Legea 10/2001. Decizia nr. 7671/2013. Curtea de Apel CRAIOVA

Decizia nr. 7671/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 03-09-2013 în dosarul nr. 7671/2013

Dosar nr._ ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 7671/2013

Ședința publică de la 03 Septembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: M. C.

Judecător: P. P.

Judecător: C. Salan

Grefier: M. M.

x.x.x

Pe rol, judecarea recursului declarat de parata C. NAȚIONALĂ DE C. F. "C." SA - S. CENTRU REGIONAL DE EXPLOATARE ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII CF C., împotriva sentinței civile nr.27/15.02.2013, pronunțata de Tribunalul D. - Secția I Civila, in dosarul nr._, in contradictoriu cu intimata reclamanta V. Ș. si intimatul parat M. T. ȘI I. BUCUREȘTI, având ca obiect legea 10/2001.

La apelul nominal făcut in ședința publica au răspuns recurenta parată C. NAȚIONALĂ DE C. F. "C." SA - S. CENTRU REGIONAL DE EXPLOATARE ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII CF C., reprezentată de consilier juridic B. T., si intimata reclamanta V. Ș., reprezentata de avocat P. M., lipsind intimatul parat M. T. ȘI I. BUCUREȘTI.

Procedura de citare legal îndeplinita.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința, care a învederat că, prin serviciul registratura, M. T. BUCUREȘTI a depus cerere prin care solicita scoaterea din citativ, după care,

Instanța pune in discuția parților cererea de scoatere din cauza, formulata de M. T. BUCUREȘTI.

Consilier juridic B. T., pentru recurentă, a solicitat respingerea cererii formulată de M. T. BUCUREȘTI.

Avocat P. M., pentru intimata reclamantă, a solicitat, de asemenea, respingerea cererii de scoatere din citativ depusă de M. T. BUCUREȘTI.

Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constatând cauza in stare de soluționare a acordat cuvântul pe fond, asupra recursului.

Consilier juridic B. T., pentru recurenta parată C. NAȚIONALĂ DE C. F. "C." SA - S. CENTRU REGIONAL DE EXPLOATARE ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII CF C., a expus motivele de nelegalitate și netemeinicie formulate în scris și a solicitat admiterea recursului, iar, pe fond, respingerea cererii reclamantei.

Avocat P. M., pentru intimata reclamantă V. Ș., a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că soluția pronunțată de Tribunalul D. este legală și temeinic motivată.

A arătat că va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

CURTEA

Asupra recursului de fata;

Prin sentința civila nr.27/15.02.2013, Tribunalul D. a admis în parte cererea principală formulată de reclamanta V. Ș., cu domiciliul în C.,. B, .,în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE C. F. "C." SA DIN C. M. T. ȘI I. BUCUREȘTI, cu sediul în București, ..38, sector 1.

A constatat dreptul la despăgubiri în favoarea reclamantei pentru imobilele: teren în suprafață 107,46 mp și casă construită în suprafață de 54.26 mp situate în ., C., expropriate prin Decretul nr. 637/1963, terenuri in suprafața de 196,16 mp si 397,11 mp și construcție in suprafață de 60 mp situate in ., expropriate prin decretul 496/1961.

Dreptul la despăgubiri se stabilește prin echivalent și constă în diferența dintre valoarea actuală de piață a imobilelor și valoare actualizată a despăgubirilor ce au fost primite în cuantum de_.02 lei în 15 mai 1962 pentru imobilul din . si 9950,29 lei în 30.12.1963 pentru imobilul din ..

A obligat pârâta la plata sumei de 1404 lei cheltuieli de judecată ( onorarii expert) în favoarea reclamantei.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Cererea de reconstituire formulata de reclamanta a fost respinsa prin Decizia nr. 115.902/2011 emisa de Directorul General al CNFR C. SA din cadrul M. T. si I. Bucuresti, apreciindu-se ca nu s-au respectat dispozițiile art 23.1 lit d din Normele Metodologice de Aplicare Unitara a Legii nr. 10/2001 dispoziții privitoare la modalitatea dovedirii dreptului de proprietate.

Pct. 22.1 din H.G. nr. 498/2003 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, prevede că prin acte doveditoare ale dreptului de proprietate se înțelege orice înscrisuri translative de proprietate, acte juridice care atestă calitatea de moștenitor, orice acte juridice sau susțineri care permit încadrarea preluării ca fiind abuzivă (art. 2 alin. 1 din lege), orice acte juridice care atestă deținerea proprietății (extras carte funciară, istoric de rol fiscal …, orice act emanând de la o autoritate din perioada respectivă, care atestă direct sau indirect faptul că bunul respectiv aparținea persoanei respective) etc.

Pentru că art. 22 din Legea nr. 10/2001, nu cuprinde prevederi speciale în privința dovedirii dreptului de proprietate al autorului persoanelor îndreptățite, înseamnă că aceste prevederi se întregesc cu cele cuprinse în normele de aplicare la care s-a făcut referire. Ca urmare, rezultă că, în această materie, ce vizează retrocedarea imobilelor preluate abuziv, în privința dovedirii dreptului de proprietate, textul legii speciale nu impune ca dovada dreptului de proprietate să se facă potrivit dreptului comun, așa încât sunt admisibile și alte mijloace de dovada, astfel cum au fost redate mai sus.

Sintagma „acte doveditoare ale dreptului de proprietate” are, prin urmare, în accepțiunea legii de reparații, asemenea celorlalte acte normative cu un caracter asemănător, un conținut mai larg decât cel al noțiunii similare corespunzătoare dreptului comun în materie, reglementare ce se înscrie, asemenea ansamblului normelor actului normativ de reparație, în spiritul și finalitatea acestei legi. Ceea ce este important în accepțiunea legii speciale este de a se stabili dacă bunul solicitat s-a aflat în proprietatea persoanei îndreptățite.

In consecința interpretarea restrictiva stabilita de către unitatea detinatoare a mijloacelor de probațiune nu este cea corecta, intenția legiuitorului fiind aceea de se stabili daca bunul solicitat s-a aflat sau nu in proprietatea persoanei solicitante.

Cercetând înscrisurile depuse in probațiune de către reclamanta, se retine ca decretele de expropriere prin care s-a preluat dreptul de proprietate de la autoarea reclamantei dovedesc existenta dreptului solicitat in patrimoniul celei menționate.

Prin Decretul 496/1961 s-au expropriat: casa si teren in suprafața de 397,11 mp situate in C. ., D., casa si teren in suprafața de 196,14 mp situate in C., . si prin Decretul 637/1963 casa si teren in suprafața de 107,46 mp. situate in C., .. f62, 75.

In analizarea judicioasa a cererii reclamantei se impune si cercetarea calității de moștenitoare fata de persoana căreia i-a aparținut dreptul solicitat.

Din actele de stare civila depuse in cauza f74-82, s-a constatat calitatea de moștenitoare a reclamantei fata de M. A..

Din probatoriul analizat, a rezultat îndreptățirea reclamantei asupra dreptului de proprietate pentru cele trei imobile terenuri si construcții.

Din înscrisurile administrate si cuprinsul rapoartelor de expertiza, s-a reținut ca restituirea in natura a dreptului de care trebuie sa beneficieze reclamanta nu este posibila întrucât pe terenurile solicitate este situate infrastructura specifica desfășurării activității unității deținătoare. Ca atare, dreptul reclamantei a fost reconstituit in conformitate cu dispozițiile art. 11 al. 4 si 7 din Legea 10/2001 întrucât autoarea reclamantei a beneficiat de plata unor despăgubiri in urma exproprierilor f 65 si 123.

Dispozițiile aplicabile in stabilirea modalității de calcul a echivalentului stabilesc următoarele:

“ (4) În cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil…

(7) În situațiile prevăzute la alin. (2), (3) și (4) valoarea măsurilor reparatorii în echivalent se stabilește prin scăderea valorii actualizate a despăgubirilor primite pentru teren, respectiv pentru construcții, din valoarea corespunzătoare a părții din imobilul expropriat - teren și construcții - care nu se poate restitui în natură, stabilită potrivit alin. (5) și (6)…”

In temeiul art 1 din legea 10/2001 raportat la art 11 al. 4 si 7 din acelasi act normativ, Tribunalul a admis in parte cererea si a constatat dreptul la despăgubiri în favoarea reclamantei pentru imobilele: teren în suprafață 107,46 mp și casă construită în suprafață de 54.26 mp situate în ., C., expropriate prin Decretul nr. 637/1963, terenuri in suprafața de 196,16 mp si 397,11 mp și construcție in suprafață de 60 mp situate in ., expropriate prin decretul 496/1961. Dreptul la despăgubiri se va stabili prin echivalent și constă în diferența dintre valoarea actuală de piață a imobilelor și valoare actualizată a despăgubirilor ce au fost primite în cuantum de_.02 lei în 15 mai 1962 pentru imobilul din . si 9950,29 lei în 30.12.1963 pentru imobilul din ..

In temeiul art. 274 C., retinind culpa procesuala a piritei, a fost obligata pârâta la plata sumei de 1404 lei cheltuieli de judecată ( onorarii expert) în favoarea reclamantei.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel – calificat ca recurs, prin încheierea din 03.09.2013 a Curții de Apel C. – parata C. NAȚIONALĂ DE C. F. "C." SA - S. CENTRU REGIONAL DE EXPLOATARE ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII CF C. motivând următoarele:

1 .In fapt, prin Dispoziția nr. 9281/2006 a Primarului Municipiului C., s-a dispus înaintarea către Regionala CF C., in calitate de unitate deținătoare, a Notificărilor nr 956/N/2001 si nr. 957/N/2001, formulate de către Dna. V. S. domiciliata in C. . B se 1 . soluționării cererii privind acordarea de despăgubiri bănești pentru imobilele situate in C. ,. si 4 .

In baza Decretului de Stat nr. 496/1961 au fost expropriate si trecute in proprietatea statului ,dându-se in administrarea M. T. si Telecomunicațiilor, terenurile cu construcțiile aferente in suprafața de 5.651,85 mp situate in orașul C., identificate prin planul de situație anexa, proprietatea celor prevăzuți in Tabelul anexa.

Autoarea notificatoarei figurează in Tabelul anexa la Decret ,1a poziția nr. 16 ca fiind expropriata cu suprafața de 196,16 mp si la poziția nr. 17 cu suprafața de 397,11 mp. Terenurile expropriate sunt localizate la . nr. 21 din Planul de Situație anexa la Decret.

Pentru suprafața totala de 593,27 mp defuncta M. A. a fost despăgubită cu suma de 12.522,02 lei conform Chitanței din data de 15.05.1962.

In prezent, terenul care a făcut obiectul exproprierii prin decretul mai sus menționat ,este ocupat de elemente ale infrastructurii feroviare, acesta fiind proprietatea CNCF C. SA- Domeniul Privat III, conform Certificatului de Atestare a Dreptului de Proprietate . 09, 1093.

In baza Decretului de Stat nr. 637/ 23.10.1963 au fost expropriate si trecute în proprietatea statului, dându-se in administrarea M. T. și Telecomunicațiilor /terenurile cu construcțiile aferente in suprafața de 27.976,06 mp. situate in orașul C., identificate prin planul de situație anexa, proprietatea celor prevăzuți in tabelul anexa.

Exproprierea a avut scop executarea unor lucrări de sporire a capacității de triere a stației C..

Autoarea notificatoarei apare in Tabelul Anexa la Decret la poziția 32 ca fiind expropriata cu suprafața de 107,46 mp .

Terenul expropriat este localizat la . Planul de Situație SD6/1963, Anexa la decret..

Terenul afectat de expropriere face parte din patrimoniul privat al CNCF C. reprezentând Stația C., Domeniul Privat III, conform Certificatului de Atestare a Dreptului de Proprietate . 09 nr. 1093, acesta fiind ocupat de elementele infrastructurii feroviare (Liniile CF nr. 24-25).

Consideră temeinica si legala decizia nr. 115.902/7.09.2011, emisa de către Directorul general al Companiei Naționale de Cai F. SA din cadrul M. T. si I. București,deoarece notificatoarea nu a depus potrivit pct.23.1 lit d din Normele Metodologice de Aplicare Unitara a Legii nr. 10/2001, acte juridice care sa ateste deținerea proprietății de către persoana îndreptățita sau autorul acesteia la data preluării abuzive, extras carte funciara,istoric de rol fiscal, proces-verbal întocmit cu ocazia preluării sau orice acte emanând de la o autoritate din perioada respectiva ,care atesta direct sau indirect faptul ca bunul respectiv aparține persoanei respective.

De asemenea, notificatoarea nu a depus potrivit pct 23 .1 lit. a din Normele Metodologice de Aplicare Unitare a Legii nr. 10 /2001 la dosar acte doveditoare ale dreptului de proprietate adică orice acte juridice translative de proprietate, care sa ateste deținerea proprietății de către o persoana fizica (act de vânzare -cumpărare, donatie tranzacție extras de carte funciara, acte sub semnătura privata)

2. Critică sentința pronunțata de către Tribunalul D. deoarece:

-instanța nu a admis documentele depuse în completare de către CNCF „C.„ SA, S. „ CREIR CF„ C., documente care prezentau starea reală a celor două imobile - construcții, la data exproprierii acestora și anume: starea de întreținere a acestora era mediocră, construite fără autorizație, învelitori parțial din tablă și parțial carton asfaltat, nepardosite în totalitate, etc;

-nu a ținut cont de obiecțiile făcute la raportul de expertiză, transmise cu actul nr.62/3/72/06.02.2013, cu privire la metodele folosite la evaluarea terenului (metoda comparației prin bonitare), metodă care nu este agreată de către Uniunea Națională a Evaluatorilor din România cât și la evaluarea construcțiilor și nu a dispus efectuarea unei noi expertize sau unei expertize suplimentare.

Referitor la despăgubirile primite pentru imobilul din ., . din data de 30.12.1963, consideră că acestea sunt în cuantum de_,18 lei și nu în cuantum de 9950, 29 lei (9950,29 +1485,89), suma de 1485,89 reprezintă taxele și impozitele nevirate la stat de către M. A., datorii achitate în numele acesteia de către C.).

In concluzie solicită dispunerea unei noi expertize sau expertize suplimentare, în care expertul să țină cont la aplicarea corecțiilor de uzură, de starea clădirilor prezentată în memoriile tehnice descriptive depuse la dosarul cauzei și nu numai de cele declarate de către reclamantă, recalcularea despăgubirilor primite de către reclamantă la data exproprierii și luarea în considerare a sumei de_,18 lei, conform chitanței din data de 30.12.1963, precum și reanalizarea obligației pârâtei la plata sumei de 1404 lei cheltuieli de judecată.

F. de cele menționate solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat împotriva sentinței civile nr.27/15.02.2013, pronunțata de către Tribunalul D. in dosarul nr._ pe care o consideră netemeinica si nelegala, schimbarea in tot a sentinței apelate si menținerea deciziei nr. 115.902/17.09.2011, emisa de către Directorul general al Companiei Naționale de Cai F. SA din cadrul M. T. si I. București, ca temeinica si legala.

Conform art 242 Cod proc civ .solicită judecarea apelului chiar si in lipsă.

S-au depus la dosar, următoarele înscrisuri:proces-verbal din 28 februarie 1962, adresa nr.62/3/72/06.02.2013 și chitanța din 30.12.1963.

În data de 03.09.2013, Ministerul T., citat în calea de atac, în calitate de intimat – pârât, a formulat cerere prin care a solicitat “ scoaterea din citativ ” a M. T., introdus in cauză direct în faza căii de atac.

Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată întemeiată cererea formulată de Ministerul Finanțelor, această instituție fiind citată în calea de atac, din eroare, nefiind parte în proces la instanța de fond.

Astfel, parte în proces, în calitate de pârâtă, la fond, este C. NAȚIONALĂ DE C. F. "C." SA din cadrul M. T. și I. București. – cererea reclamantei fiind admisă în contradictoriu cu această pârâtă – iar, în faza recursului, C. NAȚIONALĂ DE C. F. "C." SA - S. CENTRUL REGIONAL DE EXPLOATARE ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII CF C. are calitatea de recurentă, intimată fiind numai reclamanta V. Ș..

Prin urmare, cererea M. T., urmează să fie admisă în sensul celor menționate, Curtea pronunțându-se asupra recursului, numai în contradictoriu cu intimata V. Ș., nu și cu Ministerul T., în calitate de intimat.

Recursul nu este fondat.

Astfel, în esență, criticile recurentei pârâte vizează legalitatea și temeinicia deciziei contestate, prin care s-a respins notificarea reclamantei, întrucât nu s-au depus acte care să ateste deținerea și dreptul de proprietate al persoanei îndreptățite la restituire, iar, pe de altă parte, nelegalitatea și netemeinicia sentinței atacate, întrucât nu s-au avut în vedere obiecțiunile la raportul de expertiză, documentele depuse de pârâtă, privind starea reală a imobilelor, și cuantumul despăgubirilor primite cu ocazia exproprierii imobilelor.

Deși prin motivele de apel (recurs) s-a solicitat efectuarea unei noi expertize, această cerere, în final, nu a mai fost susținută, recurenta solicitând expres, prin aceeași cerere de declarare și motivare a căii de atac, admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul menținerii deciziei contestate și chiar judecarea în lipsă.; de asemenea, cu ocazia judecării recursului, nu s-a formulat nici o solicitare în sensul celor menționate, concluziile recurentei fiind de admitere a recursului și de modificare a sentinței, în sensul respingerii cererii reclamantei.

De altfel, în raport de prevederile art.212 alin.2 Cod de Procedură Civilă, efectuarea unei noi expertize trebuia solicitată la instanța de fond, ceea ce, în cauză, nu s-a îndeplinit.

Obiecțiunile formulate de pârâtă la raportul de expertiză, întocmit în cauză de expert P. D., în mod corect au fost respinse de instanța de fond. Sub acest aspect, Curtea constată ca evaluarea celor două imobile a avut la bază, în principal, documentele puse la dispoziția expertului, chiar de către pârâtă, prin S. Centru Regional de Exploatare Întreținere și Reparații CF C., Buletinul Informativ nr.97/februarie 2006 elaborat de Corpul Experților Tehnici din România și celelalte acte normative în materie, de evaluare și actualizare – terenul fiind evaluat la 122,62 lei/mp, valoarea actuală a construcției din . fiind de_ lei, iar a construcției din ., de_ lei.

În ceea ce privește actele depuse la dosar de către recurentă și cuantumul despăgubirilor primite de proprietar, cu ocazia exproprierii, acestea nu relevă o altă situație decât cea reținută de instanța de fond, în baza înscrisurilor existente la dosar, respectiv 9950,29 lei, în 30 decembrie 1963, conform chitanței de plată din aceeași dată ( fila 65 dosar fond ), în care se precizează expres suma ce reprezintă plata terenului loc de casă și a construcțiilor expropriate prin decretul 637/23 octombrie 1963, și_,02 lei, în 15 mai 1962, conform chitanței din aceeași dată.( fila 123 dosar fond ), în care se precizează expres suma ce reprezintă plata imobilelor trecute în folosința C. în baza Decretului 496/1961.

Prin urmare, și sub acest aspect, criticile sunt neîntemeiate.

Referitor la deținerea, dreptul de proprietate și calitatea de persoană îndreptățită la restituire, a reclamantei, cu privire la imobilele în litigiu, criticile sunt total nefondate, dovada deținerii și a dreptului de proprietate al autorului reclamantei, fiind făcută chiar și cu actele depuse la dosar de către recurentă, imobilele fiind preluate de la proprietar, conform actelor de expropriere, iar calitatea de moștenitor a reclamantei, rezultă fără nici un echivoc, din actele de stare civilă, certificate de deces și de moștenitor, depuse la dosarul cauzei.

Față de considerentele expuse, în urma examinării recursului prin prisma criticilor formulate, a dispozițiilor art.304 si 3041 Cod de Procedură Civilă, Curtea, constatând că nu există motive de nelegalitate și netemeinicie a sentinței Tribunalului, în baza art.312 alin.1 Cod de Procedură Civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. NAȚIONALĂ DE C. F. "C." SA - S. CENTRUL REGIONAL DE EXPLOATARE ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII CF C., în contradictoriu cu intimata reclamantă V. Ș..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite cererea formulată de MINISTERUL T. BUCUREȘTI.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de parata C. NAȚIONALĂ DE C. F. "C." SA - S. CENTRUL REGIONAL DE EXPLOATARE ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII CF C., împotriva sentinței civile nr.27/15.02.2013, pronunțata de Tribunalul D. - Secția I Civila, in dosarul nr._, in contradictoriu cu intimata reclamanta V. Ș., având ca obiect legea 10/2001

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 03 Septembrie 2013.

Președinte, Judecător, Judecător,

M. C. P. P. C. Salan

Grefier,

M. Mindrila

Red.Jud.P.P.

Tehnored.M.M.

2ex./17.09.2013

j.f.R.L.Z.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Legea 10/2001. Decizia nr. 7671/2013. Curtea de Apel CRAIOVA