Pretenţii. Decizia nr. 1043/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1043/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 02-10-2013 în dosarul nr. 9590/245/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1043/2013
Ședința publică de la 02 Octombrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE VALERIA CORMANENCU-STANCIU
Judecător C. A.
Judecător L. P.
Grefier A.-M. P.
Pe rol se află judecarea cererii de recurs formulată de recurenții C. L. AL MUNICIPIULUI IAȘI și M. IAȘI în contradictoriu cu intimatul H. A., împotriva deciziei civile nr. 86/21.02.2013 pronunțată de Tribunalul Iași – Secția I Civilă, în dosarul având ca obiect evacuare.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită; dosarul se află la primul termen de judecată; obiectul cauzei este scutit de plata taxei judiciare de timbru; intimatul nu a depus întâmpinare; s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
Președintele completului dă citire raportului asupra recursului, potrivit căruia acesta este declarat în termen și motivat.
Având în vedere faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă și văzând că nu mai există cereri de formulat, excepții de ridicat ori probe de administrat, în baza art. 150 Cod procedură civilă declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Iași, la data de 24.03.2011, M. Iași/C. L. Iași cheamă în judecată pârâtul H. A. pentru a se dispune:
- încetarea dreptului locativ și evacuarea din locuința din Iași, ., ., .;
- obligarea la plata sumei de 7184 lei cu titlu de chirie pentru perioada 01.01.2010 – 28.02.2011 pentru folosirea locuinței;
-_,46 lei debite la cheltuielile de întreținere, din care 9259,44 lei restanțe și 5558,08 lei penalități calculate la data de 24.02.2011.
În motivarea în fapt a cererii, reclamantul arată că pârâtul a fost parte în contractul de închiriere nr. 1100/05.01.2007, prelungit prin act adițional până la data de 01.12.2009. pârâtul a acumulat debite la cheltuielile de întreținere și, deși, a fost somat, nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contract.
În drept sunt invocate dispozițiile art. 24 din Legea nr. 114/1996, art. 1431, 969, 1073 cod civil de la 1864.
În primă instanță pârâtul nu a formulat apărări.
Judecătoria Iași, prin sentința civilă nr. 9598 din 18 mai 2011 a admis în parte acțiunea civilă formulată de către reclamantul M. Iași și C. L. Iași în contradictoriu cu pârâtul H.. A dispus obligarea pârâtului la plata sumei de 7184 lei – cu titlu de daune; 1796 lei – cu titlu de penalități aferente și evacuarea acestuia din spațiul locativ situat în Iași, șos. N. 107, ., .. A constatat încetarea drepturilor locative ale pârâtului în spațiul închiriat prin contractul nr. 1100/05.01.2007. A respins cererea de obligare a pârâtului la plata sumei de_,46 lei.
Pentru a pronunța hotărârea, prima instanță constatat că pârâtul nu a achitat chiria mai mult de 3 luni consecutiv, reclamantul fiind în drept să solicite încetarea contractului și evacuarea pe temeiul de drept din cerere, cu obligarea la plata chiriei restante și a cheltuielilor de întreținere.
În ce privește pretențiile pentru perioada 01.12.2009 – 24.03.2011, se reține în considerentele hotărârii, nu operează tacita relocațiune și nu sunt datorate cheltuielile solicitate.
În apelul declarat, reclamanta a formulat critici constând în aplicarea greșită a legii în soluționarea capătului de cerere ce a avut ca obiect obligarea la plata cheltuielilor de întreținere. Se susține, în aplicarea art. 14 alin. 5 din OUG nr. 40/1999, că revine chiriașului obligația de a achita întreaga chirie și toate cheltuielile pentru servicii și întreținere aferente perioadei în care a ocupat locuința.
Tribunalul Iași, prin decizia civilă nr. 86 din 21.02.2013, a admis apelul formulat de reclamanții C. L. Iași și M. Iași împotriva sentinței civile nr. 9598/18.05.2011 pronunțată de Judecătoria Iași pe care o schimbă în parte și în consecință: a obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 8970,36 lei cheltuieli de întreținere aferente perioadei 02._, a respins cererea privind plata penalităților de întârziere aferente cheltuielilor de întreținere, a păstrat restul dispozițiilor sentinței apelate ce nu contravin prezentei decizii.
Pentru a pronunța hotărârea instanța de apel a constatat că în perioada 02.2008 – 01.2011, pârâtul a acumulat conform fișei individuale un debit cu titlul de cheltuieli de întreținere restante de 8970,36 lei, fiind incident art. 10 și 24 din contractul de închiriere. Plata utilităților se face la administrația blocului în 30 de zile de la expirarea termenului stabilit la plată, ulterior se vor percepe majorări de întârziere conform legii în vigoare, obligație ce cade exclusiv în sarcina chiriașului.
Reține tribunalul că art. 10 din convenția părților face trimitere la H.G. 400/2003 în vigoare la momentul realizării acordului de voințe, acest act normativ ce fost abrogat prin art. 2 din H.G. 1588/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari. Având în vedere limitele învestirii instanței își găsesc acțiunea normele înscrise în Legea 230/2007 în vigoare în intervalul pentru care se solicită obligarea pârâtului la plata penalităților de întârziere. Potrivit textului art. 49 din Legea 230/2007 asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță afișată pe lista de plată; penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plata fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat. Termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari afișate pe lista lunară de plată este – potrivit alin. 2 al art. 49 – de maxim 20 de zile calendaristice. Din tabelul privind calculul penalizărilor depus la filele 22 – 25 dosar apel rezultă că nu s-a respectat termenul maxim de 20 de zile pentru plata cotelor de contribuție calculat de la data afișării listei de plată și ca atare nici termenul de 30 de zile care-l depășește.
În recursul declarat M. Iași/C. L. încadrează motivele de recurs în art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, în dezvoltarea cărora se susține:
- hotărârea nu cuprinde motivele și temeiul de drept pentru care nu s-au acordat penalitățile;
- cuantumul penalităților este cel prevăzut în contractele de furnizare utilități conform Legii nr. 51/2006, legea serviciilor comunitare de utilități publice, și este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere. Obligația de plată nu a fost îndeplinită de chiriaș, M. Iași nefiind în culpă pentru a fi sancționat cu plata acestora.
Se invocă art. 970 Cod civil, executarea convențiilor cu bună credință, penalitățile în cuantum de 5558,02 lei calculate pentru perioada ianuarie 2010 – februarie 2011 fiind datorate.
Analizând lucrările cauzei, Curtea constată că situația de fapt păstrată în apel are corespondent cu probele administrate.
Decizia atacată, redactată conform art. 261 Cod procedură civilă, cuprinde considerentele în fapt și în drept, cât și cele pentru care s-au înlăturat apărările părților.
Raporturile dintre proprietari și chiriași nu sunt reglementate numai prin contractul de închiriere, ci pentru locuințele ce se află într-un condominiu sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de locatari, obligația de a plăti lunar conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari revine tuturor proprietarilor, în primul rând (art. 46) și respectiv chiriașilor în condițiile stabilite prin lege. Actul normativ prevede termenele de plată, permite stabilirea de penalități într-un anumit cuantum și condiții, analizate în decizie de tribunal. Constatarea că nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege își are suportul în probatoriul administrat cu înscrisuri. Raportul dintre proprietar și chiriaș nu poate fi – sub aspectul cheltuielilor de întreținere – altul decât acela dintre asociația de proprietari și proprietarul locuinței, membru de drept al asociației.
Recurenta invocă în motivarea în drept Legea nr. 51/2006 – Legea serviciilor comunitare de utilități publice ce definește în cuprinsul său calitatea de utilizator (art. 41), stabilește modalitățile de furnizare/prestare a unui serviciu de utilități publice, de plată, cât și sancțiuni. Însă ca mijloace de probă a invocat fișa individuală a chiriașului în cadrul Asociației de locatari/proprietari, ., ce a avut ca administrator ..
Curtea reține că instanța de apel, la situația de fapt probată, a aplicat și interpretat corect dispozițiile legale în materie, atunci când s-a apreciat că penalitățile nu sunt datorate.
De altfel, prin Legea nr. 230/2007, obligația de plată a cheltuielilor de întreținere s-a stabilit în primul rând în sarcina proprietarului, membru al asociației de proprietari, și numai subsecvent chiriașului prin contractul de închiriere. În speță, o altă interpretare, ar impune de a se face în prealabil plata cheltuielilor de întreținere de proprietar cu toate accesoriile, pentru că numai atunci s-ar naște dreptul la despăgubiri cu acest titlu.
Deoarece în calea de atac exercitată de parte nu i se poate face o situație mai grea (art. 316, art. 296 Cod procedură civilă), Curtea în temeiul art. 312 Cod procedură civilă respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C. L. AL MUNICIPIULUI IAȘI și M. IAȘI prin reprezentanți legali, împotriva deciziei civile nr. 86/21.02.2013 pronunțată de Tribunalul Iași – Secția I Civilă, decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 02 Octombrie 2013.
Președinte, V. C.-S. | Judecător, C. A. | Judecător, L. P. |
Grefier, A.-M. P. |
Redactat: C.S.V.
Tehnoredactat: P.A.M.
2 exemplare/25.10.2013
Tribunalul Iași: C. M.
P. E. C.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 575/2013. Curtea de... | Legea 10/2001. Sentința nr. 1721/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
