Servitute. Decizia nr. 621/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 621/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 19-10-2015 în dosarul nr. 621/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 621
Ședința publică de la 19 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - R. M.
Judecător- A. M.
Judecător -S. P.
Grefier- F. I.
****
Pe rol, fiind soluționarea recursului declarat de pârâții O. C. și O. C. G., împotriva deciziei civile nr.842 din 23 iunie 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj- Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți O. V. și O. A. și intimata reclamantă O. P., având ca obiect servitute.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, s-a prezentat recurentul pârât O. C., fiind lipsă celelalte părți.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care;
Instanța, constatând că nu mai sunt formulate alte cereri sau invocate excepții, a apreciat cauza in stare de judecată și a acordat cuvântul părții prezente asupra recursului.
Având cuvântul, recurentul pârât O. C., a solicitat admiterea recursului, conform motivelor arătate în scris .
A depus concluzii scrise.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă introdusă pe rolul Judecătoriei Tg. J. și înregistrată sub nr._/318/2011, reclamanții O. V. și O. A. au chemat în judecată pe pârâții O. C. C., O. C. G. și O. P., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați pârâții să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul situat în intravilanul satului Șomănești, ., având ca vecini la nord digul râului Tismana, la sud Drumul Județean, la est O. Ș., la vest T. C. împreună cu toate construcțiile și plantațiile aflate pe el, să le restituie fructele percepute în valoare de 4000 Ron și să le plătească cheltuielile de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul O. V. a arătat că este proprietarul terenului pe care îl revendică în suprafață de 0,4365 ha situat în intravilanul satului Șomănești, . având ca vecini la nord digul râului Tismana, la sud Drumul Județean, la est O. Ș., la vest T. C., iar pârâții O. C. C., O. C. G. cu familia lor îi ocupă abuziv suprafața de 2200 mp, o anexă gospodărească care este compusă din două camere și sală închisă, baie și bucătărie (la parter) și o cameră supraetajată, o magazie în suprafață de 24 mp, o terasă (prelată) acoperită cu bandă de cauciuc în suprafață de 22 mp, un coteț de păsări, un coteț de porci și două pătule.
Cu privire la uzufructul solicitat, s-a arătat că acesta reprezintă recolta de struguri de pe cele patru plantații de vie și venitul nerealizat întrucât pârâții i-au tăiat mai mulți pomi fructiferi, după cum urmează: un nuc, un măr, doi peri, doi pruni, patru corcoduși, pierzând altfel fructele pe mai mulți ani, îi culeg căpșunile și fructele de pe restul plantației de pomi, iar suprafața de 180 mp o cultivă cu diverse culturi.
Același reclamant a arătat că dovada proprietății înțelege să o facă cu titlu de proprietate nr._ eliberat la 04.08.1995 și procesul-verbal de adjudecare la licitație din 29.08.2002 eliberat de B.E.J P. I., aceste bunuri sunt înregistrate la Oficiul Județean de cadastru Geodezie și Cartografie Gorj la nr. 2309 și respectiv 2310 din 15.10.2003.
S-a mai arătat că terenul revendicat este posedat de pârâți de peste 6 ani fără nici un drept și refuză să-l cedeze reclamanților.
În drept reclamanții și-au întemeiat acțiune pe dispozițiile art. 480, 483 și urm Cod civil, invocând totodată și dreptul la accesiune prevăzut de art. 492, 493 și 494 Cod civil, reclamantul O. V. precizând că este proprietarul suprafeței de teren pe care este amplasat imobilul anexă gospodărească și celelalte construcții.
În dovedirea cererii reclamanții au depus la dosar în copie plan de amplasament și delimitare a bunului imobil pentru terenul din intravilan, fișa bunului imobil, certificatul de deces al autorului O. Gr. C., procesul-verbal de adjudecare încheiat la 29.08.2002 în dosarul 297E/2002 la sediul B.E.J. P. I., procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 1/17.03.2004 încheiat de Primăria Comunei Telești, contractul de întreținere autentificat sub nr. 185/29.01.1985 la notariatul de Stat Județean Gorj, titlu de proprietate eliberat pe numele proprietarului O. C. V. la data de 06.02.2004 privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5991 mp teren situat pe teritoriul satului Șomănești, ., sentința civilă nr.1557/04.03.2005 pronunțată de Judecătoria Tg. J. în dosarul_/2004.
La termenul de judecată din 17.10.2011 reclamantul O. V. a arătat instanței că terenul pe care îl revendică are suprafața de 2200 mp și face parte din suprafața de 0,4365 ha fiind situat în intravilanul satului Șomănești, ., iar ulterior reclamanții au depus o precizare la acțiune prin care au solicitat să se dispună și demolarea construcțiilor executate cu rea credință de către pârâți pe cheltuiala lor, iar dacă aceștia refuză să fie autorizați reclamanții să execute lucrarea pe cheltuiala pârâților.
Prin sentința civilă nr._/2012 din data de 29 Octombrie 2012 pronunțată în dosarul nr._/318/2011, Judecătoria Târgu Jiu a admis în parte acțiunea în revendicare, formulată de reclamanți, a obligat pârâții să lase în deplină proprietate și liniștită folosință reclamanților terenul cu suprafață de 95 mp, individualizat prin schiță, anexă la raportul de expertiză întocmit de expert I. D. prin punctele 4-5-6-7-8-9-26-27 și a respins celelalte capete de cerere privind obligația de a face și uzufructul.
Prin Decizia nr. 84 din data de 19 Februarie 2013 s-au admis apelurile declarate apelanții reclamanții O. A. și O. V., de apelanții pârâți O. C. C., O. C. G. și de apelanta pârâtă O. P., împotriva sentinței civile nr._/29.10.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2011, s-a anulat sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu sub nr._/318/2011*.
La data de 31.07.2013 pârâți O. C. și O. C. G. au formulat cerere reconvențională prin care au solicitat obligarea reclamanților pârâți să le permită trecerea, respectiv exploatarea și folosirea normală a gospodăriei prin constituirea unei servituți de trecere de aproximativ 11 m și o lățime de aproximativ 8 m.
Prin sentința civilă nr. 7963 din 12.12.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ s-a luat act că reclamantul renunță la judecarea capetelor de cerere având ca obiect uzufruct și accesiune imobiliară față de pârâta O. P., domiciliată în comuna Telești, ..
A fost admisă în parte acțiunea așa cum a fost precizată de reclamanții O. V. și O. A. domiciliați în Tg. J., .. 4, județul Gorj în contradictoriu cu pârâții O. C. C. și O. Constanta G., domiciliați în comuna Telești, ..
Au fost obligați pârâții O. C. și O. C. G. la plata către reclamanți a sumei de 1779 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului în suprafață de 835 mp situat în comuna Telești, ..
Au fost respinse capetele de cerere având ca obiect accesiune imobiliară, demolare construcție (capăt de cerere formulat și în contradictoriu cu pârâta O. P.) și lipsa de folosință a terenului situat sub construcție și cererea reconvențională .
Au fost obligați pârâții O. C. C. și O. Constanta G. la plata către reclamanți la plata sumei de 601,80 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr. 7054/2013 din data de 15 Octombrie 2013 pronunțată în dosarul nr._/318/2011*, Judecătoria Târgu Jiu a admis în parte acțiunea în revendicare formulată de reclamanții-pârâți, a obligat pârâții-reclamanți să lase reclamanților-pârâți în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 835 mp, situat în ., individualizat în anexa 2 a raportului de expertiză întocmit de expert G. R., având următoarele vecinătăți N- rest proprietate O. Gr. C., pe distanța de 7,51 m, la S –rest proprietate a autorului pe distanța de 11,30m și O. C V. pe distanța de 5,61 m, E- O. C V. pe distanța de 76,08 m, V –T. C. pe distanța de 80,51 m și a disjuns celelalte capete de cerere și cererea reconvențională, urmând a se forma un nou dosar.
Dosarul disjuns a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu sub nr._ și face obiectul prezentei cauze.
Prin sentința civilă menționată s-a reținut că din cuprinsul raportului de expertiză (fila 69) a rezultat faptul că această suprafață de teren este formată din două parcele, respectiv . folosința de curți construcții în suprafață de 727 mp cu vecinii la N – O. Gr. C. pe distanța de 5,61 m și restul proprietăți pe distanța de 9,19 m, la Sud - O. Gr C. pe distanța de 2,25 m și DJ 674 C pe distanța de 23,65 m, la Est – O. Ș. pe distanța de 33,01 m, iar la Vest – O. Gr C. pe distanța de 38,14 m și . arabil în suprafață de 1514 mp cu vecini la Nord – Zona de protecție a digului râului Tismana pe distanța de 13,46 m, la Sud – restul proprietăți pe distanța de 9,19 m, la Est Orau Ș. pe distanța de 162,29 m și la Vest – O. Gr C. pe distanța de 167,21 m.
Expertul a arătat în raportul de expertiză faptul că din cei 258 m de curți 68 m fac parte din terenul reconstituit reclamantului și reprezintă anexa gospodărească cu două camere supraetajată, pe suprafața de 190 mp sun edificate construcțiile C7, C8, C9 ȘI C10 care sunt construite de autorul comun O. Gr C. și O. P., iar locuința P+1 este proprietatea reclamantului prin adjudecare, celelalte construcții fiind folosite de pârâți O. C C. și O. C. G. iar la fața locului expertul tehnic a explicat faptul că actul de adjudecare s-a extins asupra terenului din titlul de proprietate al reclamantului.
De asemenea, potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză această suprafață de teren este formată din două parcele respectiv, . folosință curți în suprafață de 364 mp cu vecini la Nord – restul proprietății pe distanța de 4,83 m, la Sud – restul proprietății pe distanța de 2,25 m și DJ 674 C pe distanța de 14,35 m, la Est – O. C V. pe distanța de 38,14 m, la vest T. C. pe distanța de 43,09 m și . folosința arabil în suprafață de 1514 mp cu vecini la Nord – zona de protecție a râului Tismana pe distanța de 9,80 m, la sud restul proprietăți pe distanța de 4,83 m, la Est - O. C V. pe distanța de 167,21m, la Vest - T. C. pe distanța de 170,74 m.
În cuprinsul aceleiași sentințe s-a constatat că în urma executării silite pornită de creditorii P. N. și P. L. imobilul aparținând lui O. Gr. C. debitor al celor doi a fost supus vânzării silite fiind adjudecat de către fiul respectiv O. C. V. conform procesului verbal de adjudecare din 29.08.2002, iar în procesul verbal menționat se face referire la un imobil casă de locuit P+1 construit din lemn și acoperit cu țiglă compus sin 4 camere, parter și etaj învecinat, bucătărie, baie și beci cu terenul afectat de 200 m lungime și 12 m lungime învecinat la E-O. V., V-T. C., S- DJ și la N rest proprietate O. Gr C..
Prin încheierea din data de 15.11.2013, s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul și dispozitivul Sentinței civile nr. 7054 din data de 15.10.2013 pronunțată în dosarul nr._/318/2011* al Judecătoriei Tg.-J., în sensul că se va menționa că instanța obligă pârâții-reclamanți să lase reclamanților-pârâți în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 838 mp, situat în comuna Telești, ., individualizat în anexa 2 a raportului de expertiză întocmit de expert G. R., având următoarele vecinătăți N- rest proprietate O. Gr. C., pe distanța de 7,51 m, la S –rest proprietate a autorului pe distanța de 11,30m și O. C V. pe distanța de 7,81 m, E- O. C V. pe distanța de 75,38 m, V –T. C. pe distanța de 80,51 m.
Instanța a constatat că reclamantul a arătat faptul că solicită să se ia act de renunțarea la judecarea capetelor de cerere având ca obiect uzufruct și accesiune imobiliară față de pârâta O. P..
Potrivit art. 246 alin.1 din Codul de procedură civilă, reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă.
Ca expresie a principiului disponibilității care guvernează desfășurarea procesului civil, părțile au dreptul de a face, oricând în cursul judecării cauzei în primă instanță, acte de dispoziție prin care renunță la judecarea cauzei.
Instanța analizând, prin prisma condițiilor de formă și de fond prevăzute de art. 246 din codul de procedură civilă și a celor admise în teoria și practica judiciară, cererea contestatoarei de renunțare la judecată, a constatat că aceasta întrunește cerințele sus-menționate, fiind formulată în mod expres de către acesta, motiv pentru care urmează a-și produce efectele juridice în vederea cărora a fost formulată.
Pentru aceste considerente de fapt și temeiuri de drept, instanța a luat act de cererea de renunțare la judecată formulată de reclamant cu privire la capetele de cerere având ca obiect uzufruct și accesiune imobiliară față de pârâta O. P..
Cu privire la capătul de cerere având ca obiect lipsa de folosință a terenului, instanța a constatat că din cuprinsul raportului de expertiză întocmit de expertul tehnic G. R. în cadrul dosarului nr._/318/2011* rezultă faptul că pârâții ocupă suprafața de 835 mp, situat în comuna Telești, ., individualizat în anexa 2 a raportului de expertiză întocmit de expert G. R., având următoarele vecinătăți N- rest proprietate O. Gr. C., pe distanța de 7,51 m, la S –rest proprietate O. C V. pe distanța de 16,91 m, E-O. C V. pe distanța de 76,08 m, V –T. C. pe distanța de 80,51 m. Pe această suprafață de găsesc 264 mp de livezi pomi, 200 mp de arabil grădină, 116 mp de vie, 258 mp cu folosință de curți construcții.
De altfel, instanța a avut în vedere faptul că prin Sentința civilă nr.7054/2013 din data de 15 Octombrie 2013 pronunțată în dosarul nr._/318/2011*, Judecătoria Târgu Jiu a apreciat că pârâții care nu au niciun titlul de proprietate asupra terenului ocupat, nu pot fi obligați să lase în deplină proprietate și liniștită posesie decât suprafața de teren efectiv ocupată de suprafață de 835 mp, așa cum a fost identificată în raportul de expertiză.
Potrivit dispozițiilor art. 480 din Codul civil și art.1 din Primul Protocol Adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului, proprietarii terenului afectat pot primi despăgubiri pentru prejudiciile cauzate acestora prin încălcarea dreptului de proprietate.
Ținând cont de faptul că prin Sentința civilă nr. 7054/2013, Judecătoria Târgu Jiu a admis în parte acțiunea în revendicare formulată de reclamanții-pârâți, a obligat pârâții-reclamanți să lase reclamanților-pârâți în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 835 mp, instanța va avea în vedere cererea precizată, prin care reclamantul și-a precizat pretențiile la suma de 1779 lei, pe o perioadă de 3 ani, cuprinsă între anii 2011-2013, față de valoarea precizată de expertul tehnic judiciar O. G. în raportul de expertiză agricolă aflat la filele 46-52 din dosar, ce reprezintă lipsa de folosință pentru suprafața de 835 mp.
Pentru aceste considerente, având în vedere faptul că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998, 999 din Codul civil, instanța a obligat pârâții O. C. și O. C. G. la plata către reclamanți a sumei de 1779 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului, neavând importanță faptul că via ar fi fost sădită de autorul O. Gr. C. sau că fructele nu au fost culese atâta vreme cât pârâții au ocupat și ocupă terenul în suprafață de 835 mp, reclamanții neputându-l exploata conform propriei voințe.
Cu privire la capătul de cerere având ca obiect accesiune imobiliară, instanța a reținut că reclamanții au invocat dreptul la accesiune prevăzut de art. 492, 493 și 494 din Codul civil, arătând faptul că reclamantul O. V. precizând că este proprietarul suprafeței de teren pe care este amplasat imobilul anexă gospodărească și celelalte construcții.
Articolul 493-494 din Codul civil reglementează doua cazuri de accesiune imobiliara artificiala: a) accesiunea construcțiilor, plantațiilor sau altor lucrări făcute de un proprietar pe terenul sau cu materialele aflate in proprietatea altei persoane (art.493 din Codul civil - proprietarul terenului devine si proprietar al construcției, plantației sau altei lucrări, prin accesiune. El este însă îndatorat in virtutea principiului îmbogățirii fără just temei, sa plătească valoarea materialelor celui căruia I-au aparținut. De asemenea, poate fi obligat si la plata de daune interese in condițiile răspunderii civile delictuale, b) Accesiunea construcțiilor, plantațiilor sau altor lucrări făcute de o persoana cu materialele sale pe un teren, aflat in proprietatea altuia (art.494 din Codul civil) - de regula proprietarul terenului devine, prin accesiune, si proprietar al construcțiilor, plantațiilor si lucrărilor realizate, având însă obligația sa-l despăgubească pe constructor tot pe temeiul principiului îmbogățirii fără justa cauza.
Din cuprinsul raportului de expertiză întocmit de expertul tehnic judiciar în specialitatea construcții civile și industriale, D. N., filele 189-191 din dosarul nr._/318/2011, instanța a constatat că anexa gospodărească compusă din două camere, sală închisă, baie și bucătărie la parter, o cameră supraetajată nu a făcut obiectul procesului verbal de licitație din 29 august 2002 din dosarul nr. 297/E/2002 și are ca an de construcție anul 2000-2002, conform proiectului nr.80/2002, iar camera supraetajată, în anii 2000-2003.
Prin Sentința civilă nr. 1156 din data de 01.03.2004 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr._/2003, s-a reținut că pentru anexa gospodărească de 2 camere, bucătărie și baie reclamanții nu ar putea să invoce accesiunea nici ca urmare a dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 1156 mp prin contractul de întreținere nr. 185/29.01.1985, întrucât în contractul de întreținere ale cărui efecte se produc în continuare ca urmare a respingerii acțiunii în reziliere contractuală prin decizia nr. 573/A/14.04.2003 a Tribunalului Gorj, se menționează expres că anexa gospodărească compusă din 2 încăperi, bucătărie și o cameră, nu ar face obiectul înstrăinării, ramând în continuare proprietatea înstrăinătorilor, pârâtul O. C. și soția sa O. P.
În motivarea sentinței, instanța a avut în vedere depozițiile martorului P. D. în sensul că anexa gospodărească existentă în prezent pe terenul în litigiu a fost ridicată în anul 1982 și coroborând această declarație cu împrejurarea că magazinul amplasat pe teren a fost construit după anul 1991, conform autorizației nr. 11/01.11.119, s-a putut trage concluzia că această anexă locuită de pârâții O. C. C. și O. C. este aceeași cu cea menționată în contractul de întreținere nr. 185/1985, care nu a fost supusă înstrăinării, având aceiași cu configurație, respectiv 2 camere, bucătărie și o încăpere.
Instanța a reținut că în temeiul actului de adjudecare, reclamanții sunt proprietarii doar ai unuia dintre imobilele din care s-a solicitat evacuarea respectiv al imobilului casă de locuit P+1 compus din 4 camere, bucătărie, beci, instanța a constatat că în ceea ce îi privește pe pârâții O. C. C. și O. G. martorii au declarat că aceștia locuiesc în anexa gospodărească formată din 2 camere, bucătărie și baie, imobil care nu a devenit proprietatea reclamanților în urma adjudecării .
În aceste condiții, în prezenta cauză, instanța a reținut că potrivit art.1200 pct.4 cu referire la art.1202 alin.2 din Codul civil, că reclamanții nu pot solicita accesiunea imobiliară în prezenta cauză în cadrul căreia să pretindă rezolvarea unor chestiuni care au fost analizate de către Judecătoria Târgu Jiu, în dosarul nr._/2003, după ce litigiul referitor la uzucapiune a fost tranșat irevocabil, fiind interzisă readucerea în fața instanțelor a chestiunii litigioase deja rezolvate.
De altfel, instanța a apreciat că în lumina dispozițiilor vechiului cod de procedură civilă aplicabile în prezenta cauză, autoritatea de lucru judecat cunoaște, două manifestări procesuale – respectiv, aceea de excepție procesuală și aceea de prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit, prezumție care protejează ordinea și stabilitatea juridică, și care conduce la evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătorești.
Aceiași opinie a fost împărtășită și de către Curtea Constituțională în Decizia I din 1995, care a constatat faptul că este unanim recunoscut, în practică și doctrină, că puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta.
Instanța a avut în vedere faptul că în același sens s-a pronunțat Curtea Europeană a Drepturilor Omului care a statuat ca instanțele sunt obligate sa țină cont de constatările de fapt din procedurile judiciare anterioare, repunerea în discuție a situației soluționate definitiv prin alte hotărâri constituind o încălcare a art. 6.1 din Convenție (cauzele D. contra României, P. contra României, B. contra României, Statos Pintio contra Portugaliei, Baranowski contra Poloniei, Pilot Service contra României, Zazanis si alții contra Greciei, Sovtransanto Holding contra Ucrainei).
Prin declarația de la termenul de judecată din data de 12.12.2014, reclamantul a arătat că nu s-a dezbătut succesiunea autorului O. Gr. C., aspect necontestat de către pârât.
Totodată, instanța a reținut și faptul că reclamantul a avut o atitudine oscilantă cu privire la proprietarul anexei, precizând la termenul de judecată din data de 12.12.2014, pe de o parte faptul că el este el este constructorul parterului acestui imobil și nu tatăl său, pe de altă parte solicită în subsidiar demolarea construcției arătând faptul că pârâtul, este constructor de rea credință.
Față de cele expuse, ținând cont de considerentele sentinței civilă nr. 1156 din data de 01.03.2004 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr._/2003, conform că titularii dreptului de proprietate asupra anexei gospodărești sunt autorul O. C. și O. P., instanța a respins ca neîntemeiat acest capăt de cerere, neavând importanță faptul că pârâții are fi constructorii supraetajării construcției atâta vreme cât aceasta face corp comun cu parterul, aceste aspecte urmând a fi avut în vedere în cadrul unei eventuale acțiuni având ca obiect partaj succesoral.
Pentru aceleași considerente, având în vedere faptul că părțile sunt în indiviziune asupra anexei care face obiectul prezentei cauze, instanța a respins capetele de cerere având ca demolare construcție și lipsa de folosință a terenului situat sub construcție.
Cu privire la cererea reconvențională, instanța a reținut că la data de 31.07.2013, pârâți O. C. și O. C. G. au formulat cerere reconvențională prin care au solicitat obligarea reclamanților pârâți să le permită trecerea, respectiv exploatarea și folosirea normală a gospodăriei prin constituirea unei servituți de trecere de aproximativ 11 m și o lățime de aproximativ 8 m.
În drept, instanța a reținut ca în cauza sunt aplicabile prevederile vechiului cod civil, conform dispozițiile art.59 din Legea nr.71/2011.
Potrivit art.576 din vechiul cod civil, „servitutea este o sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil având un alt stăpân”.Cu privire la servitutea de trecere, art.616 din vechiul cod civil prevede ca „ proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publica, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau, pentru exploatarea fondului, cu îndatorire de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.”
Servitute este acea sarcină impusă pentru uzul și utilitatea altui imobil având un alt proprietar. Servitutea este un drept asupra lucrului altuia și constituie un dezmembrământ al dreptului de proprietate. In sens larg, servituțile acordă proprietarului fondului dominant fie beneficiul limitării exercitării dreptului de proprietate asupra fondului aservit, fie chiar al exercitării unora din prerogativele ce intră in conținutul juridic al acestui drept. Servitutea, ca dezmembrământ al dreptului de proprietate poate fi concepută numai in măsura in care permite titularului fondului dominant să exercite anumite prerogative din conținutul juridic al dreptului de proprietate asupra fondului aservit.
Reclamantul a arătat că nu s-a dezbătut succesiunea autorului O. Gr. C..
Având în vedere considerentele teoretice expuse, instanța a ținut cont de faptul că așa cum s-a reținut mai sus, parterul anexei aparține autorului părților și pârâtei O. P. și a respins cererea reconvențională, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 576 și art. 616 din vechiul cod civil, reclamantul O. V., pârâtul O. C. și pârâta O. P. fiind în indiviziune cu privire la anexa gospodărească ce face obiectul prezentei cauze, nefiind deschisă succesiunea după autorul O. Gr. C..
De asemenea, având în vedere soluția de admitere a capătului de cerere având ca obiect lipsa de folosință a terenului în suprafață de 835 mp situat în comuna Telești, ., instanța în conformitate cu dispozițiile art.274 din Codul de procedură civilă a dispus obligarea pârâților O. C. și O. C. G. la plata către reclamanți la plata sumei de 601,80 lei reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv contravaloarea onorariului expertului agricol.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții O. V. și O. A. și pârâți O. C. și O. C. G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia civilă nr.842 din 23 iunie 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj, s-au admis apelurile declarate de apelanții reclamanți O. V. și O. A., domiciliați în Tg. J., .. 4, județul Gorj, și de apelanții pârâți O. C. și O. C. G., domiciliați în comuna Telești, ., împotriva sentinței civile nr.7963 din 12.12.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă O. P., domiciliată în comuna Telești, ..
S-a desființat sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul, verificând criticile formulate în raport cu actele și lucrările dosarului, a constatat că apelurile sunt fondate.
Prin cererea introductivă, reclamanții O. V. și O. A. au chemat în judecată pe pârâții O. C.C., O. C. G. și O. P., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați pârâții să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul situat în intravilanul satului Șomănești, ., având ca vecini la nord digul râului Tismana, la sud Drumul Județean, la est O. Ș., la vest T. C. împreună cu toate construcțiile și plantațiile aflate pe el, să le restituie fructele percepute în valoare de 4000 Ron și să le plătească cheltuielile de judecată.
Criticile aduse sentinței instanței de fond au fost întemeiate.
Cu privire la aspectele invocate de către apelanții reclamanți O. V. și O. A., s-a reținut că deși instanța de fond a reținut că reclamanții au solicitat să fie obligați pârâții să lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul situat în intravilanul satului Somănești, instanța de fond nu s-a pronunțat pe acest capăt de cerere privind revendicarea terenului în suprafață de 0,4365 ha situat în intravilanul satului Șomănești, . vecini la nord digul râului Tismana, la S-DJ la est O. Ș., la Vest –T. C..
Din actele depuse la dosar nu a rezultat că reclamanții ar fi renunțat la acest capăt de cerere, ci doar la capetele de cerere privind uzufructul și accesiunea imobiliară.
De asemenea și aspectele ridicate de apelanții pârâți O. C. și O. C. G. au fost întemeiate, motivarea sentinței instanței de fond fiind contradictorie, neanalizându-se toate probele existente la dosar față de apărările invocate.
Față de aceste considerente, Tribunalul a admis apelurile, a desființat sentința instanței de fond și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Cu ocazia rejudecării, vor fi citate părțile, punându-se în discuția acestora efectuarea de noi probatorii, urmând ca instanța să se pronunțe față de toate capetele de cerere cu care a fost învestită .
Împotriva acestei decizii, au formulat recurs pârâții O. C. și O. C. G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie:
Prin motivele de recurs, pârâții susțin că instanța de apel, nu a analizat corect punctele și situația de fapt, împrejurimile reale fiind următoarele:
Expertul G. R. cât și instanța de fond, nu au ținut seama de titlul de proprietate nr._ din 4.08.1993, ce a fost emis pe numele de O. Gr.C., de Registrul Agricol din anii 1959-1963 cât și de sentința civilă nr.1156 din 01.03.2004, pronunțată în dosarul nr._/2003.
Referitor la suprafața de teren de 838 m.p., s-a arătat că, în mod greșit i-a obligat să o lase în deplină proprietate lui O. C.V., căruia nu i-a aparținut niciodată, fiind în folosința recurenților de peste 20 de ani.
De asemenea, precizează că tatălui său, respectiv socrului său, i s-a scos la licitație, conform Publicației nr._/99 din 5.05.2000, doar o casă de locuit P+1 și terenul aferent de sub această construcție în suprafață de 240 m.p., însemnând o lățime de 12 m și o lungime de 20 m.și nu cum a specificat fratele său, respectiv cumnatul său, suprafața de 2.400 m.p., însemnând o lățime de 12 m.și o lungime de 200 m.
Mai susține că O. V., într-un mod nejustificat, vrea să ducă în eroare instanțele de judecată prin diferite declarații eronate, pentru a se îmbogății într-un mod nejustificat din moștenirea tatălui, numitul O. Gr.C..
Concluzionând, au solicitat admiterea recursului cu consecința respingerii apelului declarat de către reclamanții O. V. și O. A..
În drept au invocat dispozițiile art.304 și urm. Cod pr.civ.
La data de 02.10.2015 intimații reclamanți O. V. și O. A. au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului declarat de recurenții pârâți, ca nefundat, arătând că motivele de recurs privesc probleme de fond ce urmează a se avea în vedere cu ocazia rejudecării cauzei.
Recursul este nefondat.
Curtea, analizând decizia atacată în raport de criticile formulate, în limitele controlului de legalitate, ca temei de drept, fiind invocate generic dispozițiile art.304 Cod pr.civ., Curtea reține că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prealabil examinării motivelor de nelegalitate prima chestiune ce se impune a fi precizată este cea referitoare la obligația prevăzută în sarcina părții care exercită această cale de atac de a respecta dispozițiile art. 3021 și 304 Cod pr. civ. Exigențele impuse prin cele două texte legale au în vedere faptul că recursul în concepția actuală este cale extraordinară de atac și în consecință, ca ultim grad de jurisdicție nu își propune rejudecarea fondului, ci examinarea legalității hotărârilor atacate în condițiile art. 304 pct.1 - 9 Cod pr. civ.
Prin urmare, eventualele motive de netemeinicie a hotărârilor, care vizează stabilirea unei anumite situații de fapt, ca rezultat a modului de apreciere și interpretare a probelor administrate în cauză sau alte aprecieri ale instanței, lăsate la îndemâna judecătorului, de către legiuitor, nu constituie motive de recurs, în sensul prevăzut de art. 304 Cod pr.civ., și, ca atare, nu pot fi suspuse examinării de către instanța de recurs.
Aceasta înseamnă că instanța de recurs este competentă să verifice numai în ce măsură au fost corect aplicate dispozițiile de drept material, la situația de fapt stabilită prin hotărârile supuse recursului, și, de asemenea, respectarea dispozițiilor cu caracter procedural invocate de părți, precum și, din oficiu, motivele de nelegalitate de ordine publică, în condițiile prevăzute de art. 306 alin. 2 Cod pr.civ..
În cauză, instanța de apel, în raport de motivele de apel formulate atât de reclamanți, cât și de pârâți, a reținut că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere cu care a fost învestită, apreciind, totodată, că motivarea sentinței de fond este contradictorie, în contextul în care nu au fost analizate toate probele existente la dosar, față de apărările invocate. Așadar, prin decizia ce face obiectul recursului nu a fost cercetat fondul cauzei, ci au fost admise atât apelul reclamanților, cât și apelul pârâților, fiind desființată sentința și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
Sunt nefondate susținerile pârâților din recurs, prin care se invocă faptul că instanța de fond și expertul nu au ținut seama de titlul de proprietate nr._ din 4.08.1993, ce a fost emis pe numele de O. Gr.C., de Registrul Agricol din anii 1959-1963 cât și de sentința civilă nr.1156 din 01.03.2004, pronunțată în dosarul nr._/2003, având în vedere, că aceste critici de fond nu mai pot fi invocate în recurs, în contextul în care prin decizia din apel a fost desființată sentința de fond și trimisă cauza spre rejudecare, nefiind cercetat fondul pretențiilor deduse judecății, prin cererile formulate de părți.
De altfel, chiar prin apelul declarat de pârâții O. C. și O. C. G. s-a solicitat desființarea sentinței instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare, neputându-se justifica, astfel, invocarea unor critici de fond privind sentința, ce a fost deja desființată prin decizia civilă pronunțată în apel.
Curtea constată că Tribunalul a aplicat corect dispozițiile art.297 Cod pr.civ., prin desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru respectarea cadrului procesual determinat de părți prin cererile și apărările formulate, nefiind incidente nici unul din motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 Cod. pr. civ.
Față de considerentele expuse, în temeiul art.312 alin.1 Cod pr.civ., urmează a se respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâții O. C. și O. C. G., împotriva deciziei civile nr.842 din 23 iunie 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj- Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți O. V. și O. A. și intimata reclamantă O. P., având ca obiect servitute.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Octombrie 2015.
Președinte, R. M. | Judecător, A. M. | Judecător, S. P. |
Grefier, F. I. |
Red.jud. A.M.
03.11.2015
Tehn. F.I./2ex.
Jud. apel.V.B./V.N.
| ← Conflict de competenţă. Sentința nr. 37/2015. Curtea de Apel... | Pretenţii. Decizia nr. 4718/2015. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
