Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 1328/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1328/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 15-11-2013 în dosarul nr. 4928/866/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1328/2013
Ședința publică de la 15 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. P.
Judecător G. P.
Judecător E. G.
Grefier I. P.
S-a luat spre examinare recursul formulat de către B. A. și B. M. împotriva deciziei civile nr. 747 din 31.10.2011 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._, intimați fiind O. de C. și Publicitate Imobiliară Iași și B. de C. și Publicitate Imobiliară P., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996) – perimare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că: dosarul este la al treilea termen; judecata cauzei a fost suspendată prin încheierea de ședință din data de 6 aprilie 2012 în temeiul art. 242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă; pricina a fost repusă pe rol din oficiu în vederea perimării.
Instanța, având în vedere că judecata pricinii s-a suspendat la data de 6 aprilie 2012, cauza rămânând în nelucrare mai mult de un an de zile, invocă, din oficiu, excepția perimării recursului și rămâne în pronunțate cu privire la aceasta.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 536 din 24.02.2011 pronunțată de Judecătoria P. s-a respins plângerea promovată de petenții B. A. și B. M. împotriva încheierii nr. 9173 din 5 octombrie 2010 dată de O. de C. și Publicitate Imobiliară Iași, B. de C. și Publicitate Imobiliară P..
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenții B. A. și B. M..
Prin decizia civilă nr. 747 din 31.10.2011 pronunțată de Tribunalul Iași s-a respins apelul declarat B. A. și B. M. împotriva sentinței civile nr. 536 din 24.02.2011 pronunțată de Judecătoria P., sentință pe care o păstrează.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs B. A. și B. M. invocând motive de nelegalitate și netemeinicie.
La termenul de judecată din 06.04.2012, Curtea de apel a dispus suspendarea judecății, în aplicarea prevederilor articolului 242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă având în vedere lipsa părților și faptul că nici una dintre acestea nu a solicitat judecata în lipsă.
De la data suspendării judecății nu s-a mai efectuat nici un act de procedură în cauză.
Curtea de apel constată că - după trecerea a mai mult de un an de la momentul suspendării judecății - se pune în discuție perimarea recursului, excepție în legătură cu care instanța de control judiciar reține următoarele:
Codul de procedură civilă reglementează perimarea ca pe o sancțiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, constând în stingerea procesului, în faza în care se găsește. Perimarea este - în același timp - o prezumție de desistare, ce se deduce din aceea că partea interesată nu stăruie în judecată, o perioadă îndelungată.
Conform articolului 248 alineat (1) Cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Partea nu se socotește în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu.
Instanța constată că termenul de perimare poate fi întrerupt sau suspendat, în situațiile enunțate în articolele 249 (pentru întrerupere) respectiv 250 (pentru suspendare) Cod procedură civilă.
Curtea de apel reține că - la constatarea perimării - instanța este ținută a face următoarele verificări: dacă cererea a rămas în nelucrare mai mult de un an; dacă rămânerea în nelucrare a fost determinată de vina părții interesate (în calea de atac aceasta fiind recurenții); dacă nu a intervenit o cauză de întrerupere ori de suspendare a cursului termenului de perimare.
În speță, instanța reține că operează perimarea, în condițiile în care cererea a rămas în nelucrare mai mult de un an (din 06.04.2012), din vina recurenților (nu au solicitat judecata în lipsă și nu a solicitat repunerea cauzei pe rol) și nu a intervenit nici un temei de întrerupere ori suspendare a termenului de perimare. Cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, la data de 28.10.2013, pentru constatarea perimării.
În aplicarea articolului 248 cu referire la articolul 252 Cod procedură civilă, curtea va constata perimat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată perimată cererea de recurs formulată de B. A. și B. M. împotriva deciziei civile nr. 747 pronunțată de Tribunalul Iași în ședința publică din 31.10.2011, decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 15 noiembrie 2013.
Președinte, C. P. | Judecător, G. P. | Judecător, E. G. |
Grefier, I. P. |
Red.P.C.
Tehnored. P.I.
2 ex. – 10.12.2013
Tribunalul Iași – D. C.
S. A.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1393/2013. Curtea de Apel IAŞI | Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 1374/2013. Curtea... → |
|---|
