Anulare act. Decizia nr. 2033/2012. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2033/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 17-02-2012 în dosarul nr. 2033/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2033
Ședința publică de la 17 Februarie 2012
Completul constituit din:
Președinte: A. M.
Judecător: M. M.
Judecător: I. M.
Grefier: A. Golașu
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta B. M. împotriva Deciziei civile nr. 402/25.10.2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S. Națională a L. O. SA, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-reclamantă B. M., asistată de avocat ales F. P., cu împuternicire la dosar, lipsă fiind unitatea intimată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul este declarat și motivat în termen legal, nefiind timbrat deși recurentei i s-a adus la cunoștință această obligație, iar prin serviciul registratură intimata-pârâtă a depus concluzii scrise.
Apărătorul recurentei-reclamante depune la dosar chitanța reprezentând taxa judiciară de timbru, timbru judiciar de 0,15 lei, chitanța nr. 16/17.02.2012, bonuri fiscale nr. 689/16.02.2012, 737/17.01.2012, 84/10.01.2012, 60/10.01.2012 și înscrisuri (planul de amplasare a gospodăriei).
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat se constată recursul în stare de judecată și se acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat F. P. pentru recurenta-reclamantă solicită admiterea recursului. În principal, invocă excepția de nelegalitate a hotărârii atacate și prin prisma art. 304 pct. 1, coroborat cu art. 2821 și 159 Cod proc. civ., cere casarea deciziei criticate și trimiterea cauzei spre rejudecare în complet de 3 judecători, întrucât atâta timp cât în vigoare sunt dispozițiile art. 282 ind. 1 Cod proc. civ., competența în acțiunile în constatare a nulității absolute sunt atrase de valoare, astfel că tribunalul trebuia să califice calea de atac promovată drept recurs și să judece ca atare. În subsidiar, susține că în speță sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civ. și cere modificarea deciziei și admiterea acțiunii, deoarece starea de fapt reținută este greșită, convenția încheiată între părți fiind nulă. În această din urmă situație, cere obligarea intimatei și la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr._ reclamanta B. M. a chemat în judecată pârâta SNLO Tg.J. SA solicitând instanței ca, prin sentința ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a convenției nr. 5244/23.09.1996.
În motivare reclamanta a arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5791/11.05.1995, încheiat între ea în calitate de cumpărător și B. G. și B. Margheoala în calitate de vânzători a dobândit dreptul de proprietate asupra unui teren de 800 mp, situat în com. Slivilești, ., împreună cu o magazie, pătul, polată și bucătărie de vară, construite din lemn, acoperite cu țiglă și având ca vecini: N – rest proprietate vânzători, S – drumul comunal Motru-Miculești, V – rest proprietate, E – Buzărin N..
Că, prin titlul de proprietate nr._/19.06.1996 i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 809 mp.
Urmare a lucrărilor miniere efectuate în zonă de către pârâtă, gospodăria a cărei proprietară este a fost afectată în totalitate, fapt ce a condus la strămutare.
Deși a făcut numeroase demersuri la pârâtă pentru a i se acorda despăgubirile aferente dreptului său de proprietate, pârâta a refuzat în mod nejustificat acordarea despăgubirilor și fiind convocată la negocieri în data de 20.09.1996 au încheiat o convenție care a avut ca obiect „despăgubirile rodului viei hibride și a pomilor pe o perioadă de 3 ani de pe suprafața de teren” arătându-se în convenție că „terenul în cauză face obiectul schimbului” în perimetrul orașului Motru.
A mai arătat reclamanta că, inițial i s-a atribuit în folosință terenul, dar pârâta nu a finalizat procedura schimbului neperfectând nici un act, iar terenul a fost atribuit ulterior altei persoane.
Că, la insistențele sale pe lângă conducerea pârâtei pentru a negocia prețul terenului, întrucât cel dat în schimb a fost atribuit alte persoane, i s-a comunicat că a fost încheiată o convenție prin care i-au fost acordate despăgubiri de 360.700 lei ROL.
A mai arătat reclamanta că, această convenție de vânzare-cumpărare a terenului este lovită de nulitate absolută, nefiind făcută în formă autentică, iar pe de altă parte, a susținut că nu și-a dat consimțământul pentru vânzarea terenului, astfel că ne aflăm în prezența unui viciu de consimțământ cu privire la natura actului încheiat.
Pârâta legal citată a formulat întâmpinare prin care a arătat că reclamanta a fost convocată la negocieri în vederea despăgubirii rodului viei hibride și a pomilor pe o perioadă de 3 ani și respectiv 5 ani de pe suprafața de 800 mp proprietatea acesteia, terenul în cauză făcând obiectul schimbului pt. lucrările miniere din Cariera Roșiuța, în acest sens fiind încheiată convenția din data de 20.09.1996 la sediul Sucursalei Motru, convenție pt. care reclamanta și-a dat consimțământul.
În data de 23.09.1996 a fost încheiată convenția nr.5244 în vederea cumpărării terenului în suprafață de 800 mp. proprietatea reclamantei din care 567 mp teren arabil și 233 mp curți-construcții, convenție pe care reclamanta a semnat-o consfințind astfel la încheierea acesteia.
În baza acestei convenții reclamanta a fost despăgubită cu suma de 360.700 lei ROL reprezentând c/val terenului în suprafață de 800 mp, sumă pe care reclamanta recunoaște că a primit-o, astfel că nu există argumente care să justifice că reclamantei i-a fost viciat consimțământul la încheierea convenției, convenția fiind validă, întrunind condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții.
Prin sentința civilă nr.1441 din 25.05.2011 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ a fost respinsă cererea formulată de reclamanta B. M., în contradictoriu cu pârâta S. Națională a L. O. Tg.J. SA.
Prima instanță a reținut că la data de 11.05.1995, prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.579 de notariatul de Stat al jud. Gorj, numiții B. G. și B. Margheoala au vândut reclamantei B. M. suprafața de 800 mp. situat în com. Slivilești, . o magazie, pătul, polată și bucătărie de vară, construite din lemn și acoperite cu țiglă, cu vecini: N – rest proprietate, S – drumul comunal Motru – Miculești, V- rest proprietate și E – Buzărin N. .
Ulterior, între reclamanta B. M. și pârâta SNL O. SA Tg. – J. s-a încheiat convenția din data de 20.09.1996, prin care părțile au negociat despăgubirea rodului viei hibride și a pomilor pe o perioadă de 3 ani și respectiv 5 ani, pentru suprafața de 800 mp.
Suma totală a fost de 860.000 lei, la nivelul anului 1996, iar reclamanta și-a însușit această convenție, împrejurare care rezultă din faptul că a semnat acest înscris și nu a contestat semnătura .
La data de 23.09.1996, reclamanta Bărăbăcioru M. și pârâta au încheiat o nouă convenție, înregistrată sub nr. 5244/23.09.1996, prin care părțile au negociat vânzarea – cumpărarea terenului de 800 mp., proprietate a reclamantei, după cum urmează: 567 mp. teren arabil, la prețul de 480 lei mp. și 233 mp.curți construcții la prețul de 380 lei mp., rezultând o sumă totală de 360. 700 lei, la nivelul anului 1996.
Ulterior acestei convenții, la data de 30.09.1996, Consiliul de Administrație al fostei Regii Autonome a L., prin Hotărârea nr.9 a aprobat, la pct. 15.11 plata sumei de 1.220.700 lei, reprezentând cumpărarea suprafeței de 800 mp. teren agricol în valoare de 360.700 lei și plata uzufructului în valoare de 860.000 lei, suprafață afectată de Cariera Roșiuța, halda Știucani, din cadrul fostei Sucursale Miniere Motru.
În ce privește aspectele de nulitate a convenției nr.5244/ 23.09.1996 a cărei nulitate absolută o invocă reclamanta, instanța a reținut că potrivit disp. art.948 C.civ. condițiile esențiale pentru a contracta sunt: capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părții ce se obligă, un obiect determinat și o cauză licită, dar în speță nu s-a dovedit vreunul din viciile de consimțământ.
Sub acest aspect s-a reținut că semnătura aplicată în cuprinsul convenției a cărei nulitate se solicită, la rubrica ,, proprietar B. M. ,, nu a fost contestată de reclamantă, iar aceasta nu a invocat în mod clar nici împrejurarea că și-ar fi dat consimțământul din eroare ori că acesta i-ar fi fost surprins prin dol ,din probele cauzei nu rezultă incidența vreunuia din viciile de consimțământ mai sus enumerate.
În ce privește aspectul că această convenție nu a fost încheiată în formă autentică, s-a reținut că, atât timp cât părțile au convenit vânzarea – cumpărarea, prețul a fost plătit iar pârâta a intrat în posesia terenului, aceasta din urmă are posibilitatea de a solicita reclamantei perfectarea actului de vânzare cumpărare.
Referitor la prețul negociat, s-a apreciat că acesta nu cade în derizoriu cum a susținut reclamanta, astfel încât să afecteze valabilitatea convenției părților, din două considerente: în primul rând este vorba de prețuri negociate la nivelul anului 1996, iar în al doilea rând, din hotărârea nr.9/30.09.1996 a Consiliului de Administrație al fostei Regii Autonome a L. rezultă că acestea erau prețurile practicate de pârâtă pentru achizițiile de terenuri .
Împotriva sentinței a declarat apel apelanta reclamantă B. M., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În dezvoltarea motivelor de apel a susținut, că respingând acțiunea, instanța de fond a făcut o greșită interpretare și aplicare a disp.art. 948 C.civ., cu toate că reclamanta a dovedit că a fost viciat consimțământul său, la semnarea convenției.
În acest sens, apelanta a arătat că ea a fost de acord doar cu convenția referitoare la schimbul de teren, după care, fiind anunțată telefonic să se prezinte la casieria pârâtei pentru a ridica banii, a citit convenția privind despăgubirile pentru folosința terenului și considerând că următoarele exemplare sunt copii ale acestei convenții, le-a semnat, fără să știe că în realitate a semnat și convenția privind negocierea prețului pentru vânzarea terenului.
A susținut că adresele primite ca răspuns de la unitatea pârâtă precum și depozițiile martorilor audiați în cauză fac dovada faptului că nu putea consimți la o vânzare de teren după ce cu doar 2 zile înainte semnase convenția având ca obiect despăgubiri pentru terenul ocupat de pârât.
A mai arătat apelanta că soluția instanței vine în contradicție cu dispozițiile art.67, alin.1 și art. 14 alin. 1 din Legea nr.18/1991, potrivit cărora terenurile situate în intravilan și extravilan pot fi înstrăinate prin acte juridice între vii, în formă autentică, iar nerespectarea formei autentice atrage nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare.
Prin decizia civilă nr.402 din 25 octombrie 2011, pronunțată în dosar nr._, Tribunalul Gorj a respins apelul formulat de reclamantă, reținându-se următoarele:
Reclamanta a invocat drept temei al nulității absolute a convenției încheiată cu pârâta SNLO Tg.J. sub nr.5244/23.09.1996 un viciu de consimțământ, respectiv eroarea, susținând că a avut o falsă reprezentare a unei situații de fapt, în sensul că a considerat că semnează o convenție privind valoarea uzufructului de pe terenul ocupat de pârâtă și care a făcut obiectul unui schimb și nu convenția privind negocierea prețului pentru vânzarea terenului.
Reclamanta nu a dovedit însă aceste aspecte, probele de la dosar, conducând la o altă concluzie. Astfel, prin convenția nr.5244/23.09.1996 încheiată între Sucursala Minieră Motru și reclamantă s-a negociat prețul la care reclamanta urma să vândă către pârâtă mai multe suprafețe de teren. Împrejurarea că a avut loc o asemenea negociere rezultă pe de o parte din semnătura reclamantei de pe convenție, iar pe de altă parte, din faptul că ulterior încheierii acestei convenții, respectiv la 30.09.1996, Consiliul de Administrație al fostei Regii Autonome a L. a aprobat, prin Hotărârea nr. 9, plata sumei de 360.700 lei, exact suma care a făcut obiectul negocierii cu reclamanta pentru cumpărarea suprafeței de 800 mp teren, ori este greu de crezut că pârâta a aprobat plata acestei sume în lipsa unei negocieri prealabile cu proprietarul terenului, respectiv reclamanta.
Referitor, la eroare ca viciu de consimțământ, aceasta poate fi datorată unui fapt fortuit sau manoperelor unei persoane, ori în speță, în motivele de apel reclamanta susține că este posibil ca atunci când a semnat convenția pentru despăgubiri să fi semnat fără să observe și convenția pentru negocierea prețului de vânzare, considerând că sunt mai multe exemplare ale primei convenții, ori propria culpă și lipsa de diligență la semnarea unui act, nu pot fi invocate ca motive de nulitate absolută a actului.
Susținerea apelantei în sensul că această convenție ar fi lovită de nulitate și din perspectiva disp.art.14 din Legea nr. 18/1991, referitoare la forma autentică a actelor de înstrăinare a terenurilor nu a putut fi primită deoarece prin convenția nr. 5244/23.09.1996 nu s-a transmis dreptul de proprietate al reclamantei asupra terenului, ci doar s-au purtat negocieri cu privire la prețul la care ar urma să se vândă terenurile din convenție, prin urmare acest act nu are ca efect juridic transferul dreptului de proprietate.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta B. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs s-a susținut în esență că instanța de apel a reținut motive contradictorii în luarea deciziei, a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, hotărârea pronunțată fiind lipsită de temei legal și dată cu aplicarea greșită a legii.
Recursul s-a întemeiat pe dispozițiile art.304 alin.7 ,8 și 9 Cod pr.civilă.
În ședința publică de la 17.02.2012, apărătorul F. P. pentru recurenta reclamantă a invocat în principal nelegalitatea căii de atac soluționată de tribunal, susținând că în raportul de criteriul valoric, se impunea ca tribunalul să soluționeze cauza în recurs.
Recursul se va admite pentru următoarele considerente:
Examinând cu prioritate, în raport de arft.137 Cod pr.civilă, excepția nelegalității căii de atac soluționată de tribunal, împotriva sentinței pronunțată de Judecătoria Motru, se constată că în speță sunt incidente dispozițiile 312 alin. 5 Cod pr.civilă, rap. la art.304 pct.1 și 3 Cod pr.civilă.
Obiectul acțiunii formulată de reclamantă l-a constituit constatarea nulității absolute a convenției nr.5244/23.09.1996, convenție încheiată între comisia de negociere din cadrul Sucursalei Societății Naționale a L. O. și reclamanta B. M., în care s-a consemnat atât prețul solicitat de proprietarul terenului arabil în valoare de 480 lei/mp, cât și prețul pentru teren curți construcții de 380 lei/mp, prevăzându-se suma totală de 360.700 lei (ROL).
Potrivit dispozițiilor art.2821 Cod pr.civilă, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreținere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei RON inclusiv, atât în materie civilă cât și în materie comercială, acțiunile posesorii precum și cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asiguratorii și în alte cazuri prevăzute de lege.
Acțiunea având ca obiect constatarea nulității convenției încheiată între părți este o acțiune în realizare, patrimonială, care tinde la readucerea în patrimoniul reclamantei a terenului ce a făcut obiectul convenției, în cuprinsul căreia s-a consemnat suma totală de 360 700 lei ROL, reprezentând „prețurile oferite de comisia de negociere ce au fost însușite de proprietar”.
Așadar, litigiul de față este un litigiu patrimonial al cărui obiect este evaluabil în bani, iar valoarea obiectului litigiului de față este mai mică decât valoarea de 100.000 lei RON, prevăzută expres de art.2821 Cod pr.civilă.
Față de considerentele expuse, constatând că sentința judecătoriei era supusă recursului și nu apelului, decizia pronunțată de tribunal fiind afectată de motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.1 și 3 Cod pr.civilă, în sensul că instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale, ca instanță de recurs, hotărârea fiind dată cu încălcarea competenței de ordine publică, în temeiul art.312 alin. 5 Cod pr.civilă urmează a se admite recursul, a se casa decizia atacată, și a se trimite cauza spre rejudecare în recurs la Tribunalul Gorj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite recursul declarat de reclamanta B. M. împotriva Deciziei civile nr. 402/25.10.2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S. Națională a L. O. SA, având ca obiect anulare act.
Casează decizia atacată și trimite cauza spre rejudecare în recurs la Tribunalul Gorj.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17 Februarie 2012.
Președinte, A. M. | Judecător, M. M. | Judecător, I. M. |
Grefier, A. Golașu |
Red.jud.A.M.
Tehn.MD/2 ex/05.03.2012
J.f.D.C.B.
j.a. Gh.R.
M.A.C.
| ← Validare poprire. Decizia nr. 4650/2012. Curtea de Apel CRAIOVA | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 11/2012. Curtea de... → |
|---|
