Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 2191/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2191/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 18-01-2013 în dosarul nr. 11474/99/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ nr. 4/2013
Ședința publică de la 18 Ianuarie 2013
Completul compus din:
Președinte E. G.
Judecător G. P.
Grefier L. R.-C.
S-a luat spre examinare apelul formulat de către O. L. împotriva sentinței civile nr. 2191 din 12.09.2012 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._, intimați fiind S. P. D., ., A. A. București, A. A. - S. Iași, S. A. A. Cluj H. - Cluj N., . București și . - Agenția Iași, având ca obiect acțiune în răspundere delictuală.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat C. R. pentru apelantul O. L., avocat B. G. L. pentru intimatul S. P. D., av. C. L. pentru intimatul . și avocat O. N. pentru intimatele A. A. București, A. A. - S. Iași și S. A. A. Cluj H. - Cluj N..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen de judecată; prin serviciul registratură la data de 09.01.2013 S.C. O. Vienna Insurance Group SA a depus întâmpinare în patru exemplare care au fost comunicate apelantului și intimaților . și A. A. - S. Iași, a depus la dosar întâmpinare și intimatul S. P. D. în șase exemplare, . a formulat și depus la dosar concluzii scrise.
Avocat C. R. pentru apelantul O. L. depune la dosar împuternicire avocațială și un înscris extras de pe portalul instanțelor de judecată, dovada faptului că apelantul este în proces de divorț.
Avocat B. G. L. pentru intimatul S. P. D. solicită instanței să considere întâmpinarea formulată de acesta ca și concluzii scrise formulate în prezenta cauză.
Instanța încuviințează cererea.
Interpelați apărătorii arată că nu doresc să ia cunoștință de înscrisul depus de apelant.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat C. R. pentru apelantul O. L. arată că acesta a formulat apel, întrucât la termenul din 12 septembrie 2012, la instanța de fond s-a ridicat excepția ne timbrării, însă, chiar dacă există rigurozitatea și care primează în ceea ce privește taxa de timbru, a fost vorba despre o situație obiectivă care a fost învederată atât instanței de fond cât și instanței de apel și anume că apelantul reclamant, este o persoană care are probleme de sănătate, la termenul din 12 septembrie s-a depus prin intermediul medicului o dovadă de imposibilitate de deplasare și implicit de prezentare la apărători cu taxa de timbru, este o persoană imobilizată la pat, este o persoană care la singurul termen de judecată în fața instanței de fond s-a prezentat cu ajutorul unui cadru și care a susținut acel demers juridic numai în mod exclusiv cu ajutorul soției sale. Impedimentul și cauza obiectivă care a fost învederată de apelant în fața instanței de fond cu act medical este aceea că, la termenul din 12.09.2012, termen pentru achitarea diferenței de taxă de timbru a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a depune această taxă de timbru, cu atât mai mult cu cât, în mod inexplicabil și nefericit mai degrabă, între cei doi soți a intervenit o separație în fapt. Neexistând o corespondență directă și apropiată cu reclamantul la un interval mult mai mare de timp, în intervalul în care trebuia să plătească, apărătorii au apreciat necesar să depună actul medical pentru a arăta că, singur nu a putut să își gestioneze acest dosar. Nu au fost și nu sunt acte și susțineri pro cauza nici în fața instanței de fond și nici în fața instanței de apel, sunt strict susțineri de ordin obiectiv și poate nu în ultimul rând de ordin uman. Nu este o cauză care să înfrângă principiile care guvernează un proces civil, respectiv neachitarea taxei de timbru și sustragerea într-un mod ușuratic și prezentarea în fața instanței a unor motive mai mult sau mai puțin puerile, atât reclamantul cât și apărătorii au considerat de cuviință că apelul nu face decât să protejeze și să scoată la iveală situația medicală a unui reclamant, a unui cetățean căruia datorită acestei imposibilități de prezentare, i-a fost curmat practic dreptul la continuarea procesului și la apărarea și susținerea pe fondul cauzei. Acestea sunt aspectele obiective prezentate în fața instanței de apel, aspecte dovedite cu actul medical depus la dosar, act medical care relevă intervalul de timp în care reclamantul a fost în imposibilitate fizică de a se deplasa acesta fiind imobilizat la pat, nefiind o altă coordonare cu altcineva. Riguros este să se sancționeze cu excepția ne timbrării, dar poate mult forțat peste cauza obiectivă care a fost învederată. Este o situație acceptabilă și care poate fi supusă unei analize mai puțin interpretabilă. Pentru acest considerente, solicită admiterea apelului și trimiterea cauzei spre continuarea judecății la Tribunalul Iași.
Avocat C. L. pentru intimatul . solicită respingerea apelului, sentința este temeinică și legală, apelantul din prezenta cauză datora taxa de timbru de 2521 lei încă din data de 20.03.2012, faptul că și-a întemeiat motivele de apel pe imposibilitatea de prezentare la termenul din 12 septembrie, nu reprezintă un motiv temeinic în condițiile în care taxa de timbru o datora încă din luna martie. Instanța de fond a dat dovadă de foarte multă îngăduință, pentru că, în loc să-i anuleze cererea ca insuficient timbrată la termenul la care s-a prezentat și a depus o taxă de 1321 lei fila 191 a mai acordat un termen pentru care a existat un alt impediment respectiv cererea de ajutor public judiciar a intimatul S., deci apelantul a avut termen suficient în care să achite taxa de timbru. Mai mult de atât chiar dacă apelantul a introdus o cerere de divorț, apelantul a avut asistență juridică din partea unui avocat. În condițiile în care să prezumă că apelantul nu se poate deplasa, avocatul trebuia să își asume complinirea timbrajului în vederea înfăptuirii catului de justiție. Reclamantul nu a vrut practic să achite și nici nu a făcut dovada prin apărătorul său că putea să complinească această taxă de timbru. Pentru aceste motive solicită respingerea apelului și păstrarea hotărârii primei instanțe. Fără cheltuieli de judecată.
Avocat B. G. L. pentru intimatul S. P. D. solicită a fi avute în vedere toate aspectele învederate prin concluziile depuse, să fie respins apelul, să fie observat de instanță faptul că reclamantul a beneficiat de totala clemență a instanței de fond care i-a admis o cerere de ajutor public judiciar și a redus cuantumul taxei de timbru, astfel că suma pe care acesta trebuia să o achite încă din 12.03.2012 era oricum redusă. Mai mult decât atât reclamantul are și obligații, atunci când pornești într-o acțiune de asemenea anvergură și pui pe alții să plătească câte o sută și ceva de milioane așa cum a plătit A., trebuie să știi că și tu ca reclamant ai obligația de a îndeplini cel puțin această obligație de achitare a taxei de timbru. După 5 luni de zile cu asistență juridică asigurată de un profesionist nu poți invoca că nu ai putu să mergi să achiți taxa de timbru. Este obligatoriu într-o acțiune de asemenea anvergură să îți îndeplinești întâi obligațiile și apoi să ceri ca instanța, respectiv Curtea de Apel, să îți dea șansa să te întorci înapoi la Tribunal, poate iar să constate aceasta că nu ai achitat taxa de timbru. În luna iunie s-a acordat din nou termen pentru eșalonarea taxei datorată de A. și deci reclamantul a avut timp peste vară să achite taxa de timbru modică de altfel. Motivele că ar fi divorțat, nu ar fi divorțat nu au nici o legătură cu această cauză. Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Avocat O. N. pentru intimatele A. A. București, A. A. - S. Iași și S. A. A. Cluj H. - Cluj N. solicită respingere apelului pentru toate motivele expuse de ceilalți intimați.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 2191 din 12 sept. 2012 a Tribunalului Iași se hotărăște:
Anulează, ca insuficient timbrată cererea formulată de reclamantul O. L. în contradictoriu cu pârâtul S. P. D. și S.C. A. H. S.R.L. cu sediul în Iași, ..
Respinge cererile de chemare în garanție formulate de pârâții S. P. D. și ..
Obligă reclamantul să plătească, cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 13.061 lei către pârâtul S. P. D. și suma de 10.566 lei către pârâta S.C. A. H. S.R.L.
Pentru a hotărî astfel se rețin următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la 07.09.2011 precizată la termenul din 02.11.2011 reclamantul O. L. a chemat în judecată pe pârâții S. P. D. și S.C. A. H. S.R.L. solicitând obligarea pârâților la plata sumei de 150.000 Euro în echivalent 645.000 lei din care 45.000 lei daune materiale și 600.000 lei daune morale.
Tribunalul a stabilit prin încheierea din 02.11.2011 în sarcina reclamantului obligația de a achita taxa de timbru de 10.561lei potrivit disp. art. 2 din Legea nr. 146/1997 și O.G. 32/1995.
Prin încheierea nr. 290/20.03.2012 (fila 140) a Tribunalului Iași s-a admis cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamantul O. L. și a dispus reducerea taxei de timbru datorate de la 10.561 lei și 5 lei timbru judiciar la 2521 lei și 5 lei timbru judiciar diferență de taxă ce i-a fost pusă în vedere reclamantului la 21.03.2012.
Prin încheierea nr. 351/11.04.2012 tribunalul Iași (fila 152) a respins cererea de reexaminare formulată de reclamantul O. L. împotriva încheierii nr. 290/20.03.2012, constatându-se că cererea de ajutor public judiciar a fost admisă în mod corect în limita plafonului maxim prevăzut de art. 7 din O.U.G. 51/2008.
La termenul din 16.05.2012 reclamantul, prin avocat, a făcut dovada achitării parțiale a taxei de timbru respectiv 1200 lei din totalul de 2521 lei și 5 lei timbru judiciar și a precizat că urmează a formula în scris cererea de eșalonare pentru diferență în baza O.U.G. 51/2008.
La termenul din 12.09.2012 instanța a constatat că reclamantul nu a achitat diferența de taxă de timbru de 1321 lei și 5 lei timbru judiciar și nu a formulat în scris cerere de ajutor public judiciar (forma scrisă fiind imperativ prevăzută de art. 14 O.U.G. 51/_).
Deși avocatul reclamantului a solicitat o nouă amânare a cauzei pentru achitarea taxei, invocând imposibilitatea prezentării reclamantului tribunalul a constatat că adeverința medicală acoperă doar intervalul 05.09.2012 – 14.09.2012.ori reclamantul a avut o perioadă foarte îndelungată și rezonabilă la dispoziție (de 4 luni) din data de 16.05.2012 pentru achitarea diferenței de taxă de 1321 lei și 5 lei timbru judiciar sau formularea cererii de eșalonare în scris cerere care putea fi formulată de reprezentantul său convențional la termenul 12.09.2012.
Față de considerentele anterior expuse tribunalul, în baza art. 20 alin. 3 Legea 146/1997 și art. 9 din O.G. 32/1995, a anulat cererea formulată de reclamant ca insuficient timbrată și a respins în consecință cererile de chemare în garanție formulate de pârâții S. P. D. și S.C. A. H. S.R.L.
Văzând disp. art. 274 Cod procedură civilă a obligat reclamantul la plata cheltuielilor de judecată către pârâți.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul O. L. invocând următoarele critici:
În data de 12.09.2012 se afla în imposibilitatea fizică de a se deplasa la Tribunalul lași datorită stării de sănătate precare, sens în care avocatul împuternicit să îl reprezinte în cauză a depus la dosar adeverința medicală ce dovedește această situație.
De altfel, datorită reducerii mobilității suferită în urma intervenției chirurgicale, nu s-a prezentat personal la judecată, cu excepția unui singur termen când s-a solicitat prezența sa la interogatoriu pentru a-și însuși acțiunea formulată de către avocat în numele său.
Toate demersurile efectuate în acest dosar, ce au presupus deplasarea, au fost efectuate de către soția mea, O. M.. La începutul lunii septembrie a anului curent a intervenit separația în fapt ce a culminat cu introducerea de către aceasta a unei acțiuni de divorț.
În aceasta situație, în care personal nu se putea deplasa datorita stării de sănătate și nici nu putea apela la soție să achite taxa de timbru și să o depună la dosarul cauzei, îi era imposibilă achitarea și depunerea taxei de timbru la dosar.
În considerarea acestor aspecte, reclamantul solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat si modificarea soluției instanței de fond în sensul respingerii excepției și trimiterii cauzei spre rejudecare pe fondul cauzei.
Examinând criticile formulate în raport de dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea constată că apelul este nefondat pentru următoarele motive:
Potrivit art. 20 alin. 1 din Legea 146/1997 taxele judiciare se plătesc anticipat.
Potrivit art. 20 alin. 1 din același act normativ, dacă taxa judiciară nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată.
Potrivit art. 20 alin. 3 neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
În speță, reclamantului i s-a pus în vedere să timbreze cererea de chemare în judecată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 10.561 lei și timbru judiciar de 5 lei.
Reclamantul a formulat cerere de ajutor public judiciar, cerere ce a fost admisă prin încheierea din 20.03.2012 a Tribunalului Iași în sensul reducerii taxei de timbru datorată de la 10.561 lei la 2521 lei.
D. urmare, reclamantului i s-a pus în vedere să timbreze cererea de chemare în judecată cu suma de 2521 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar până la termenul de judecată din 16.05.2012.
La termenul de judecată din 16.05.2012 reclamantul a achitat numai o parte din taxa judiciară de timbru pusă în vedere de instanță în cuantum de 1200 lei, rămânându-i de achitat o diferență de 1321 lei.
Pentru a achita diferența de taxă de timbru instanța a mai stabilit un termen de judecată la data de 12 septembrie 2012, termen la care reclamantul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, astfel că, instanța a anulat cererea ca insuficient timbrată.
Susținerile reclamantului în sensul că a fost în imposibilitatea de a achita taxa judiciară de timbru datorită stării de boală și separației în fapt de soția sa, nu sunt de natură a se constitui împrejurări mai presus de voința acestuia.
Astfel, în ceea ce privește starea de boală invocată, se constată că aceasta a intervenit în perioada 5 septembrie – 14 septembrie 2012. Ori, pe de o parte, obligația de plată a diferenței taxei judiciare de timbru a fost stabilită încă de la termenul de judecată din 16 mai 2012, iar instanța, la solicitarea acestuia a acordat un termen de peste trei luni, 16 mai – 12 septembrie 2012 pentru achitarea diferenței de taxă de timbru, iar pe de altă parte, starea de boală și separația în fapt nu sunt împrejurări de natură să justifice neplata taxei de timbru.
D. urmare, instanța în mod corect a aplicat dispozițiile art. 20 alin. 3 din Legea 146/1997 și a dispus anularea ca insuficient timbrată a acțiunii.
Așa fiind, curtea va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de O. L. împotriva sentinței civile nr. 2191 din 12 sept. 2012 a Tribunalului Iași pe care o menține.
Definitivă, cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 18 ian. 2013.
Președinte pentru Judecător
G. E. P. G.
aflat în C.O.
semnează președintele instanței
Red jud GE 29.01.2013
Tehnored gref RCL 2 ex_
Jud fond P. E. C.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 121/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
