Anulare act. Decizia nr. 13/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 13/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 15-01-2015 în dosarul nr. 13/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 13/2015
Ședința publică de la 15 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE FLORICA DIACONESCU
Judecător I. V.
Judecător L. L. B.
Grefier N. D.
x.x.x.x
Pe rol, judecarea recursului declarat de recurentul intimat Ț. V., împotriva deciziei civile nr.1029/19.10.2014, pronunțată de Tribunalul G., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații Ț. T., P. E. (fostă Ț.), T. E., C. L. DE F. F. SLIVILEȘTI, C. JUDEȚEANĂ DE F. F. G., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat V. P. pentru recurentul intimat Ț. V. cât și pentru intimata T. E. și intimatul Ț. T., lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Avocat V. P. pentru recurentul intimat Ț. V., a depus la dosarul cauzei două chitanțe care atestă taxa de timbru în prezenta cauză..
Părțile prezente la interpelarea instanței, au învederat că nu mai au cereri și excepții de invocat.
Instanța constatând cauza în stare de judecată a acordat cuvântul părților pentru a pune concluzii asupra recursului de față.
Avocat V. P. pentru recurentul intimat Ț. V., fașă de motivele invocare în scris pe care le dezvolta oral, pune concluzii de admiterea recursului, casarea în tot a deciziei tribunalului și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond. Solicita cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat și cheltuieli de transport.
Intimatul Ț. V. învederează că motivele de recurs sunt eronate în sensul că nu se bazează pe codul de procedură civilă aplicabil, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de Tribunalul G..
Depune concluzii scrise și solicita cheltuieli de judecata constând in cheltuieli de transport.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr. dosar_, reclamantul Ț. T. a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 65 pronunțată de Judecătoria Motru în data de 20.01.2003 în dosar nr. 5560/2002 și anularea adresei nr. 3035 emisă la data de_.2003 și comunicată Judecătoriei Motru în dosarul nr. 5560/2002.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că P. de pe lângă Judecătoria Motru nu a procedat la sesizarea instanței cu o acțiune în anularea adresei emisă la data de 15.01.2003 și comunicată Judecătoriei Motru în dosarul nr. 5560/2002 deși s-au efectuat cercetări și s-a constatat că aceasta conține mențiuni nereale în sensul că numitul Ț. G. nu a formulat cerere de reconstituire, aspect ce nu corespunde adevărului.
Că, acest demers probabil datorită vârstei înaintate și din neștiință nu a fost făcut nici de tatăl defunct al reclamantului.
Prin încheierea din data de 24.03.2014 s-a disjuns capătul de cerere având ca obiect revizuire sentință civilă nr. 65/20.01.2003 și s-a dispus înaintarea la serviciul registratură arhivă pentru a se forma dosar pe același complet de judecată C 2 cu obiect anulare act.
Legal citați, pârâții Ț. D V. și T. E. au formulat întâmpinare ( fila 16 din dosar) prin care au solicitat respingerea acțiunii. De asemenea, au depus la dosar precizări la data de 14.01.2014 ( filele 39 și 40 din dosar ) și concluzii scrise la data de 27.01.2014 ( filele 54 și 55 din dosar).
Prin sentința civilă nr. 910 din 02 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria Motru, în dosarul nr._ s-a admis cererea formulată de reclamantul revizuent Ț. T., în contradictoriu cu intimații Ț. V., P. E. (fostă Ț.), T. E., C. L. de F. F. Slivilești și intimata C. Județeană de F. F. G..
S-a dispus anularea adresei nr. 3035 emisă la data de 15.01.2003, de Primăria Slivilești, județul G., ca fiind falsă.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că potrivit art. 308 C.proc.civ., în cazul în care, potrivit legii, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare ori nu poate continua, cercetarea falsului se va face de către instanță prin orice mijloace de probă.
În cauza de față, s-a constatat că, la data de 15.01.2003, la solicitarea instanței, Primăria Comunei Slivilești, a depus la dosarul 5560/2002 al Judecătoriei Motru, adresa cu nr. 3035 ( f. 28 dos. UP nr. 104/P/2006), prin care arătat că Ț. G. (tatăl reclamantului Ț. T.) nu a formulat cerere de reconstituire în baza Legii nr. 18/1991 dar a fost trecut ca moștenitor al defunctei Ț. E. alături de ceilalți frați în baza cererii de reconstituire nr. 26/04.02.1991 formulată de Ț. V..
În urma cercetărilor efectuate în dosar nr. 104/P/2006, s-a constatat că adresa nr. 3035/15.01.2003, întocmită de numiții L. I. D. și F. L., funcționari în cadrul Primăriei Slivilești, conține mențiuni nereale în sensul că, numitul Ț. G. nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, în baza Legii 18/1991, aspect ce nu corespunde adevărului și reținând că fapta acestora nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni s-a dispus față de aceștia prin ordonanța din 23.03.2006 scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei amenzii cu caracter administrativ.
A mai reținut instanța că din probele administrate în dosar nr. 104/P/2006 a rezultat că numitul Ț. G. – tatăl reclamantului a formulat cererea de reconstituire nr. 2503/26.02.1991 pentru autori Ț. D. și E. aspect față de care se constată că, adresa nr. 3035 emisă la data de 15.01.2003, conține mențiuni ce nu corespund realității.
Totodată instanța a constatat că procurorul a stabilit că fapta de fals a fost săvârșită de pârâții L. I. D. și F. L. însă nu pot fi trași la răspundere penală întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Pe de altă parte s-a observat că adresa nr. 3035 emisă la data de 15.01.2003 de Primăria Slivilești, județul G., conține date nereale și a intrat în circuitul civil, fiind folosită în instanță în dosarul nr. 5560/2002 și producând consecințe juridice.
Falsificarea unor înscrisuri oficiale este de natura a atrage in toate situațiile nulitatea absoluta întrucât valorile sociale afectate nu se rezuma la interesele uneia sau câtorva persoane, ci vizează însăși siguranța circuitului civil, subminând in același timp autoritatea organelor de stat emitente.
Pentru aceste considerente, instanța a apreciat că se impune a se împiedica producerea ori menținerea efectelor juridice care au la origine o activitate infracțională materializată . drept pentru care, reținând că adresa nr. 3035 emisă la data de 15.01.2003 de Primăria Slivilești, județul G., conține date ce nu corespund realității, a fost admisă acțiunea civilă în anularea unui înscris ca fiind fals formulată de reclamantul Ț. T. și a dispus anularea adresei nr. 3035 emisă la data de 15.01.2003, de Primăria Slivilești, jud. G., ca fiind falsă.
În privința cererilor pârâtului Ț. V., depuse la filele 54-56 și 66-67 s-a constatat că prin acestea s-a solicitat cheltuieli de judecată și a depus atașat bilete de călătorie, însă, având în vedere că cererea reclamantului Ț. T. a fost admisă, s-a constatat că pârâtul Ț. V. a căzut în pretenții, nefiind îndreptățit la cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel apelanții intimați Ț. V., T. E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul că au depus la data de 27.01.2014 precizări și adresa nr. 3035/15.01.2003 emisă de Primărie, cererea de reconstituire nr. 26 din 04.02.1991 formulată de Ț. V., precum și certificatul de moștenitor nr. 44/1967 unde se arată la pagina 2 că Ț. D. G. a renunțat în mod expres la succesiune, arătând că nu a formulat nici cerere de reconstituire, rămânând doar cererea de reconstituire formulată de către Ț. D. V. înregistrată la nr. 26 din 04.02.1991 în care a trecut și pe ceilalți frați, motiv pentru care au considerat că sunt lovite de nulitate absolută actele prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea persoanelor fizice care nu sunt îndreptățite.
Totodată s-a arătat că Ț. G. a formulat apel în dosarul nr. 300/CIV/2003 în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 65 din 26.01.2003, apel ce a fost respins reținându-se că pârâtul Ț. G. nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate și reconstituirea dreptului se dispune numai la cerere.
În susținerea apelului s-a depus xerocopie după decizia civilă nr. 1219A din 03.10.2003 pronunțată de Tribunalul G. –Secția Civilă, după actul de deces nr. 22 din 28 august 1966, după cererea numitului Ț. D. V. din 04.02.1991, după certificatul de moștenitor nr. 44 din 05 iulie 1967, după procesul verbal din 30.08.2004 și după tabelul nominal întocmit de Primăria Slivilești.
Totodată s-a depus de către apelanta intimată T. E. precizări la apel susținând că hotărârea este dată cu aplicarea greșită a legii, arătând că cererea de revizuire trebuia respinsă ca tardiv formulată, iar pe fond nu a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor art. 308 Cod procedură civilă, anularea înscrisului, respectiv a adresei nu are nici un efect juridic supusă asupra revizuirii deoarece sentința a fost pronunțată pe baza unor probe concrete administrate în cauză din coroborarea cărora rezultă că Ț. G. a renunțat expres la succesiune și cererea de reconstituire nr. 26 din 04.02.1991 este formulată de Ț. V..
Intimatul Ț. T. a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând că nu poate fi vorba în cauză de excepția tardivității formulării cererii, întrucât instanța de fond s-a pronunțat pe anulare act.
În ședința publică din 18.09.2014 apelanții intimați prin apărător au invocat excepția lipsei calității procesuale active a revizuentului Ț. T. și excepția prescripției dreptului la acțiune.
Tribunalul G. prin decizia civilă nr. 1029 de la 09 octombrie 2014 a respins excepțiile invocate de apelanții-intimați Ț. V., T. E..
A respins ca nefondat apelul declarat de apelanții intimați Ț. V., cu domiciliul în comuna Slivilești, ., T. E., cu domiciliul în comuna Slivilești, ., împotriva sentinței civile nr. 910 din 02 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul revizuent Ț. T., cu domiciliul în ., intimatele P. E. (fostă Ț.), cu domiciliul în Corabia, .. B, ., județul O., C. L. de F. F. Slivilești, cu sediul în . și C. Județeană de F. F. G., cu sediul în Tg-J., .-4, județul G..
A obligat apelanții la 600 lei cheltuieli de judecată către intimatul - revizuent Ț. T..
Pentru a se pronunța astfel Tribunalul a reținut următoarele:
Tribunalul, a analizat cu prioritate excepțiile invocate în raport de art. 137 Cod procedură civilă care atribuie instanței obligația de a se pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și a celor de fond care ar putea face de prisos în total sau în parte soluționarea cauzei pe însuși fondul dreptului.
Prin cererea formulată reclamantul a solicitat revizuirea sentinței nr. 65 din 20.01.2003 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr. 5560/2002 și anularea adresei nr. 3035 emisă la data de 15.01.2003 de Primăria Slivilești.
Prin încheierea de ședință din data de 24.03.2014 s-a disjuns capătul de cerere având ca obiect revizuirea sentinței civile nr. 65 din 20.01.2003 și deci în prezenta cauză s-a soluționat numai capătul de cerere privind anulare act, astfel că nu se pune în discuție excepția tardivității formulării cererii de revizuire.
Totodată nefondată a fost și excepția lipsei calității procesuale active a revizuentului având în vedere că numitul Ț. G. este tatăl revizuentului care în prezent este decedat și avea calitate de pârât în dosarul nr.3000/CIV/2003 și, deci, are calitatea de moștenitor legal al acestuia.
A fost nefondată și excepția prescripției dreptului la acțiune având în vedere că obiectul cauzei prezente este nulitate act, având în vedere că orice act juridic încheiat cu nesocotirea dispozițiilor imperative ale legii se sancționează cu nulitatea absolută, iar acțiunea în nulitate absolută este imprescriptibilă.
Astfel, în urma cercetărilor efectuate în dosarul nr. 104/P/2006 s-a constatat că adresa nr. 3035 din 15.01.2003 conține mențiuni nereale în sensul că numitul Ț. G. nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, aspect ce nu corespunde adevărului, iar din probele administrate în acest dosar rezultă că autorul reclamantului a formulat cerere de reconstituire înregistrată sub nr. 2503 din 26.02.1991 pentru autorii Ț. D. și E..
Deci falsificarea unor înscrisuri oficiale este de natură a atrage în toate situațiile nulitatea absolută întrucât valorile sociale afectate nu se rezumă la interesele uneia sau câtorva persoane, ci vizează însăși siguranța circuitului civil, subminând în același timp autoritatea organelor de stat emitente.
Având în vedere că adresa nr. 3035 emisă la data de 15.01.2003 de către Primăria Slivilești prezintă date ce nu corespund realități așa cum a rezultat din probele administrate în dosarul nr. 104/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Motru, în mod corect instanța de fond a admis acțiunea și a dispus anularea adresei ca fiind falsă.
Mai mult, instanța a reținut că adresa conține date nereale și a intrat în circuitul civil, fiind folosită în dosarul nr. 5560/2002, producând consecințe juridice.
A mai constatat tribunalul că, apelantul face referire și la cererea de revizuire însă în prezenta cauză nu s-a soluționat decât capătul de cerere privind anulare act, motiv pentru care a respins apelul ca nefondat, instanța de fond stabilind starea de fapt cu aplicarea dispozițiilor legale în materie.
Văzând și dispozițiile art. 274 și 296 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs intimatul Ț. V. solicitând admiterea acestuia, casarea în tot a hotărârii atacate și obligarea intimatului la plata cheltuielilor ocazionate cu acest proces atât la instanța de fond, cât și în căile de atac.
În motivarea apelului a arătat că, în fapt, la data de 26.11.2013 s-a adresat instanței de judecată prin care a solicitat revizuirea sentinței civile nr.65/2002, pronunțată de Judecătoria Motru la data de 20.01.2003 în dosarul nr.5560/2002, rămasă definitivă prin decizia nr.1219 A din data de 03 octombrie 2003 a Tribunalului G. în dosarul nr.3000/civ/2003.
A arătat că prin aceeași cerere, a solicitat să se dispună anularea adresei emisă în data de 16.01.2003 și comunicată Judecătoriei Motru în dosarul nr.5560/2002.
Susține că a invocat, ca și motive, faptul că prin sentința supusă revizuirii a fost admisă cererea intimaților Ț. V., Ț. E. și T. E., a fost constatată nulitatea parțială a titlului de proprietate nr._ din 16.06.1999 și a hotărârii nr.98/1991 a Comisiei Județene G. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, precum și a adeverinței nr.89/11.06.1993, emisă de C. L. Slivilești cu privire la includerea în actele pârâtului de la vremea aceea Ț. G.-autorul intimat revizuentului.
A precizat că instanța de judecată nu ar fi avut în vedere doar adresa nr.3035/15.01.2003, prin are, la solicitarea instanței de judecată, Primăria comunei Slivilești a comunicat că, Ț. G. - autorul intimat-revizuentului, nu a formulat cerere de reconstituire în baza Legii nr. 18/1991 dar, în mod greșit a fost trecut ca moștenitor al defunctei Ț. E. pentru că nu s-a știut de certificatul de Moștenitor nr.44/1967prin care Ț. G. a renunțat în mod expres la moștenirea de pe urma defunctei.
Cu ocazia formulării și depunerii întâmpinării, a învederat instanței de fond că Ț. T. nu a încunoștințat instanța de judecată că autorul său Ț. G., prin renunțarea expresă la succesiune după autoarea comună Ț. E. a devenit străin de moștenire si în plus acesta - Ț. G. - nici nu a formulat și nici nu a depus cerere de reconstituire pentru terenul din Titlul de proprietate menționat și a cărui nulitate parțială a fost constatată prin decizia nr.1219 A din data de 03 octombrie 2003 a Tribunalului G. în dosarul nr.3000/CI V/2003.
Mai arată că cererea intimatului-revizuent Ț. T. a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub numărul de dosar_, iar prin încheierea din data de 24.03.2014 s-a disjuns capătul de cerere având ca obiect revizuirea sentinței civile nr.65/20.01.2003 și s-a dispus constituirea unui nou dosar pe același complet de judecată cu obiect anulare act.
Prin sentința civilă nr.910 din 02 Iunie 2014, pronunțată de Judecătoria Motru, a
fost admisă cererea reclamant-revizuentului Ț. T. în sensul că s-a dispus anularea
adresei nr.3035 emisă la data de 15.01.2003 de către Primăria Slivilești ca fiind falsă.
Din probele existente la dosarul cauzei și care nu au fost luate în considerare nici de instanța de fond și nici în apel, prin adresa înaintată instanței de judecată de către Primăria
Slivilești, pentru termenul din data de 20.01.2003 în dosarul nr.5560/2002,
aceasta a comunicat fără echivoc că Ț. G. la care se făcea referire în adresa
instanței la momentul acela, nu a formulat cerere de reconstituire în baza Legii 18/1991
dar a fost trecut ca moștenitor al defunctei Ț. E. alături de ceilalți frați pe considerentul că nu s-a știut de Certificatul de Moștenitor nr.44/1967 din dosarul S nr.44/1967 de la Direcția Județeană M. a Arhivelor Naționale a notariatului de Stat, act intrat în posesia intimat-recurentului Ț. V. abia la data de 2 Martie 1999 cu nr.85.
Solicită să se constate că la pronunțarea sentinței civile nr.65/2003 nu s-a avut în vedere adresa nr.3035/2003, nefiind luată în calcul la pronunțarea sentinței a cărei revizuire s-a solicitat.
Recurentul a mai solicitat să se constate că sentința civilă nr.65/2003 a fost în mod temeinic și legal pronunțată și motivată pe faptul că Ț. G. - autorul revizuentului Ț. T. - cu ocazia dezbaterii succesiunii de pe urma defunctei Ț. E., a renunțat în mod expres la moștenire astfel că a devenit străin de succesiune conform Certificatului de Moștenitor nr.44/1967.
Mai mult, la momentul respectiv, instanța de fond a reținut că pârâtul Ț. G. nici nu a solicitat prin cerere de reconstituire teren din cel prevăzut în titlul de proprietate a cărui nulitate parțială a fost dispusă de instanța de fond prin sentința civilă nr.65/2003.
De asemenea, s-a reținut și faptul că, potrivit art.8 alin.5 din Legea 18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, făcându-se dovada că Ț. G. nu a formulat cerere de reconstituire.
Mai mult, după cum se poate constata în ședința publică din 03 octombrie 2003, apelantul Ț. G. a fost interogat de către Tribunalul G. în dosarul nr.3000/CIV/2003, ocazie cu care a arătat că nu a formulat cerere de reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma părinților săi, astfel că, apelul declarat de către Ț. G. împotriva sentinței civile nr.65/2003 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr.5560/2002, a fost respins ca nefondat de către Tribunalul Gorj5 prin decizia nr.1219 A din 03 Octombrie 2003.
Solicită să se ia în considerare, în ceea ce privește sentința civilă nr.910/2014, pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ si menținută prin Decizia nr.1029/2014 a Tribunalului G. și care face obiectul recursului dedus, următoarele argumente
În primul rând, consideră că instanțele de fond și apel au dat o greșită adresei nr.3035 (fila nr.28 dos.UP) eliberată de Primăria Slivilești la data de 15.01.2003 la solicitarea instanței de judecată în dosarul nr.5560/2002 al Judecătoriei Motru .
Cu referire la această adresă, dupăcum a motivat mai sus, această adresă nu a produs nici-o consecință juridică și nici nu a intrat în circuitul civil deoarece la pronunțarea sentinței civile nr.65/2003, rămasă definitivă prin decizia civilă nr.1219 A, a Tribunalului G. deoarece s-a stabilit că Ț. G. nu a formulat și depus cerere de reconstituire, aspect pe care el însuși l-a recunoscut în interogatoriul luat de către Tribunalul G. cu ocazia judecării apelului declarat și respins ca nefondat.
Consideră că prin recunoașterea din interogatoriu luat si prin această decizie pronunțată de către Tribunalul G. s-a concluzionat că adresa transmisă la data de 15.01.2003 este lipsită de consecințe juridice, cele expuse în această adresă reflectând adevărul.
Faptul că organele de procuratură au reținut în sarcina funcționarilor publici care au emis această adresă că ar fi consemnat aspecte ce nu ar corespunde adevărului așa cum a reținut inițial instanța de fond ( fila nr.2 alin.2 din sentința nr.910/2014), respectiv că Ț. G. nu a formulat cerere de reconstituire nu au putut si nici nu pot fi combătute, adevărul fiind cel reținut de Tribunalul G. în Decizia nr.1219 A/2003, decizie pe care o mai anexează alăturat.
Mai mult, în dosarul nr. 104/P/2006 organele de procuratură au cercetat aspecte legate de o cerere de reconstituire pe care ar fi depus-o Ț. G. si înregistrată sub nr..2503/26.02.1991, însă, așa cum ulterior din răspunsul dat instanței de judecată în dosarul
nr.5560/2002 al Judecătoriei Motru si din recunoașterea acestuia cu ocazia interogatorului luat de Tribunalul G., conținutul acestei adrese corespunde realității în sensul că, Ț. G. nu a formulat si nici nu a depus vreo cerere de reconstituire..
În concluzie, cererea de reconstituire cu nr.2503/26.02.1991 nu a fost formulată si depusă niciodată astfel că cele consemnate în adresa nr.3035/15.01.2003 reflectă realitatea.
Faptul că funcționarii primăriei au comunicat că ar fi existat o astfel de cerere înregistrată (nr.2503/26.02.1991), ceea ce nu s-a confirmat ulterior, nu are nicio relevantă asupra celor din adresa nr.3035/15.01.2003, adresă care de altfel s-a dovedit a fi reală.
De altfel, pentru acest aspect (faptul că ar fi fost înregistrată cererea nr.2503 din 26.02.1991) au fost cercetați funcționarii primăriei și scoși de sub urmărire penală.
De altfel, nu trebuie înlăturat nici aspectul că, după cum însuși susține intimatul, cel care a făcut plângere la parchet la nivelul anului n2003 împotriva funcționarilor primăriei a fost autorul său Ț. G..
Consideră că pentru o justă soluționare a cauzei supuse recursului, se impunea solicitarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Motru să comunice instanței, dacă la finalizarea cercetărilor efectuate de organele de cercetare penală de la vremea respectivă a dosarului nr. I04/P/2006, P. de pe lângă Judecătoria Motru au înaintat acestuia o Rezoluție privind modul de soluționare a sesizării acestuia. Aceasta, deoarece, conform dispozițiilor Codului de procedură penală în vigoare la momentul respectiv și care nu s-au modificat nici în prezent cu privire la termenul în care se poate face plângere împotriva soluțiilor procurorului, Ț. G. avea posibilitatea ca în termen de 20 de zile să se adreseze procurorului cu plângere împotriva soluției și să fi arătat că nu s-a pronunțat cu privire la acel înscris considerat a fi fals.
Învederează instanței de recurs că aceste motive le-a invocat și instanței de apel însă i-a fost respins apelul.
Pentru toate aceste motive invocate, solicită admiterea recursului formulat și pe cale de consecință, casarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii intimatului Ț. G.
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiileart487 pct.6 din C.pr.civilă.
Dovada motivelor de recurs le va face cu actele existente la dosarul cauzei.
Solicită obligarea intimatului Ț. T. la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces atât la instanța de fond cât și în căile de atac.
Depune recursul în patru exemplare pentru comunicare, cu precizarea că taxa de timbru o va depune la primul termen pentru care solicită să fie citat cu această mențiune.
Anexează prezentului recurs în copie Certificatul de Moștenitor nr.44/1967, sentința civilă nr.65/2003, decizia civilă nr. 1219 A/2003 și adresa 3035/15.01.2003, înscrisuri care se regăsesc și la dosarul cauzei .
Intimatii nu au depus intampinare, dar s-au prezentat in fata instantei pentru a formula aparari.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate si a dispozițiilor legale incident, Curtea retine ca acesta este nefondat pentru considerentele următoare:
În prezenta cauza disjunsa din dosarul inițial ce avea ca obiect revizuirea sentinței civile nr. 65/20.01.2013 pronunțată de Judecătoria Motru in dosarul nr. 5560/2002 s-a solicitat anularea adresei nr. 3035/15.01.2013 înaintată în acest dosar de către Primăria Comunei Slivilești, la solicitarea instanței, adresa prin care se învedera ca Ț. G. nu a formulat cerere de reconstituire in baza Legii 18/1991, dar a fost trecut ca moștenitor al defunctei Ț. E. alături de ceilalți frați in baza cererii de reconstituire nr. 26/1991 formulata de către Ț. V.
S-a mai menționat ca la eliberarea actului de proprietate nu s-a cunoscut de existența certificatului de moștenitor nr.44/1967.
Se retine ca această adresă a făcut obiectul cercetărilor penale in dosarul 104/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Motru, cercetări în urma cărora s-a constatat ca adresa nr. 3035/15.01.2003, întocmită de numiții L. I. D. și F. L., funcționari în cadrul Primăriei Slivilești, conține mențiuni nereale în sensul că, numitul Ț. G. nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, în baza Legii 18/1991, aspect ce nu corespunde adevărului.
In aceste condiții, concluzionându-se ca fapta numiților L. I. D. și F. L. nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, s-a dispus față de aceștia, prin Ordonanța din 23.03.2006, scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Motru a stabilit, așadar, ca in sarcina celor doi se retine fapta de fals, insa acestora li s-a aplicat o sancțiune cu caracter administrativ pe motiv ca fapta săvârșită nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
La data de 23.07.2013 intimatul reclamant Ț. T. a formulat plângere penala prin care a sesizat ca numiții F. L. si Lupsoiu I. D. au întocmit un răspuns în dosarul 5560/2002 al Judecătoriei Motru prin care au învederat ca tatăl sau, Ț. G., nu a formulat cerere de reconstituire in baza Legii 18/1991, fapt ce nu corespunde adevărului, în acest sens formându-se dosarul penal nr. 1209/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Motru in care, prin rezoluția din 21.10.013, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de cei doi, întrucât, în privința faptei reclamate au mai fost făcute cercetări in dosarul penal 104/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Motru.
S-a reținut ca în dosarul nr. 104/P/2006, din probele administrate, a rezultat ca Ț. G. – tatăl reclamantului a formulat cererea de reconstituire nr. 2503/26.02.1991 pentru autori Ț. D. și E., aspect față de care s-a constatat că, adresa nr. 3035 emisă la data de 15.01.2003, conține mențiuni ce nu corespund realității.
In atare condiții, in mod corect, atât prima instanță, cât si instanța de apel au reținut ca adresa nr. 3035/15.01.2003 conține mențiuni nereale, motiv pentru care a fost anulata de către instanța de fond, soluție menținută corect in apel.
Ca atare, este lipsită de relevanță în această cauză susținerea recurentului în sensul că la pronunțarea sentinței civile nr. 65/2003 Judecătoria Motru nu a avut în vedere exclusiv această adresă, motivându-si soluția și pe faptul ca Ț. G., tatăl reclamantului, a renunțat la succesiunea defunctei Ț. E..
De altfel, toate susținerile recurentului ce vizează revizuirea sentinței civile nr. 65/20.1.2003 a Judecătoriei Motru nu vor fi avute în vedere de instanța de recurs în acest dosar, urmând a fi valorificate în dosarul de revizuire, însă alegațiile recurentului în sensul ca adresa a cărei anulare s-a solicitat in prezenta cauza nu a produs efecte civile, neintrând în circuitul civil nu pot fi primite, de vreme ce atât prima instanța, în dosarul nr. 5560/2002 al Judecătoriei Motru, a luat-o in calcul, este adevărat, alături de alte probe administrate, reținând ca Ț. G. nu a formulat cerere de reconstituire după Ț. E., cât si Tribunalul G., in soluționarea apelului împotriva acestei sentințe, apel in care s-a reținut ca Ț. G. nu a formulat cerere de reconstituire, aspect rezultat si din adresa nr. 3035/15.01.2003.
In aceste condiții, nu se poate retine ca această adresă despre care s-a constatat ca nu conține mențiuni reale, nu a intrat in circuitul civil, neproducând consecințe juridice, indiferent ca numitul Ț. G. a recunoscut in fața instanței de apel, in dosarul nr 3000/CIV/2003, ca nu a formulat cerere de reconstituire după defuncta Ț. E..
Nu se poate retine nici faptul ca nu exista cererea nr 2503/26.02.1991 care nu ar fi fost depusa si înregistrata niciodată, cererea existând la fila 14 din dosarul de fond.
Având in vedere toate aceste considerente, se reține ca decizia pronunțata în prezenta cauza de către instanța de apel este una legala si temeinica, instanțele de judecata neputând menține in ființa un înscris despre care s-a constatat deja ca este fals. Aceasta soluție este justificată pe interesul social general care impune eliminarea din circuitul civil a actelor viciate sub acest aspect.
Se retine, astfel, ca simpla existenta (prezenta) a unui înscris fals in circuitul juridic civil este de natura sa aducă prejudicii intereselor generale ale societății, ordinea de drept fiind afectata, întrucât actul fals presupune fraudarea legii, iar imposibilitatea punerii in mișcare a acțiunii penale nu schimba caracterul falsului. Respectarea principiului legalității impune cu necesitate, înlăturarea efectelor produse de actele juridice falsificate, iar singura modalitate de restabilire a situației anterioare fraudării legii o reprezintă constatarea nulității acestora.
Având în vedere că adresa nr. 3035 emisă la data de 15.01.2003 de Primăria Slivilești, județul G., prezintă date ce nu corespund realității, aspect reținut si de P., soluția de anulare a acestei adrese este una legala si temeinica, motiv pentru care recursul va fi respins ca nefondat.
Totodată, va fi obligat recurentul la plata către intimatul Ț. T. a sumei de 130 lei cheltuieli de judecata in recurs (cheltuieli de transport dovedite cu bonul de combustibil depus la dosar).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul intimat Ț. V., împotriva deciziei civile nr.1029/19.10.2014, pronunțată de Tribunalul G., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații Ț. T., P. E. (fostă Ț.), T. E., C. L. DE F. F. SLIVILEȘTI, C. JUDEȚEANĂ DE F. F. G..
Obligă recurentul către intimatul Ț. T. la plata sumei de 130 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Ianuarie 2015
Președinte, F. D. | Judecător, I. V. | Judecător, L. L. B. |
Grefier, N. D. |
23.01.2015
Red.jud.L.L.B.
2 ex/AS
j.a.N.U.
M.G.
j.f.E.S.V.
| ← Grăniţuire. Decizia nr. 122/2015. Curtea de Apel CRAIOVA | Strămutare. Sentința nr. 5/2015. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
