Rectificare carte funciară. Decizia nr. 169/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 169/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 08-02-2013 în dosarul nr. 11408/245/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ nr. 169/2013
Ședința publică de la 08 Februarie 2013
Completul compus din:
Președinte C. P.
Judecător G. P.
Judecător E. G.
Grefier L. R.-C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de A. V. și A. Anișoara împotriva deciziei civile nr. 527 din 21.09.2012 a Tribunalului Iași, intimați B. M. și O.C.P.I. Iași, având ca obiect rectificare carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av O. M. care reprezintă recurenții, lipsă intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că dosarul este la primul termen de judecată; recurenta a fost citată cu mențiunea să achite taxa de timbru în valoarea de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei și încă un exemplar de pe cererea de recurs pentru a fi comunicat intimatului O.C.P.I. Iași, nu a depus; intimatul O.C.P.I. Iași a depus la dosar întâmpinare.
Av O. M. pentru recurenți depune la dosar împuternicire avocațială și chitanța de achitare a taxei de timbru în valoarea de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Instanța constată recursul declarat în termen, motivele de recurs au fost comunicate doar intimatei B. M. nu și intimatului O.C.P.I. Iași însă acesta a formulat întâmpinare depusă cu depășirea termenului prevăzut de art. 308 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel că nu se impune comunicarea, va fi considerată ca și concluzii scrise. Pune în discuție excepția nulității recursului, criticile formulate nu se încadrează în dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Av O. pentru recurenți arată că recursul formulat se întemeiază pe dispozițiile art. 304 pct.7 Cod procedură civilă. Criticile se încadrează în dispozițiile punctului 7 al art. 304 Cod procedură civilă.
Instanța rămâne în pronunțare cu privire la excepția invocată.
CURTEA DE APEL
Prin sentința civilă nr._/15.06.2011 pronunțată de Judecatoria Iași s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară Iași, excepție invocată din oficiu.
A fost admisă excepția lipsei coparticipării procesuale, excepție invocată din oficiu.
A fost respinsă acțiunea promovată de către reclamanții A. Anișoara și A. V. în contradictoriu cu Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A fost respinsă acțiunea promovată de către reclamanții A. Anișoara și A. V. pentru lipsa coparticipării procesuale.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanța a reținut că reclamanții au solicitat rectificarea înscrierilor dintr-o cartea funciară, în contradictoriu cu o instituție publică - Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași -, precizând expres faptul că înțeleg să se judece doar cu instituția publică amintită.
Acțiunea în rectificare, reglementată de prevederile art. 33, 34 din Legea nr.7/1996, reprezintă acea acțiune în justiție prin care se solicită îndreptarea sau suprimarea unei înscrieri necorespunzătoare realității, înscriere existentă în cartea funciară, cu scopul de a pune de acord starea tabulară cu situația juridică reală a unui imobil, reclamanții urmărind a-și realiza prin aceasta recunoașterea dreptului lor tabular.
Prevederile legii privind cadastrul și publicitatea imobiliară, fie că se referă la radiere (art.22), fie că se referă la rectificare (art. 36) nu permit a fi efectuată vreuna din aceste operațiuni decât în contradictoriu cu titularul dreptului contestat.
Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași, deși obligat a pune în aplicare / a respecta hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă, nu are, pe rațiuni de opozabilitate, calitate procesuală pasivă, întrucât obligația efectuării de către această instituție a operațiunilor în cartea funciară, pe baza hotărârii instanței, este prevăzută de lege.
În drept, instanța a reținut că, potrivit art. 33 din Legea nr._, în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia. Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară. Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarație autentică, fie în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. Procedura de rectificare a înscrierilor în cartea funciară, a modificărilor și cea de îndreptare a erorilor materiale se va stabili prin regulament aprobat de directorul general al Agenției Naționale.
Instanța a notat că cererea de rectificare a fost justificată de către reclamanți prin împrejurarea că înscrierea făcută prin încheierea nr._ din 11 septembrie 2006 nu a fost una valabilă. Cum înscrierea s-a făcut în temeiul contractului de vânzare cumpărare autentificat nr. 5993 din 27 noiembrie 1998 încheiat între B. Miluță, în calitate de vânzător, și A. Anișoara și A. V., în calitate de cumpărători, era firesc ca acțiunea în rectificare să fie promovată în contradictoriu cu B. Miluță.
Cum reclamanții, reprezentați și asistați de mandatar avocat, nu au înțeles să modifice acțiunea sub aspectul părților nici după ce instanța a atras atenția asupra cadrului subiectiv al acțiunii și a dispus amânarea judecății cauzei pentru a da posibilitatea reclamanților să cheme în judecată pe vânzătorul bunului, judecătoria, admițând excepția lipsei coparticipării procesuale, a respins acțiunea promovată de către A. Anișoara și A. V. pentru lipsă coparticipare procesuală.
Tribunalul Iași, prin decizia civilă nr. 37/2012 din 18.01.2012, a admis apelul declarat de reclamanții A. Anișoara și A. V. împotriva sentinței civile nr._/15.06.2011 pronunțată de Judecătoria Iași și a anulat în parte sentința atacată.
A fost respinsă excepția lipsei coparticipării procesuale active și s-a păstrat dispoziția relativă la admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași.
S- a fixat un nou termen de judecată pe data de 30.01.2012 pentru a se pune în discuția părților necesitatea suplimentării probatoriului în vederea evocării fondului.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că, potrivit art. 47 Cod procedură civilă, mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul pricinii este un drept sau o obligație comună ori dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză.
Textul citat reglementează litisconsorțiul sau coparticiparea procesuală care, în conformitate cu poziția părților, poate fi activă, pasivă sau mixtă. Deși, în principiu, în funcție de rolul voinței părților în formarea sa, coparticiparea procesuală are un caracter facultativ, sunt situații în care, datorită naturii litigiului, coparticiparea procesuală este obligatorie sau necesară.
Astfel, exista litisconsortiu necesar în situația în care fie în baza legii, fie datorită naturii raportului juridic dedus judecații, se creează o dependență procesuală între coparticipanți, astfel încât orice posibilitate de fracționare este exclusă, iar declanșarea procesului civil nu se poate realiza decât în comun.
Tribunalul a reținut că art. 33 din Legea nr. 7/1996 reglementează acțiunea în rectificarea carții funciare care conferă dreptul oricărei persoane al cărei drept este vătămat printr-o înscriere inexactă posibilitatea sa solicite înlăturarea inexactității și corelării înscrierii cu situația juridică reală a drepturilor ce formează obiectul înscrierii.
Procedura plângerii în fața instanței reglementată de dispozițiile Legii nr. 7/1996 nu este una de natură contencioasă, întrucât nu se urmărește stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana, cererea de înscriere în cartea funciara caracterizându-se prin absența unui litigiu privind fondul dreptului, a unui diferend și a unui adversar.
Potrivit art. 34 din Legea nr. 7/1996 „Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că:
- înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil;
- dreptul înscris a fost greșit calificat;
- nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;
- înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
În speță, reclamanții au solicitat rectificarea înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate pe care l-au dobândit prin cumpărare, întrucât titlul de proprietate al vânzătorului a fost rectificat ulterior de către instanța de judecată, acesta conținând elemente eronate de identificare topo - cadastrala a terenului.
Hotărârea judecătorească prin care s-a rectificat titlul de proprietate al vânzătorului (sentința civila nr. 3764/9.05.2005 a Judecătoriei Iași) a fost pronunțată în acțiunea formulată chiar de către acest vânzător (B. Miluță), vânzător care, de altfel, a figurat în calitate de reclamant și în prezenta acțiune în rectificarea cărții funciare.
Instanța de fond a invocat excepția lipsei calității procesuale active a acestui reclamant (vânzătorul B. Miluță), dar și excepția lipsei coparticipării procesuale a aceluiași reclamant - două excepții fondate pe argumente contradictorii.
Instanța de apel a reținut că excepția lipsei coparticipării procesuale a fost greșit soluționată, întrucât reclamantul B. Miluțâ nu a renunțat niciodată la acțiunea introdusă alături de cumpărătorii A. Anișoara si A. V., precizările formulate de apărătorul acestora, în lipsa unui mandat special, nefiind în măsură să conducă la modificarea cadrului procesual stabilit prin cererea de chemare în judecată.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași, instanța de apel a reținut că, prin Decizia nr. LXXII (72) din 15 octombrie 2007 a ICCJ, pronunțată în recurs în interesul legii, s-a stabilit că în cauzele ce au ca obiect plângerile privind cartea funciara întemeiate pe dispozițiile art. 50 din Legea nr. 7/1996, republicata, Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă. Având în vedere puterea obligatorie a deciziilor pronunțate în recursurile în interesul legii, excepția a fost corect soluționată.
Prin decizia civilă nr. 527/2012 din 21 Septembrie 2012, Tribunalul Iași a respins acțiunea promovată de reclamanții A. Anișoara, A. V. și B. Miluță.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că, prin încheierea nr._/11.09.2006 emisă de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară Iași s-a admis cererea introdusă de reclamanții A. Anișoara și A. V., în sensul intabulării dreptului de proprietate în cartea funciară, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5993/27.11.1998 la BNP B. S., a următoarelor parcele:
- parcelă arabilă în suprafață de 516m.p. – p.1 (743)
- parcelă arabilă în suprafață de 754 m.p. – p.2. (744) intravilan,
- parcelă arabilă în suprafață de 1719m.p. – p.1 (3521/1/4/2) extravilan situate în .
Potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5993/27.11.1998 la BNP S. B., B. Miluță a vândut către reclamanți teren extravilan, în suprafață de 2989m.p. din terenul total de 5500m.p., extravilan, situat în perimetrul satului P.. ., în tarlaua 60, . terenului de 2511m.p. rămânând în proprietatea vânzătorului.
Acest teren a fost dobândit în baza Legii 18/1991, conform titlului de proprietate nr._/1992.
Conform fișei de dezmembrare a imobilului‚care face parte integrantă din contractul de vânzare-cumpărare, reclamanții au cumpărat suprafața de 2989m.p. având numărul topo cadastral A 3524/2/2, rămânând vânzătorului B. Miluță suprafața de 2011m.p. cu nr. topo A 3524/2/1.
Prin încheierea de rectificare din 08.09.2006 emisă de BNP S. B., s-a menționat că în mod corect ./1/4 și nu . cum s-a menționat în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5993/27.11.1998.
Această rectificare a avut la bază hotărârea nr. 333/2005 emisă de Comisia Județeană de Fond Funciar Iași prin care s-a modificat titlul de proprietate nr._/1992 emis numitului B. Miluță, în sensul că pentru suprafața de 0,55ha teren, amplasamentul este tarlaua 60 parcelele A/3518/1, A/3521/1/4 în loc de tarlaua 60 .>
Conform planului de amplasament și de delimitare a corpului de proprietate (fila 27 dosar fond) emis de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară Iași cu nr._/7.09.2006, din ., suprafața de 1719m.p. ./1/4/2) a fost cumpărată de A. V., iar ./1/4/1) a rămas vânzătorului B. Miluță.
Fișa corpului de proprietate, raportat la actul de vânzare-cumpărare nr. 5993/1998, cuprinde suprafața de 516m.p. în ..p. în . ..p. în ./4/2) extravilan .-33 dosar fond) .
Instanța a constatat că prin adeverința nr. 7502/24.09.2004 emisă de Consiliul Local Bârnova se menționează că terenul în suprafață de 0,2989ha din actul de vânzare cumpărare întocmit la 27.11.1998 este amplasat greșit în ./2, corect fiind parcelele 3518/1/4 și 3521/1/5 situate în intravilan, ..
Prin adeverința nr.1170/28.08.2008 Primăria . Judecătoriei Iași că suprafața de 5.500m.p. din titlul de proprietate nr._/1993 emis pe numele B. Miluță este amplasat în tarlaua 60, parcelele 3518/1 și 3521/1/4 situat în extindere intravilan .> Potrivit sentinței civile nr. 3764/09.05.2005 a Judecătoriei Iași (dosar nr. 4149/2005) s-a dispus rectificarea titlului de proprietate nr._/1992 emis pe numele B. Miluță, în sensul că, pentru suprafața de 5.500m.p., amplasamentul este tarlaua 60, parcelele A 3518 /1 și A 3521/1/4, situate în extravilan . de tarlaua 60 . sentință stând la baza încheierii de rectificare a contractului de vânzare cumpărare nr. 5993/98 emis la BNP S. B..
Din raportul de expertiză efectuat în cauză prin suprapunerea amplasamentului din schița de plan, precum și din documentația cadastrală avizată sub nr._/7.09.2006 de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară Iași, rezultă că limitele suprafeței de 2989m.p. cumpărată de reclamanți prin act autentic se suprapune parțial peste imobilul situat la nord și învecinat cu acest teren, tot proprietatea reclamanților‚ iar suprafața de 1719m.p. 1 A-743/1, precum și suprafața de 3788m.p. din A-743 nu au fost cadastrate.
De asemenea, s-a reținut că, la modificarea titlului de proprietate_/92, nu s-a ținut cont decât parțial de numerele de parcelă stabilite, fiind trecut în titlu doar numărul de parcelă 3521/1/4, numerele de parcelă stabilite pentru modificarea titlului nefiind atribuite în concordanță cu planurile cadastrale.
Din concluziile aceluiași raport a rezultat că, la modificarea titlului de proprietate, Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară Iași a corectat doar parțial această eroare înscriind numerele corecte de parcelă și suprafețele corespunzătoare acestora doar pentru terenul situat în intravilan, suprafață de teren situată în zona de intravilan necadastrată fiind asimilată la extravilan, numărul de parcelă înscris fiind incorect, acesta respectând numărul de parcelă stabilit prin sentința civilă nr. 3764/2005, dar identificat greșit .
Potrivit raportului de expertiză, suprafața de teren de 2989m.p. este situată,în intravilan ., tarlaua 15, iar situația tabulară a imobilului înscris în cartea funciară nu corespunde cu situația actuală a suprafeței de teren întrucât imobilul a fost intabulat ca fiind situat în intravilan ., . de 516m.p., ., de 754m.p. și extravilan ., ./1/4/2 în suprafață de 1719m.p.
Potrivit art. 34 pct. 4 din Legea 7/1996 „orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară, dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că înscrierea în cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală a imobilului”.
Având în vedere că acțiunea a fost formulată la data de 06.04.2011 s-a apreciat că sunt aplicabile dispozițiile acestei legi, conform art. 5 alin. 1 și art. 223 din Noul Cod Civil, intrat în vigoare la 01.10.2011.
Instanța a constatat că reclamanții au solicitat rectificarea încheierii nr. 4943/2006, în sensul că suprafață de teren de 1719m.p. extravilan este de 1791m.p. și este situată în tarlaua 3521/1/4 și nu 3521/1/4/2 având categoria intravilan .> Potrivit actului de vânzare-cumpărare încheiat între reclamanți și B. Miluță, suprafața de teren vândută de 2989m.p. este situată în extravilan . 60, . schiței de plan ce face parte integrantă din acest contract, reclamanții având după dezmembrare întreaga parcelă de 2989m.p situată în 3524/2/2.
Potrivit încheierii de rectificare a actului de vânzare-cumpărare întocmit la 08.09.2006 suprafața de teren, de 2989m.p., este situată în . rectificare ce are la bază hotărârea nr. 333/2005 emisă de Comisia de Fond Funciar Iași, precum și sentința civilă nr. 3764/2005 a Judecătoriei Iași, prin care s-a dispus rectificarea titlului de proprietate ce a stat la baza perfectării actului de proprietate.
Prin planul de delimitare a corpului de proprietate întocmit de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară Iași la data de 07.09.2006, din ., suprafața de 1719m.p. cumpărată de reclamanți este situată în ./2.
Încheierea nr._/11.09.2006 emisă de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară Iași a intabulat dreptul de proprietate privind această parcelă de 1719m.p. în extravilan 3521/1/4/2.
Chiar dacă adeverințele emise de Consiliul Local Bârnova și Primăria . și 2008 (filele 37,69) se referă la amplasarea greșită a suprafeței de 2989m.p. în parcele, ambele adeverințe conțin elemente contradictorii cu privire la numărul parcelelor, iar mențiunea că terenul este situat în extindere intravilan . fundament cât timp în titlul de proprietate nr._/1992 emis pe numele B. Miluță s-a menționat că suprafața vândută reclamanților este situată în extravilan . s-a făcut dovada modificării acestui titlu în acest sens.
Rectificarea acestui titlu prin sentința civilă nr. 3764/2005 a avut în vedere că amplasamentul suprafeței de 5.500m.p. este în extravilan . parcelele A 3518/1 și A 3521/1/4 .
Deoarece reclamanții nu au făcut dovada că suprafața cumpărată de la B. Miluță este situată în intravilan și, raportat la măsurătorile dispuse în raportul de expertiză, suprafața reală a parcelei cu numărul 3521/1/4/2 este de 1719m.p. și nu de 1791m.p. așa cum s-a solicitat, instanța a respins cererea.
Din concluziile d-lui expert V. V. B. a rezultat că suprafața de teren cumpărată de reclamanți se află în tarlaua 15 intravilan, . în tarlaua 60, așa cum se menționează în actul de vânzare-cumpărare și în titlul de proprietate ce a stat la baza acestuia.
Cererea de intabulare a suprafeței de 1719m.p. cu numărul 3521/1/4 și nu 3521/1/4/2, așa cum s-a efectuat în încheierea nr._/2006 de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară Iași nu are fundament cât timp întreaga suprafață de 5.500m.p. din titlul de proprietate a lui B. Miluță se afla în . și . cum s-a menționat și în sentința civilă nr. 3764/2005, iar prin fișa de delimitare a corpului de proprietate întocmită de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară Iași sub nr._/07.09.2006 s-a stabilit că reclamanții au cumpărat suprafața de 1719m.p. situată în ./2 rămânând vânzătorului B. Miluță restul terenului în ./1.
Chiar dacă situația reală a terenului nu corespunde cu situația tabulară a imobilului înscris în cartea funciară, reclamanții nu au făcut dovada că modificările cerute prin rectificarea încheierii de intabulare sunt fundamentate pe actele care au stat la baza dobândirii calității de proprietar a suprafeței de teren achiziționată de la vânzătorul B. Miluță.
A. Anișoara și A. V. au declarat recurs, considerând că decizia tribunalului este nelegală și netemeinică pentru motivul înscris în art.304 punctul 7 Cod procedură.
În dezvoltarea motivelor de recurs, ei susțin că, la data de 27 noiembrie 1998, au încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 5993 din 27.11.1998 cu B. M. și B. Miluța, pentru suprafața totală de 2989 mp teren.
În anul 2005 au hotărât să își construiască o casă pe acel teren și au contactat un topometrist agreat de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară Iași să facă măsurătorile necesare pentru a putea construi o casă.
Recurenții afirmă că în momentul în care a ajuns lucrarea la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară Iași, pentru verificare, s-a descoperit o greșeală în titlul de proprietate, astfel că s-au suspendat lucrările și au făcut demersuri la instanța de judecată pentru corectarea titlului de proprietate.
Instanța de judecată, prin sentința civilă nr. 3764 din 9.05.2005, a admis cererea de rectificare a titlului de proprietate nr._ din 29.09.1992, eliberat pe numele lui B. Miluță, iar după reluarea lucrării cadastrale, deși au depus hotărârea de rectificare a titlului de proprietate, respectiv a numărului de . cadastrală a fost tăcută tot eronat.
Recurenții susțin că Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară a eliberat încheierea de intabulare_ din 11.09.2006, neținând cont de precizările făcute de ei și nici de hotărârea judecătorească pronunțată, iar lucrarea cadastrală a domnului Baltaru A. nu li s-a mai eliberat.
A. Anișoara și A. V. arată că excepția lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași a fost invocată de instanța de fond și, ulterior, de instanța de apel, în mod eronat și a fost admisă trecându - se peste toate actele dosarului și necoroborându-se probele care au fost depuse de ei.
Consideră recurenții că Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași are calitate procesuală pasivă, deoarece încheierea emană de la pârâtă, care are calitate să rectifice încheierea, în baza unei hotărâri pronunțate de instanța de judecată.
Instanța de judecată, în hotărâre, prevede în mod clar că, potrivit art. 34 din Legea nr. 7/1996, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrisurilor din cartea funciară și, de asemenea, că cererea de rectificare a reclamanților este justificată, prin faptul că înscrierea făcută prin încheierea nr._ din 11.09.2006 nu este una valabilă.
Cu toate acestea, instanța de fond a admis excepțiile invocate din oficiu și a respins acțiunea.
Recurenții afirmă că în dispozitivul hotărârii există un paragraf - în partea de jos a paginii cu numărul 3, penultimul paragraf - care nu are legătură cu actuala cauză, deoarece reține că "pentru a se putea dispune radierea sultei, se impun verificări legate de fondul raporturilor de drept substanțial dintre creditorul și debitorul obligației de plată a sultei”, instanța făcând o confuzie, care planează asupra întregii hotărâri.
Recurenții pretind că hotărârea pronunțată de instanța de apel este netemeinică întrucât reia întru-totul motivarea instanței de fond, deși se trece peste probele administrate în cauză - înscrisuri și raport de expertiză, prin care se arată clar că cererea reclamanților este întemeiată și că sunt motive suficiente să fie admisă.
Astfel, potrivit raportului de expertiză, suprafața de 2989 mp este situată în intravilanul satului P., tarlaua 15, iar situația tabulară a imobilului înscris în cartea funciară nu corespunde cu situația actuală a suprafeței de teren deoarece imobilul a fost intabulat ca fiind situat în intravilan ., parcelă arabilă 516 mp, și . mp și extravilan ., . de 1719 mp
Recurenții arată că deși se reține acest aspect în decizia pronunțată, instanța de apel respinge cererea reclamanților.
Consideră recurenții că întreg probatoriul administrat în cauză duce la concluzia că cererea lor este întemeiată, și că, potrivit dispozițiilor art. 34 pct. 4 din Legea nr. 7/1996, aceștia au interes să solicite rectificarea înscrierii făcute în cartea funciară, deoarece aceste nu corespund cu situația reală a imobilului.
Legal citați, intimații nu au formulat întâmpinări în termenul prevăzut de art. 308 alin.2 Cod procedură civilă, însă Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași a depus la dosarul cauzei concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului declarat de A. Anișoara și A. V., ca nefondat.
La termenul de judecată din 8.03.2013, Curtea, din oficiu, a invocat excepția nulității recursului.
Pronunțându-se cu prioritate asupra excepției nulității recursului, conform art. 137 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că aceasta este întemeiată.
În acest sens, Curtea reține că, potrivit art. 303 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs care, potrivit art. 301 Cod procedură civilă, este de 15 zile de la comunicarea hotărârii recurate.
Articolul 306 alin. 1 Cod procedură civilă stabilește că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termen legal, cu excepția cazului prevăzut la alineatul 2, care se referă la motive de ordine publică.
Recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitat numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute limitativ la art. 304 punctele 1-9 Cod procedură civilă.
Astfel, motivarea recursului presupune, pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin identificarea unuia dintre motivele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței raportat la motivul de recurs arătat.
Stabilirea împrejurării dacă cererea de recurs este motivată legal se face raportat la dezvoltarea motivelor de recurs și nu la indicarea lor, deoarece art. 306 alin. 3 Cod procedură civilă prevede că indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304.
În prezenta cauză, recurenții au indicat motivul de modificare înscris în art. 304 punctul 7 Cod procedură civilă, dar dezvoltarea acestuia nu face posibilă încadrarea în motivul arătat de A. Anișoara și A. V. și nici într-unul din celelalte motive înscrise în art. 304 Cod procedură civilă.
Motivul de recurs prevăzut de articolul 304 punctul 7 Cod procedură civilă privește fie situația în care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, fie situația în care hotărârea cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
Pentru invocarea acestui motiv de recurs nu este suficientă indicarea textului (art.304 punctul 7) și a conținutului acestuia, ci este necesar să se indice care anume motive din hotărârea recurată sunt contradictorii sau străine de natura pricinii.
Curtea constată că recurenții nu au formulat critici în sensul articolului 304 punctul 7 Cod procedură civilă.
Recurenții au invocat împrejurarea că hotărârea cuprinde motive străine de natura pricinii, în sensul că în partea de jos a paginii nr.3 paragraful penultim din dispozitiv se menționează că "pentru a se putea dispune radierea sultei se impun verificări legate de fondul raporturilor de drept substanțial dintre creditorul și debitorul obligației de plată a sultei"; însă dispozitivul deciziei recurate nu cuprinde trei pagini, ci este inserat în pagina nr.5 a deciziei, iar în considerentele hotărârii nu se face nicio referire cu privire radiere vreunei sulte, astfel că această critică nu se referă la decizia atacată în prezenta cauză.
Recurenții au mai prezentat și istoricul terenului înscris în cartea funciară a cărei rectificare au solicitat-o, susținând că instanța a preluat motivarea tribunalului, fără a analiza probele administrate în cauză, respectiv înscrisuri și expertiză topo – cadastrală, însă nici această critică nu este susceptibilă de a fi încadrată în vreuna dintre cele trei ipoteze reglementate de motivul de modificare înscris în articolul 304 punctul 7 Cod procedură civilă.
Curtea notează că nemulțumirile formulate de către recurenți se încadrează în dispozițiile art.304 pct. l0 Cod procedură civilă. Raportat la împrejurarea că acest text, care reglementează situațiile în care instanța nu s-a pronunțat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate, este abrogat prin art. 1 pct.112 din O.U.G. nr.138/2000 el nu mai poate face obiectul de analiză al instanței de recurs.
Având în vedere că în speță nu există motive de ordine publică ce ar putea fi invocate și din oficiu, Curtea va face aplicarea art. 306 alin. 1 Cod procedură civilă și va constata nul recursul declarat de A. Anișoara și A. V. și va menține decizia atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul declarat de A. V. și A. Anișoara împotriva deciziei civile nr. 527 din 21.09.2012 a Tribunalului Iași, decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi – 8.02.2013
Președinte, C. P. | Judecător, G. P. | Judecător, E. G. |
Grefier, L. R.-C. |
Jud red PG_
Tehnored gref RCL_
2 EX
Jud fond M. A.
Jud apel A. C. și F. S.
| ← Validare poprire. Decizia nr. 1010/2013. Curtea de Apel IAŞI | Conflict de competenţă. Sentința nr. 19/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
