala, neîntemeiata si nu isi avea rostul catavreme punctele de delimitare se regăseau in varianta expertizei omologate- var. I anexa 4 a exp. din 27.9.2012 - singura care mai producea efecte in cauza, singura care conține mai multe variante de omologare din care instanța a ales varianta I căreia îi corespunde anexa 4, si singura in care se regăsea varianta I anexa 4.
De observat si faptul ca doar minuta ce nu conținea punctele de delimitare a fost semnata de judecători, iar hotărârea redactata nu poarta semnaturile judecătorilor ci doar a grefierei care a redactat hotărârea, ocazie cu care a si adăugat la minuta in mod nelegal si greșit puncte de delimitare de la o alta expertiza anulata, generând toate acestea probleme.
De altfel, consideră ca, din considerente de respectare a principiului securității raporturilor juridice, se impune admiterea cererii de înlăturare a dispozițiilor potrivnice cuprinse in decizia nr. 222/01.11.2012, si pentru a o face conforma cu deciziile pronunțate in dosarul de revendicare ce a avut loc intre același parti (dos._ - decizia nr. 114/2013 pronunțata de către Tribunalul O. și decizia nr. 1589/18.11.2014 pronunțata de către Curtea de Apel C.) in care s-a omologat in mod irevocabil schița nr. 1 a raportului de expertiza întocmit de către exp. M. I. (fila 175 dosar fond revendicare conform dispozitivului decizie nr. 114/2013), schița ce este identica cu varianta I anexa 4 a raportului de expertiza omologat in cauza nr._ in care s-a pronunțata decizia nr. 222/01.11.2012, evident raportul depus pentru termenul din 27.09.2012, adică singurul raport ce mai producea efecte în cauza, raportul întocmit dupa anularea celui din 31.05.2012. Nu se poate ca hotărârea si expertiza pronunțata in procesul de revendicare (care implica si granituirea) sa fie . hotărârea pronunțata in dosarul de granituire - decizia nr. 222/01.11.2012 sa fie ., chiar daca in realitate si decizia din dosarul de granituire era tot in sensul deciziilor pronunțate in dosarul de revendicare, daca nu se adaugă in mod nelegal la minuta si in mod greșit, puncte de la o alta expertiza anulata, ce nu corespund minutei.
Si prin încheierea de admitere in principiu pronunțata in dosarul nr._ având ca obiect partaj bunuri comune s-a reținut puterea de lucru judecat a deciziilor nr. 114/2013 si nr. 1589/18.11.2014, prin care s-a statuat ca eu împreuna cu intimatul D. C. au edificat pe terenul revizuentilor un patul si o bucătărie de vara, in timpul căsătoriei.
De aceea in vederea respectării securității raporturilor juridice, trebuie sa se realizeze „conformitatea deciziei nr. 222/01.11.2012 cu deciziile pronunțate in dosarul de revendicare, pe lângă conformitatea chiar cu minuta pronunțata. In acest sens punctele de delimitare preluate de la o alta expertiza anulata trebuiesc înlăturate. Intre varianta I anexa 4 menționata in minuta si punctele de delimitare trecute in plus la minuta si in mod greșit de la expertiza anulata nu exista nicio corespondenta, iar aceasta situație vine sa încalce si deciziile pronunțate in dosarul de revendicare cu care hotărârea nr. 222/01.11.2012 se afla in contradicție (în ipoteza in care ne raportam la punctele de delimitare trecute in mod greșit in partea a III-a a acesteia si nu la minuta, pentru ca, minuta asa cum era fara puncte de delimitare era corecta). Așa cum s-a arătat hotărârea 222/01.11.2012 se afla in parte in contradicție chiar cu minuta acesteia.
Solicită admiterea cererii și înlăturarea punctelor de delimitare.
Analizand incheierea recurata prin prisma criticilor formulate, se constata ca recursul este fondat, urmand a fi admis pentru urmatoarele considerente:
Astfel cum rezulta din motivarea in fapt a încheierii din data de 16.04.2015, existenta autoritatii de lucru judecata a fost raportata la soluția de admitere a unei cereri anterioare de lămurire dispozitiv, pronunțata prin încheierea din data de 08.05.2014.
Aceasta încheiere a fost insa modificata prin decizia nr. 1409/13.10.2014 pronunțata de Curtea de apel C. in sensul respingerii cererii de lămurire dispozitiv, retinandu-se, in esență, ca prin procedura prev. de art. 281/1 alin. 1 C. nu poate fi modificat dispozitivul ci se clarifica, se interpretează doar masurile dispuse de instanța prin hotărârea a carei lămurire se solicita ori se înlătura dispozițiile potrivnice.
Totodată, s-a reținut ca aceasta procedura a fost pusa la dispoziția parții interesate atunci când din culpa instanței dispozitivul nu este suficient de clar, situație care nu se regaseste in speta, dispozitivul deciziei fiind in conformitate cu minuta si reproduce coordonatele si dimensiunile liniei de hotar stabilite prin raportul de expertiza întocmit in 31 mai 2012, fara ca instanta sa poata analiza considerentele deciziei întrucât s-ar încălca autoritatea de lucru judecat de care aceasta se bucura.
Pe de alta parte, astfel cum a reținut Tribunalul O., prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului O. la data de 21.10.2014 si precizata la data de 24.11.2014, reclamanții solicita înlăturarea dispozițiilor potrivnice existente in dispozitivul deciziei nr. 222/01.11.2012, in temeiul art. 281/1 teza a II-a C., învederându-se faptul ca exista neconcordante intre minuta si partea a III-a a dispozitivului si nu in cuprinsul dispozitivului.
Rezulta, așadar, ca prin aceasta noua cerere dedusa judecații reclamanții nu solicita lămurirea dispozitivului pentru a se putea opune autoritatea de lucru judecat, ci invoca un aspect diferit, respectiv pretinsa existenta a unor dispoziții potrivnice, cu motivarea sus arătata, temeiul de drept invocat fiind teza a II-a a art. 281/1 C..
Aceasta din urma solicitare nu a făcut obiect al analizei in cauza anterioara, examinarea limitându-se la cercetarea existentei unor neclaritati in dispozitivul deciziei nr. 222/01.11.2012, astfel cum rezulta din considerentele încheierii din data de 08.05.2014 si deciziei nr. 1409/13.10.2014 pronunțata de Curtea de apel C., așa încât existenta autoritatii de lucru judecat nu poate fi reținută.
Pentru considerentele ce preced, in temeiul art. 312 C., urmează a fi admis recursul, casata încheierea cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții G. D. și D.(fostă G.) IRINIȚA, împotriva încheierii din 16 aprilie 2015, pronunțată de Tribunalul O.- Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți D. S.- moștenitorul lui D. C., D. M. și D. M.,
Casează încheierea și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Iulie 2015.
Președinte, A. M. | Judecător, S. P. | Judecător, R. M. |
Grefier, F. I. |
Red. Jud. R.M.
08. 07.2015
Teh. F.I./2 ex.
← Strămutare. Sentința nr. 118/2015. Curtea de Apel CRAIOVA | Servitute. Decizia nr. 598/2015. Curtea de Apel CRAIOVA → |
---|