Conflict de competenţă. Sentința nr. 37/2015. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 37/2015 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 26-05-2015 în dosarul nr. 37/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA nr. 37/2015
Ședința din camera de consiliu de la 26 Mai 2015
Completul compus din:
Președinte G. P.
Grefier C. A.
S-a luat spre examinare conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul V. și Judecătoria V. cu privire la soluționarea cererii formulate de C. L. Coroiești, jud. V., având ca obiect delegarea temporară a autorității părintești privind pe minora F. D. M..
Cererea se soluționează în camera de consiliu, fără citarea părților, conform art. 135 alin.4 din Codul de procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, raportat la dispozițiile legale incidente, Curtea rămâne în pronunțare asupra conflictului negativ de competență.
După deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra conflictului negativ de competență de față:
Prin sentința civilă nr. 964/2015 pronunțată la data de 14 aprilie 2015, Judecătoria Bîrlad a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Bârlad, invocată, din oficiu.
S – a dispus declinarea competenței de soluționare a cererii privind delegarea autorității părintești privind pe minora F. D. M., la cererea lui F. M., către F. D. și F. M., formulată de petentul C. L. Coroiești, în favoarea Tribunalului V..
Pentru a se pronunța astfel, judecătoria a reținut că reclamantul a învestit instanța cu o cerere privind delegarea temporară a autorității părintești cu privire la minora F. D. M..
In drept, potrivit art. 94 alin. 1 pct. a, judecătoria judecă, în primă instanță, cererile date de codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel.
Secțiunea a 4-a cu denumirea „Protecția copilului cu părinți plecați în străinătate" din
Capitolul VI intitulat „Protecția copilului împotriva aburului, neglijării, exploatării si a oricărei forme de violență" din Legea 272/2004, reglementează posibilitatea delegării autorității părintești cu privire la persoana copilului pe durata lipsei părinților, care pleacă în străinătate.
Potrivit art. 133 alin. 1 de la Capitolul X denumit „Reguli speciale de procedură", cauzele prevăzute de lege (legea 272/2004) privind stabilirea măsurilor de protecție speciala sunt de competența tribunalului de la domiciliul copilului.
Raportând dispozițiile legale la circumstanțele speței, instanța a constatat că excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Bârlad este întemeiată.
Cererea cu care a fost învestită instanța se referă la stabilirea unei măsuri de protecție specială a copilului cu părinți plecați în străinătate (delegare a autorității părintești), prevăzută de Legea 272/2004.
Cum, pentru soluționarea cererii devin incidente regulile de procedură prevăzute de Capitolul X al Legii 272/2004, instanța a constatat că tribunalului îi revine competența materială de a judeca în primă instanță prezenta cerere.
Prin sentința civilă nr. 784/2015 pronunțată la data de 14 mai 2015 Tribunalul V. a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului V..
S - a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe minora F. D. M., la cererea tatălui - F. M. -, de către F. D. și F. M., formulată de petentul C. local al comunei Coroiești, în favoarea Judecătoriei Bârlad.
În temeiul art. 134 Cod procedură civilă, s - a dispus suspendarea judecății cauzei și înaintarea dosarului la Curtea de Apel Iași pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 133 al. 1 din Legea nr. 272/2004, „Cauzele prevăzute de prezenta lege privind stabilirea măsurilor de protecție specială sunt de competența tribunalului de la domiciliul copilului”.
Măsurile de protecție specială sunt reglementate în Legea nr. 272/2004 în capitolul III și sunt enumerate în art. 59 din lege ca fiind plasamentul, plasamentul în regim de urgență și supravegherea specializată.
În cauza de față, s-a solicitat delegarea temporară a autorității părintești cu privire la persoana copilului, pe durata lipsei părinților, către persoana desemnată în condițiile art. 104 și următoarele din Legea nr. 272/2004.
Potrivit art. 104 al. 3 din lege, competența de confirmare a persoanei în întreținerea căreia va rămâne copilul aparține instanței de tutelă care este, în acest caz, judecătoria în condițiile în care art. 133 din Legea nr. 272/2004 stabilește în favoarea tribunalului doar competența de soluționare a cererilor privind stabilirea măsurilor de protecție specială, iar delegarea temporară a autorității părintești cu privire la persoana copilului pe durata lipsei părinților către persoana desemnată nu este o măsură de protecție specială în accepțiunea Legii nr. 272/2004.
Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria V. și Tribunalul V., Curtea stabilește competența de soluționare a cererii în favoarea primei instanțe sesizate, pentru următoarele considerente:
Cererea de chemare în judecată formulată de C. L. Coroiești, jud. V. are ca obiect delegarea temporară a autorității părintești privind pe minora F. D. M. către F. D. și F. M..
Posibilitatea delegării autorității părintești cu privire la persoana copilului pe durata lipsei părinților, care pleacă în străinătate este reglementată în Secțiunea a- 4-a cu denumirea „Protecția copilului cu părinți plecați în străinătate" din Capitolul VI intitulat „Protecția copilului împotriva aburului, neglijării, exploatării si a oricărei forme de violență" din Legea 272/2004.
Este adevărat că, potrivit art. 133 alin. 1 de la Capitolul X denumit „Reguli speciale de procedură", cauzele prevăzute de Legea 272/2004 privind stabilirea măsurilor de protecție speciala sunt de competența tribunalului de la domiciliul copilului.
Însă, așa cum a reținut și tribunalul, măsurile de protecție specială sunt reglementate în art. 59 din capitolul III al Legii nr. 272/2004 ca fiind: plasamentul, plasamentul în regim de urgență și supravegherea specializată.
Astfel, delegarea temporară a autorității părintești în cazul copilului cu părinți plecați în străinătate nu reprezintă o măsură de protecție specială, în sensul textului mai sus menționat, motiv pentru care nu – i sunt aplicabile prevederile art. 133 alin. 1 din Capitolul X al Legii nr 272/2004.
În cazul delegării temporare a autorității părintești cu privire la persoana copilului, pe durata lipsei părinților, către persoana desemnată în condițiile art. 104 și următoarele din Legea nr. 272/2004, sunt aplicabile prevederile art. 104 al. 3 din lege, potrivit cărora competența de confirmare a persoanei în întreținerea căreia va rămâne copilul aparține instanței de tutelă, care este judecătoria.
În consecință, în baza art.135 alin.1 din Codul de procedură civilă, se va stabili competența de soluționare a acțiunii civile formulate de C. L. Coroiești, jud. V., având ca obiect delegarea temporară a autorității părintești privind pe minora F. D. M., în favoarea Judecătoriei V..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În conformitate cu art. 135 alin.1 din Codul de procedură civilă, stabilește competența de soluționare a cererii formulate de C. L. Coroiești, jud. V., având ca obiect delegarea temporară a autorității părintești privind pe minora F. D. M., în favoarea Judecătoriei V..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 26.05.2015.
Președinte, G. P. | ||
Grefier, C. A. |
Red. PG
Tehnored AC/PG
2 ex./ 5.06.2015
Judecătoria Bîrlad: G. B.
Tribunalul V.: D. M. M.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
