Obligaţie de a face. Decizia nr. 98/2014. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 98/2014 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 05-02-2014 în dosarul nr. 24330/245/2011*
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 98/2014
Ședința publică de la 05 Februarie 2014
Completul compus din:
Președinte: VIORICA OLARU
Judecător: C. A.
Judecător: V. C.-S.
Grefier: A. H.
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de D. A. împotriva deciziei civile nr. 521 din 23 octombrie 2013 pronunțată de Tribunalul Iași – Secția I Civilă, intimată fiind C. C. C., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul D. A. asistat de avocat V. Romul, lipsă fiind reprezentantul intimatei C. C. C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursul este la primul termen de judecată, declarat în termen, motivat, că recurentul D. A. a fost citat cu mențiunea de a timbra cu 50 lei taxă judiciară de timbru și că nu se solicită judecata în lipsă.
Avocat V. Romul pentru recurentul D. A. depune la dosar împuternicire avocațială și chitanța nr. ISXUC_ din 29.01.2014 în cuantum de 50 lei, prin care face dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat V. Romul pentru recurentul D. A. având cuvântul, susține că a formulat recurs împotriva deciziei Tribunalului Iași prin care s-a constatat că este tardiv apelul formulat de D. A. împotriva sentinței civile nr.8335 din 13 aprilie 2012 pronunțată de Judecătoria Iași. Consideră că decizia instanței de apel este nelegală și netemeinică întrucât s-a reținut o greșită situație de fapt și s-a aplicat greșit legea. Fiind vorba despre un apel, în apel intimatul putea să invoce excepția tardivității apelului până la prima zi de înfățișare, ceea ce nu s-a întâmplat. Ca atare, fiind vorba despre o nulitate relativă, în temeiul dispozițiilor art. 310, art. 284 Cod procedură civilă și art. 137 Cod procedură civilă de la 1865 potrivit cărora excepțiile se invocă până la primul termen de judecată, invocarea excepției tardivității a fost tardivă.
Solicită a se avea în vedere că în raport de dispozițiile legale incidente D. A. a promovat în termen apelul și în mod greșit Tribunalul Iași a dispus respingerea apelului ca fiind tardiv. În consecință, solicită admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecată.
Apărătorul arată că înțelege să critice sentința motivat de faptul că D. A. a obținut prin sentința civilă nr. 1516/2008 pronunțată de Judecătoria R. moștenirea după D. A.. La momentul la care recurentul a obținut moștenirea de 220.550,70 lei nu exista un alt moștenitor. Ulterior a apărut intimata din cauza de față însă, recurentul avea o hotărâre definitivă ce a fost pusă în executare, a fost de bună credință și sentința pe care o deținea nu a fost revocată.
În ceea ce privește cele două hotărâri de care se prevalează intimata, respectiv sentința civilă nr. 2993/2009 a Judecătoriei R. și nr. 153/2011 a Tribunalului N., apărătorul solicită a se avea în vedere că acestea au fost casate în întregime. De altfel decizia civilă nr. 336/2011 pronunțată de Curtea de Apel Bacău nu face nici o referire la cele două hotărâri.
Ca atare, avocat V. solicită a se avea în vedere că recurentul D. A. a obținut suma de 220.000 lei în mod legal, că nu a fost infirmată niciodată hotărârea pe care recurentul o deține și ca atare cu bună credință recurentul deține această sumă de bani.
Avocat V. susține că un alt motiv de recurs se referă la faptul că recurentul D. A. a fost obligat la cheltuieli de judecată în sumă de 15.000 lei, fără ca recurentul să aibă culpă la cheltuielile de judecată pentru că avea un drept al său și nu s-a făcut dovada că acesta ar fi înfrânt regulile procesuale. Pe de altă parte, suma la care recurentul a fost obligat cu titlu de cheltuieli de judecată este exagerată față de volumul de activitate desfășurat de avocat. Prin urmare, solicită înlăturarea obligației de plată a cheltuielilor de judecată.
Conform art. 274 Cod procedură civilă, solicită obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată în recurs reprezentând taxa de timbru la cele 3 instanță și onorariul de avocat.
Solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,
CURTEA DE APEL:
Prin sentința civilă nr. 8335 din 13 mai 2012 a Judecătoriei Iași s-a admis cererea formulată de reclamanta C. C. C. în contradictoriu cu pârâtul D. A..
A fost obligat pârâtul să restituie reclamantei suma de_,42 euro și suma de 1148,59 USD în echivalent RON la cursul de schimb al BNR din data plății.
S-a redus onorariul avocatului reclamantei la suma de 4000 RON.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 9389,18 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel D. A., care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Instanța, din oficiu, a invocat excepția tardivității declarării apelului.
Prin decizia civilă nr. 521 din 23 octombrie 2013 a Tribunalului Iași – Secția I Civilă
s-a respins ca tardiv apelul declarat de pârâtul D. A. împotriva sentinței civile nr. 8335/13.04.2012 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o păstrează.
A fost obligat pârâtul D. A. să plătească intimatei suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată .
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că excepția tardivității este o excepție de ordine publică ce privește încălcarea unor norme cu caracter imperativ, putând fi invocată și de instanță, din oficiu.
Apelantul nu a făcut dovada prejudicierii sale în lipsa mențiunilor privind numărul blocului și a scării de pe dovada de comunicare a hotărârii atacate, acesta semnând personal.
Conform dovezii depuse la fila 68 dosar fond, apelantul a primit sub semnătură sentința civilă nr. 8335 din 13.04.2012 la data de 30.07.2012.
Împotriva deciziei civile nr. 521 din 23 octombrie 2013 a Tribunalului Iași, Secția I Civilă a declarat recurs D. A..
Se critică decizia recurată pentru următoarele motive:
- Potrivit art. 136 alin. 1 Cod procedură civilă, excepțiile de procedură care nu au fost propuse în condițiile art. 115 și art. 132 nu vor mai putea fi invocate în cursul judecății în afară de cele de ordine publică și aplicabil este art. 310 Cod procedură civilă.
- Potrivit art. 284 Cod procedură civilă, termenul de apel este de 15 zile de la comunicare cu condiția ca această comunicare să fie făcută cu respectarea dispozițiilor legale.
- Excepția de tardivitate este o excepție relativă și poate fi invocată până la prima zi de înfățișare;
- Din examinarea procesului verbal de comunicare a sentinței apelate nu rezultă precis data la care s-a predat copia sentinței.
- La pagina 68 agentul procedural face mențiunea că ar fi înmânat actul procedural la 25.06.2013, iar pe verso că actul procedural s-a depus la poștă la 30.07.2012, iar ștampila cu data sosirii este 1.08.2012.
- Ca atare actul de comunicare este nul potrivit art. 100 alin. 3 Cod procedură civilă.
- La data de 27.06.2013 a fost introdus apel împotriva sentinței civile nr. 8339 din 13.04.2012 la 5 zile de la primirea înștiințării de poprire și încheierea executorului judecătoresc.
- Hotărârea este nelegală întrucât prima instanță a schimbat natura și înțelesul actului juridic dedus judecății.
- Pe fondul litigiului cele două hotărâri nr. 2993 din 2.11.2009 a Judecătoriei R. și nr. 153/2011 a Tribunalului N. nu mai sunt în vigoare și nu pot constitui titlu executoriu.
- Decizia nr. 336/2011 a Curții de Apel Bacău nu confirmă vreuna din cele două hotărâri, iar pe de altă parte nu are calitate de titlu executor în conformitate cu art. 374,376 Cod procedură civilă.
- Hotărârea este nelegală și sub aspectul cheltuielilor de judecată, instanța de apel obligându-l la 1.500 lei cheltuieli de judecată fără să fie în culpă, sentința nr. 1516/2.05.2008 a Judecătoriei R. rămânând definitivă și irevocabilă.
Cheltuielile de judecată reprezentând onorariu de avocat sunt exagerate în raport de complexitatea redusă a cauzei și munca prestată de avocat.
Recursul formulat este neîntemeiat pentru cele ce succed.
Potrivit art. 284 indice 1 Cod procedură civilă, termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotărârii dacă legea nu dispune altfel. Totodată, potrivit al. 2 din art. 284, termenul de apel curge chiar dacă comunicarea hotărârii a fost făcută odată cu somația de executare.
În litigiu, în mod legal tribunalul a reținut că apelantul D. A. a primit sub semnătură sentința civilă nr. 8335/13.04.2012 la data de 30 iulie 2012.
Termenul de apel este un termen imperativ de ordine publică, judecătorii având obligația de a examina și a observa din oficiu dacă un apel este în termen și părțile nu pot prin tăcerea sau renunțarea lor să prelungească sau să scurteze acest termen.
Prin urmare, în mod legal Tribunalul Iași a invocat tardivitatea apelului formulat de D. A., întrucât termenele pentru exercitarea căilor de atac au caracter imperativ și sunt sancționate cu decăderea.
Tribunalul Iași soluționând cauza pe excepția tardivității apelului, celelalte critici formulate de apelant pe fondul litigiului nu se mai impun a fi examinate.
Și motivul de recurs referitor la cheltuielile de judecată este neîntemeiat.
Instanța de judecată – Tribunalul Iași nu a procedat la reducerea onorariului de avocat tocmai ținând seama de criteriile la care se referă art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă de la 1865.
În raport de toate aceste considerente și de dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, se va respinge recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de D. A. împotriva deciziei civile nr. 521 din 23.10.2013 a Tribunalului Iași, Secția I civilă, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 05 Februarie 2014
Președinte, V. O. | Judecător, C. A. | Judecător, V. C.-S. |
Grefier, A. H. |
Redactat O.V.
Tehnoredactat A.H.
02 exemplare/21.02.2014
Tribunalul Iași: A. M., T. P.
| ← Validare poprire. Decizia nr. 136/2014. Curtea de Apel IAŞI | Pretenţii. Decizia nr. 992/2014. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
