Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 405/2015. Curtea de Apel IAŞI

Curtea de Apel IAŞI - Sentințe și decizii civile / 2015

Decizia nr. 405/2015 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 09-06-2015 în dosarul nr. 405/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 405/2015

Ședința publică de la 09 Iunie 2015

Completul compus din:

Președinte E. G.

Judecător G. P.

Judecător C. P.

Grefier C. A.

S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanta A. M. și reconvenientul T. F. împotriva deciziei civile nr. 816/29 octombrie 2014 pronunțată de Tribunalul Iași.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 19.05.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când, pentru a se formula și a se depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 26.05.2015, apoi, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 02.06.2015, apoi, din aceleași considerente, a amânat pronunțarea pentru azi.

La dosar s-au depus prin serviciul de registratură:

-o cerere formulată T. C., T. T., T. A.-R. prin solicită a se lua la cunoștință că tatăl acestora, intimatul-recurent din prezenta cauză, T. F., a deceda, anexând justificativ certificatul de deces,

-precizare formulată de recurenta-intimată A. M. prin care aduce la cunoștință faptul că fostul soț, T. F. a decedat, aceasta înțelegând să renunțe la recurs.

După deliberare:

CURTEA DE APEL:

Asupra recursurilor civile de față:

Prin cererea înregistrată sub nr._ la Judecătoria Iași, reclamanta A. M. a chemat în judecată pe pârâtul T. F. și a solicitat partajarea bunurilor comune în cote egale:

-apartament situat în Iași, . și terenul aferent de 1850 mp;

-imobilul compus din 3 camere, hol, bucătărie, baie și teren aferent de 3.300 mp situat în județul N., ..

-un autoturism Suzuki

-sume de bani depuse cu titlu de depozite în bănci

-tituri comune de participare cu acțiuni la societăți comerciale.

De asemenea, reclamanta a solicitat ca pârâtul să-i restituie obiectele personale (cărți, bijuterii), identificate la fila 35 dosar fond.

Prin cererea reconvențională, pârâtul T. F. solicită partajarea bunurilor comune în cote de 80% pentru acesta și 20% pentru reclamantă; să i se atribuie bunurile mobile și imobile dobândite de părți, cu obligarea la plata sultei cuvenite.

Prin încheierea din 9 mai 2008 Judecătoria Iași a anulat ca netimbrat capătul de cerere referitor la restituirea bunurilor mobile ale reclamantei.

Prin sentința civilă nr._/13 decembrie 2011 Judecătoria Iași a anulat ca insuficient timbrată cererea principală formulată de reclamanta A. M. în contradictoriu cu pârâtul T. F. și a disjuns cererea reconvențională formulată de pârâtul T. F., aceasta urmând a fi soluționată pe cale separată.

Prin decizia civilă nr. 263/9 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Iași s-a admis apelul declarat de A. M., s-a desființat sentința civilă nr._/13 decembrie 2011 a Judecătoriei Iași, s-a respins excepția insuficientei timbrări a acțiunii principale și s-a trimis cererea spre rejudecare Judecătoriei Iași. Decizia a rămas irevocabilă prin respingerea recursului declarat de T. F. prin decizia nr. 1361/24 septembrie 2012 a Curții de Apel Iași.

Prin sentința civilă nr._/21 decembrie 2012 Judecătoria Iași hotărăște:

Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta pârâtă A. M., domiciliată în București, sectorul 3, ., ., ., în contradictoriu cu pârâtul reclamant T. F., domiciliat în Iași, ..

Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant T. F. în contradictoriu cu reclamanta pârâtă A. M..

Constată că părțile au dobândit împreună în timpul căsătoriei ca bunuri comune:

-Imobilul teren în suprafață de 1850 mp identificat potrivit TP nr._/23.03.1994 și construcțiile individualizate conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4927 la 17.11.1981 de notariatul de Stat Județean Iasi – notar D. L., amplasate în Iași, ., în valoare totală de_ lei.

-Imobilul teren în suprafață de 2200 mp și construcția edificată pe acesta, situate în ., dobândite de părți conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr._ de Notariatul de Stat Județean N. la 10.11.1994, notar H. Ermina, în valoare totală de_ lei;

-Autoturismul Suzuki cu numărul de înmatriculare_, în valoare de_ lei.

Constată că părțile au câte o cotă de contribuție de 50% fiecare la dobândirea masei bunurilor comune.

Dispune lichidarea comunității de bunuri după cum urmează:

Atribuie reclamantei pârâte imobilele teren în suprafață de 2200 mp și construcția edificată pe acesta, dobândite de soți prin contractul nr._ de Notariatul de Stat Județean N. la 10.11.1994, notar H. Ermina.

Atribuie pârâtului reclamant imobilul teren în suprafață de 1850 mp identificat potrivit TP nr._/23.03.1994 și construcțiile individualizate conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4927 la 17.11.1981 de Notariatul de Stat Județean Iasi – notar D. L., amplasate în Iași, . și autoturismul Suzuki cu nr. de înmatriculare_ .

Obligă pârâtul reclamant să plătească reclamantei pârâte suma de_,5 lei cu titlu de sultă.

Dispune transferarea onorariului în cuantum de 850 lei din contul expertului M. V. în contul expertului B. C., dispune emiterea unor adrese în acest sens la BLET N. și BLET Iași.

Dispune transferul onorariului în cuantum de 400 lei din contul expertului N. C. în contul expertului Ruginosu M..

Dispune restituirea diferenței de onorariu de 200 lei achitată în contul expertului N. C., ca nedatorată, reclamantei pârâte.

Compensează cheltuielile de judecată.

Pentru a pronunța această sentință Judecătoria Iași reține următoarele:

Părțile s-au căsătorit la data de 25 iulie 1972 iar prin sentința civilă nr. 5954 din 14 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Iași, rămasă irevocabilă, a fost declarată desfăcută căsătoria părților.

Cu privire la regimul matrimonial că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Noului cod civil referitoare la regimul matrimonial al comunității legale de bunuri, reglementat în Cartea a II a, capitolul VI, secțiunea a 2 a din Noul Cod Civil. Potrivit disp. art.320 Noul Cod Civil, în caz de încetare, regimul matrimonial se lichidează potrivit legii, prin bună învoială, sau, în caz de neînțelegere, pe cale judiciară. Conform art.339 Noul Cod Civil, bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților, iar, potrivit art. 343, calitatea de bun comun nu trebuie dovedită. Astfel, în temeiul prezumției relative de comunitate instituite de către legiuitor la art 357 al 2 Noul Cod Civil, oricare bun dobândit in timpul căsătoriei de oricare dintre soți, se consideră comun, câtă vreme nu se face dovada că este propriu, respectiv că se încadrează într-una din categoriile prevăzute de art.340 Noul Cod Civil .

Reține astfel instanța că părțile au dobândit în timpul căsătoriei:

-Imobilul teren în suprafață de 1850 mp identificat potrivit TP nr._/23.03.1994 și construcțiile individualizate conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4927 la 17.11.1981 de Notariatul de Stat Județean Iași – notar D. L., amplasate în Iași, ., în valoare totală de_ lei.

-Autoturismul Suzuki cu numărul de înmatriculare_, în valoare de_ lei.

La stabilirea bunurilor dobândite de părți in timpul căsătoriei, instanța a avut în vedere susținerile părților precum și înscrisurile depuse de acestea, precum și constatarea personală a experților care au identificat si evaluat bunurile imobile.

În ceea ce privește sumele de bani, depozitele bancare sau veniturile salariale care ar face parte din masa bunurilor comune, instanța reține că reclamanta nu a dovedit aceste afirmații potrivit principiului înscris la art. 129 al. 1 din C.. Referitor la bunurile mobile, ambele părți au arătat ulterior că nu înțeleg să le mai supună partajului, având în vedere că au încheiat o tranzacție cu privire la acestea, depusă la dosar la termenul din 24.06.2011.

Valorile de circulație ale bunurilor - imobile și mobile - care vor fi avute în vedere la efectuarea împărțelii sunt cele stabilite pe bază de expertize. Referitor la imobilul construcție din Iași, ., instanța va avea în vedere valoarea stabilită de expert tehnic Ruginosu M., având în vedere că această valoare a fost însușită și de al doilea expert tehnic M. A.. Imobilul teren situat la aceeași adresă a fost evaluat de expert Steinbach, valoarea stabilită fiind de 132.000 lei.

Controversa părților a purtat asupra cotei de contribuție la dobândirea bunurilor. Cu privire la acest aspect, a apreciat instanța că probatoriul administrat în cauză nu înlătură prezumția contribuției egale a soților la dobândirea bunurilor comune și la susținerea sarcinilor căsătoriei, prezumție prevăzută la art. 357 al. 2 din Noul Cod Civil.

Temeiul juridic al comunității de bunuri îl constituie nu numai existența căsătoriei, ci si participarea fiecăruia dintre soți prin munca sau prin mijloacele sale la dobândirea si conservarea bunurilor comune, stabilindu-se cota parte ce revine fiecăruia dintre soți funcție de contribuția la dobândirea și conservarea bunurilor comune, soluție ce se impune pentru a nu se ajunge la soluții inechitabile.

Determinarea cotei de contribuție se face prin raportarea efortului financiar și material al soților la întreaga durată a căsătoriei și la toate obligațiile de natură căsătoriei în virtutea principiului unicității cotei de contribuție. Comunitatea de bunuri este o masă de bunuri afectată întâmpinării sarcinilor comune ce revin soților în cadrul căsătoriei. Reglementarea raporturilor patrimoniale dintre soți nu-și are temeiul principal în considerații de ordin patrimonial, ci în comunitatea de interese ale soților în cadrul căsătoriei, raporturile patrimoniale dintre soți fiind o consecință a relațiilor lor personale și nu invers. Evaluarea întregului probatoriu în determinarea cotei de contribuție se va face subsumat principiului unicității cotei de contribuție, ceea ce împiedică tratarea diferențiată a contribuției soților prin raportarea acesteia la dobândirea unui anumit bun. Faptul că masa supusă partajării include un anumit bun nu înseamnă că analiza drepturilor soților asupra masei se rezumă la argumente care țin exclusiv de împrejurările în care acest bun a fost achiziționat.

Astfel, din înscrisurile depuse de părți, instanța reține că atât reclamanta cât și pârâtul au desfășurat activități remunerate pe întreaga perioadă a căsătoriei, veniturile realizate de pârâtul reclamant fiind superioare celor realizate de reclamanta pârâtă. Cu toate acestea, instanța reține că, în compensare, reclamanta a fost cea care s-a ocupat preponderent de creșterea și educarea celor trei copii ai părților, în timpul căsătoriei. Munca soției în gospodăria casnică reprezintă contribuția acesteia la dobândirea bunurilor din timpul căsătoriei, aceasta constituind o comunitate de fapt ( Trib. Suprem, Secția Civilă, decizia nr. 1531/1955).

Asupra modului în care a fost achiziționată construcția situată în Iași, . că părțile nu au dovedit aportul mai mare al unuia sau al altuia, iar pe parcursul căsătoriei, părțile au primit sprijin atât din partea familiei reclamantei cât și din partea familiei pârâtului, astfel cum a rezultat din depozițiile martorilor audiați în cauză.

În virtutea principiului unicității cotei de contribuție, pentru motivele anterior expuse, instanța reține o cotă egală de contribuție la dobândirea bunurilor comune.

Lichidarea comunității de bunuri se dispune în conformitate cu prevederile art.736, 741 Cod civil, art.673 indice 5, 673 indice 9 Cod procedură civilă, prin atribuirea către pârâtul reclamant a imobilelor situate în Iași, . precum și a autovehiculului Suzuki. De asemenea, instanța va atribui reclamantei pârâte, imobilele situate în .. In acest sens, instanța a avut în vedere solicitările ambelor părți, faptul că imobilul din Iași, . nu este comod partajabil în natură, pentru reamenajarea în două unități locative fiind necesare avize și autorizații administrative. Instanța a luat în considerare că în prezent relațiile dintre părți sunt extrem de tensionate și o eventuală reamenajare a imobilului sau consolidare a acestuia reclamă o bună colaborare între părți. Referitor la teren, instanța apreciază că lotizarea acestuia nu este posibilă, formarea celor două loturi conducând la diminuarea valorică a terenului.

Ca urmare a modalității de ieșire din indiviziune aleasă de instanță, obligăt pârâtul-reclamant la plata către reclamanta - pârâtă a sumei de_,5 lei cu titlu de sulta.

Raportat considerentelor de fapt și de drept expuse, instanța admite în parte acțiunea principală și admite în parte cererea reconvențională, în temeiul disp.art.728 C.civ. și art.320 Noul Cod Civil.

Văzând și dispozițiile art.274 si 277 Cod procedură civilă, instanța compensează cheltuielile de judecata suportate de părți.

Având în vedere solicitarea expertului B. C., întrucât inițial onorariul a fost achitat în contul expertului M. V., instanța dispune transferarea onorariului în cuantum de 850 lei din contul expertului M. V. în contul expertului B. C., urmând a fi emise adrese în acest sens la BLET N. și BLET Iași.

În ce privește onorariul achitat de reclamanta pârâtă în contul expertului N. C., care nu a mai efectuat lucrarea, reclamanta renunțând la participarea acestuia în calitate de expert consultant, având în vedere și diferența de onorariu rămasă de achitat în contul expertului Ruginosu M., instanța dispune transferul onorariului în cuantum de 400 lei din contul expertului N. C. în contul expertului Ruginosu M. și dispune restituirea diferenței de onorariu de 200 lei achitată în contul expertului N. C., ca nedatorată, reclamantei pârâte.

Prin decizia civilă nr. 816/29 octombrie 2014 Tribunalul Iași decide:

Respinge cererea apelantului T. F. de scutire a amenzii judiciare aplicate în ședința din 11.06.2014 a Tribunalului Iași.

Respinge apelul declarat de T. F. împotriva sentinței civile nr._/21 decembrie 2012 a Judecătoriei Iași.

Admite apelul declarat de A. M. împotriva sentinței civile nr._/21 decembrie 2012 a Judecătoriei Iași pe care o modifică în parte în sensul că:

Constată că părțile au dobândit împreună în timpul căsătoriei ca bunuri comune:

- Imobilul teren în suprafață de 1850 mp identificat potrivit TP nr._/23.03.1994 (în fizic 1780 mp) și construcțiile individualizate conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4927 la 17.11.1981 de Notariatul de Stat Județean Iași – notar D. L., amplasate în Iași, ., în valoare totală de 852.141 lei.

-Imobilul teren în suprafață de 1700 mp și construcția edificată pe acesta, situate în ., dobândite de părți conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr._ de Notariatul de Stat Județean N. la 10.11.1994, notar H. Ermina, în valoare totală de_ lei;

-Autoturismul Suzuki cu numărul de înmatriculare_, în valoare de_ lei.

Constată că părțile au câte o cotă de contribuție de 50% fiecare la dobândirea masei bunurilor comune.

Dispune lichidarea comunității de bunuri după cum urmează:

Atribuie pârâtului reclamant toate bunurile incluse în masa partajabilă de mai sus.

Obligă pârâtul reclamant să plătească reclamantei pârâte suma de 466.349 lei cu titlu de sultă.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin prezentei decizii.

Compensează cheltuielile de judecată efectuate de părți în apel.

Obligă pe T. F. și pe A. M. la plata către expertul Ș. M. a câte unei sume de 650 lei cu titlu de diferență onorariu expert.

Obligă pe A. M. la plata către stat a sumei de 19.921 lei cu titlu de taxă de timbru datorată și de care a fost scutită în urma admiteri cererii de ajutor public judiciar.

Pentru a pronunța această decizie Tribunalul Iași reține următoarele:

Instanța de control judiciar va analiza cu prioritate motivul de apel ce vizează nulitatea hotărârii pentru nemotivare și în subsidiar aspectele legate de netemeinicia acesteia.

Exigența motivării impune prezentarea coerentă și efectivă a examenului critic al magistratului, de natură să susțină rezultatul deliberării, dar și concordanța argumentelor cu aspectele deduse în judecată de către parte. În speță, considerentele sentinței atacate creează transparența asupra silogismului judiciar care explică și justifică dispozitivul, sunt redate elementele care descriu parcursul logic al concluziei exprimate, astfel că nu pot fi primite criticile aduse de apelanta A. M. relative la nemotivarea sentinței primei instanțe.

Relativ la completările motivelor de apel formulate la 16 mai 2013, apelanta – intimată A. M. a solicitat obligarea intimatului – apelant la plata de daune morale, cerere ce nu poate fi avută în vedere întrucât este formulată pentru prima dată în apel, având caracterul unei cereri noi, potrivit art. 294 Cod procedură civilă. Mai mult, completările la motivele de apel au fost formulate peste termenul de 15 zile prevăzut de art. 284 alin. 1 Cod procedură civilă (hotărârea primei instanțe fiindu-i comunicată reclamantei – pârâte la 23.01.2013, conform dovezii existente la fila 132 dosar fond), acest fapt constituind un impediment în analiza lor în prezenta cale de atac.

Analizând motivele de apel formulate în cadrul celor două cereri de apel, tribunalul notează că s-au formulat de către cele două părți critici comune,dar din perspective diferite,ale dispozițiilor primei instanțe, relative la cota de contribuție a părților la dobândirea bunurilor comune (reclamanta – pârâtă solicitând o cotă majorată de 75%, iar pârâtul – reclamant de 80% din masa bunurilor comune), la evaluările stabilite de judecătorul fondului pentru imobilul din Iași (reclamanta consideră că imobilul a fost subevaluat, în timp ce pârâtul că valorile reținute sunt mult mai mari decât cele reale), precum și la modalitatea de partaj dispusă de prima instanță. Separat, reclamanta consideră că imobilul din A. a fost supraevaluat, în timp ce autoturismul bun comun a fost subevaluat și solicită ca în masa de partaj să fie incluse și depozitele bancare.

Criticile aduse de intimatul – apelant vizează și componența masei de partaj, susținându-se o greșită individualizare a imobilului din Iași și faptul că terenul din A. supus partajului măsoară doar 1700 mp și nu 2200 mp, în condițiile în care 500 mp au fost înstrăinate către numita T. E.. De asemenea, intimatul apelant critică și maniera de stabilire a taxei de timbru, de către instanța de fond, pentru cererea de cotă majorată solicitată de reclamantă.

Relativ la componența masei de partaj, tribunalul notează că imobilul situat în Iași, . a fost individualizat potrivit actului de proprietate și expertizelor efectuate în cauză, instanța de fond făcând referire la aceste elemente astfel că nu se impune o altă detaliere a acestui imobil construcție, critica adusă sentinței de fond de către pârâtul – reclamant în acest sens neputând fi primită.

În ce privește suprafața terenului situat în A. ce intră în masa de partaj, tribunalul notează că, astfel cum a reținut și instanța de fond, prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr._/10.11.1994 la Notariatul de Stat Județean N., părțile au dobândit în proprietate suprafața de 2200 mp; expertiza Pustiu C. efectuată la instanța de fond pentru termenul din 05.06.2010 a evidențiat faptul că, în urma unui litigiu purtat cu numita T. E., părțile au pierdut proprietatea suprafeței de 500 mp din totalul de 2200 mp, existența litigiului fiind confirmată și de reclamantă la termenul din 23.07.2010, precum și de către expertul principal Ș. și expertul consultant N. C. prin expertiza efectuată în această fază procesuală, părțile neformulând obiecțiuni cu privire la acest aspect. În considerarea celor expuse, tribunalul apreciază fondat motivul de apel ce vizează acest aspect, condiție în care va reține că în componența masei de partaj se include doar suprafața de 1700 mp teren situat în ., în loc de 2200 mp.

În ce privește includerea în masa de partaj și a depozitelor bancare – solicitare formulată de apelanta A., tribunalul notează că nici în fața primei instanțe și nici în această fază procesuală această cerere nu a fost precizată (sub aspectul instituțiilor bancare unde se află depozitele, deși apelanta putea efectua verificări la D.G.R.F.P.Iași pentru a i se comunica veniturile impozabile cu care figurează intimatul – apelant în evidențele acestei instituții, ocazie cu care s-ar fi determinat instituțiile bancare la care acesta ar deține depozite bancare) și nici probată, condiții în care solicitarea apelantei se vădește neîntemeiată.

Relativ la evaluarea imobilelor, tribunalul notează că la instanța de fond au fost efectuate mai multe expertize evaluatorii, după cum urmează:

- pentru construcția situată în Iași, . expertiza L. Liliean care a stabilit, pe baza constatărilor personale ale expertului, o valoare de 118.609 lei, echivalentul a 28.265 Euro și expertiza Ruginosu M. (care are la bază datele din interiorul imobilului culese doar de către expertul consultant al pârâtului – reclamant, acesta din urmă permițând doar expertului consultant desemnat de el accesul în imobil), care a stabilit o valoare de 167.317 lei echivalentul a 37.039 Euro;

- pentru suprafața de 1850 mp teren situat în Iași, . a fost efectuată expertiza Steinbach Sevilla care a stabilit o valoare de 132.000 lei;

- pentru suprafața de 2200 mp teren situat în . a fost efectuată expertiza P. S. – în 2 variante – evaluare la nivelul anului_ lei și evaluare la nivelul anului 2010 – 105.400 lei (diferența fiind explicată pe scăderea pieței imobiliare) și expertiza B. C. care a stabilit o valoare de 108.152 lei.

- pentru construcția situată în . – expertiza B. care a stabilit o valoare de 30.325,37 lei.

Expertiza efectuată în această fază procesuală de expert Ș. M. împreună cu expertul consultant N. C. a stabilit următoarele valori:

- 207.781 lei – casa de locuit situată în Iași, . (caracteristicile interioare ale imobilului fiind apreciate în raport de cele evidențiate de expert L. Liliean care a avut posibilitatea să facă personal constatări cu privire la acestea);

- 644.360 lei – terenul în suprafață de 1780 situat în Iași, .;

- 37.619 lei – casa de locuit situată în .;

- 21.675 lei – terenul în suprafață de 1700 mp situat în ..

Tribunalul notează, în principal, că expertiza evaluatorie Ruginosu, avută în vedere de prima instanță, nu poate fi reținută pentru evaluarea construcției situată în Iași, . întrucât are la bază doar constatările expertului consultant, astfel cum s-a menționat, expertului principal Ruginosu nefiindu-i permis accesul de către pârâtul – reclamant în interiorul clădirii. Având în vedere criticile comune formulate de părți în prezenta cale de atac pe valorile reținute de instanța de fond pentru imobilul situat în Iași, . – construcție și teren, tribunalul va avea în vedere expertiza efectuată în această fază procesuală de expert Ș. M. care, deși nu a avut posibilitatea să constate personal caracteristicile interioare ale construcției le-a preluat pe cele reținute de expert L. Liliean, constatate personal de acesta din urmă (această situație fiind imputabilă exclusiv pârâtului – intimat care a continuat conduita procesuală manifestată la instanța de fond, împiedicând sau limitând experților accesul în imobilele ce fac obiectul litigiului).

Aceeași expertiză urmează a fi avută în vedere și pentru celelalte imobile întrucât această expertiză are în vedere dimensiunile reale ale terenurilor (pentru imobilul din . măsurată fiind de 1780 mp), expertul detaliind caracteristicile concrete ale imobilelor evaluate, precum și metoda de calcul a valorilor stabilite.

În ce privește valoarea autoturismului bun comun, tribunalul notează că aceasta a fost stabilită la 21.263 lei de expertiza M. G. efectuată la instanța de fond și care a avut în vedere gradul de uzură la nivelul anului 2004, când s-a produs despărțirea în fapt a soților, până la acest moment prezumându-se că bunul a fost folosit în comun. Prin urmare, nu se justifică solicitarea apelantei de a fi avut în vedere pentru acest bun prețul de achiziție ca valoare de partaj.

În considerarea celor expuse, tribunalul reține că masa bunurilor comune se compune din următoarele bunuri, cu următoarele valori:

-Imobilul teren în suprafață de 1850 mp identificat potrivit TP nr._/23.03.1994 (în fizic 1780 mp) și construcțiile individualizate conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4927 la 17.11.1981 de Notariatul de Stat Județean Iași – notar D. L., amplasate în Iași, ., în valoare totală de 852.141 lei.

-Autoturismul Suzuki cu numărul de înmatriculare_, în valoare de_ lei.

În ce privește cota de contribuție a soților la dobândirea acestora, tribunalul nu poate primi nici una din criticile aduse de părți în cele două apeluri. Astfel, deși s-a probat că pârâtul – reclamant a realizat venituri superioare celor realizate de reclamanta – pârâtă, nu s-a probat că ele ar fi fost afectate nevoilor familiei. Dimpotrivă, prin răspunsurile la interogatoriile administrate la instanța de fond, pârâtul recunoaște faptul că parte din veniturile sale au fost depozitate în conturi bancare, dar a refuzat să comunice instanței și instituțiile bancare la care acestea au fost deschise. Pe de altă parte, tribunalul reține și veniturile consistente realizate de reclamanta – pârâtă din activitatea didactică universitară (filele 24 – 24 vol. I dosar fond), contribuția acesteia la treburile gospodărești și creșterea celor trei copii rezultați din căsătoria părților. Pe baza acestor elemente, tribunalul apreciază că în mod just instanța de fond a stabilit în favoarea părților cote egale de contribuție la dobândirea bunurilor comune. Relativ la critica intimatului apelant ce vizează faptul că instanța de fond nu a dispus darea în debit a reclamantei cu taxa de timbru stabilită pentru cererea de cotă majorată formulată de reclamantă, tribunalul nu o poate primi având în vedere că prin încheierea din 15.11.2011 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._ s-a admis cererea de ajutor public și s-a eșalonat în 24 de rate lunare taxa de timbru pusă în vedere de instanță, încheierea menționată constituind titlu executoriu potrivit art.21 din OUG nr.51/ 2008.

În ce privește modalitatea de partaj, tribunalul are în vedere voința părților exprimată în mod neechivoc prin concluziile pe fondul apelurilor, în sensul atribuirii tuturor bunurilor incluse în masa de partaj către intimatul – apelant T. F., cu obligarea acestuia la plata unei sulte către apelanta - intimată.

În considerarea celor expuse, tribunalul va constata fondate criticile aduse de reclamanta – pârâtă A. M. sentinței primei instanțe cu privire la evaluarea imobilelor ce compun masa de partaj, criticile formulate de pârâtul –reclamant cu privire la componența masei de partaj (suprafața terenului din . părți relative la modalitatea de partaj, astfel că, în baza art. 295 Cod procedură civilă, va admite apelurile împotriva sentinței civile nr._/21.12.2012 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, sentință pe care o modifică în parte, în sensul că va constata că părțile au dobândit împreună în timpul căsătoriei ca bunuri comune:

- imobilul teren în suprafață de 1850 mp identificat potrivit TP nr._/23.03.1994 (în fizic 1780 mp) și construcțiile individualizate conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4927 la 17.11.1981 de Notariatul de Stat Județean Iași – notar D. L., amplasate în Iași, ., în valoare totală de 852.141 lei.

- imobilul teren în suprafață de 1700 mp și construcția edificată pe acesta, situate în ., dobândite de părți conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr._ de Notariatul de Stat Județean N. la 10.11.1994, notar H. Ermina, în valoare totală de_ lei;

- autoturismul Suzuki cu numărul de înmatriculare_, în valoare de_ lei.

Constată că părțile au câte o cotă de contribuție de 50% fiecare la dobândirea masei bunurilor comune și dispune lichidarea comunității de bunuri după cum urmează:atribuie pârâtului - reclamant toate bunurile incluse în masa partajabilă de mai sus și obligă pârâtul reclamant să plătească reclamantei pârâte suma de 466.349 lei cu titlu de sultă. Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin prezentei decizii.

Având în vedere că pretențiile părților au fost admise în parte în ambele apeluri, în baza art. 276 Cod procedură civilă dispune compensarea cheltuielilor de judecată efectuate de părți în prezenta cale de atac.

Întrucât onorariul definitiv către domnul expert Ș. M. nu a fost achitat de părți până la momentul pronunțării prezentei decizii, dispune instanța obligarea ambelor părți la plata a câte 650 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert.

În temeiul art. 50² din O.U.G. 51/2008, obligă apelanta A. M. la plata către stat a sumei de 19.921 lei cu titlu de taxă de timbru pentru care a beneficiat de scutire în urma acordării ajutorului public judiciar.

Împotriva deciziei civile nr. 816/29 octombrie 2014 pronunțată de Tribunalul Iași au declarat recurs ambele părți.

Reclamanta A. M. a criticat decizia tribunalului Iași invocând incidența în cauză a motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă.

Reclamanta-recurentă A. M. a formulat următoarele critici:

1.Instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 741 Cod civil referitoare la formarea și compunerea loturilor atribuite părților.

Recurenta susține că a solicitat atribuirea în natură a imobilului din . are unde locui.

2. Cu privire la valoarea bunurilor, recurenta solicită să se rețină valorile stabilite de expertul Suhan M. pentru terenul din Iași și întreg imobilul din . casa de locuit din Iași urmează a se avea în vedere expertiza întocmită de experta Ruginosu M..

a) Casa situată în Iași, . este imobil de patrimoniu și are o valoare de 78.934 euro (356.592 lei). Imobilul este locuit din anul 2004 de către T. F., astfel că uzura imobilului urmează a fi suportată de acesta.

B) valoarea stabilită de expertul Suhan M. pentru terenul de 1700 mp din . 5100 euro, iar a construcției de 8919 euro, în total 13.419 euro.

c) Cu privire la terenul din Iași, în suprafață de 1850 mp, recurenta apreciază valoarea la 144.180 euro.

d) Autoturismul va fi evaluat la prețul din contractul de vânzare-cumpărare.

3. Instanța de apel a apreciat greșit cota de contribuție la dobândirea bunurilor comune, recurenta susținând că a dovedit o cotă de 75%.

Recurenta a argumentat acest motiv de recurs cu banii proveniți de la părinții săi pentru achiziționarea imobilului din Iași, cu un livret CEC al acestora de 30.000 lei.

4. Instanța i-a încălcat dreptul la apărare în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat prin dispozitivul încheierii din 19 februarie 2014 asupra cererii de probe formulate în apel.

Intimatul T. F. a depus întâmpinare prin care a invocat nulitatea recursului declarat de A. M. motivat de faptul că cererea de recurs nu este semnată de către recurentă, iar criticile de la pct. 2 și 3 nu se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 1-9 Cod procedură civilă. Cu privire la criticile de la pct. 1 și 4 din motivele de recurs, intimatul susține că sunt nefondate pentru argumentele expuse în întâmpinare.

Curtea a constatat că întâmpinarea a fost formulată de intimat cu depășirea termenului procedural prevăzut de art. 308 al. 2 Cod procedură civilă, fiind considerată concluzii scrise.

Cu privire la lipsa semnăturii recurentei A. M., aceasta a fost acoperită la termenul din 10 martie 2015.

Referitor la încadrarea criticilor în dispozițiile art. 304 pct. 1-9 Cod procedură civilă, curtea a constatat ca fiind întemeiată excepția nulității pentru punctele 2 și 3 din motivele de recurs formulate de A. M., aceste critici vizând netemeinica hotărârii prin raportare la reevaluarea probatoriului și a situației de fapt.

Curtea mai constată că motivele de recurs de la punctul 1 se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, iar cele de la punctul 4 în prevederile art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă.

Recurenta A. M. a solicitat acordarea de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru stabilită în recurs în temeiul OUG nr. 51/2008 modificată.

Prin încheierea din 21 aprilie 2015 curtea a respins cererea recurentei A. M. deoarece nu îndeplinește condițiile art. 8 alin.1 din OUG nr. 51/2008 modificată.

Prin încheierea din 6 mai 2015 curtea a admis cererea de reexaminare și a dispus eșalonarea taxei judiciare de timbru de 11.216,22 lei în 24 rate lunare, fiecare a câte 467,35 lei lunar, începând cu 15 mai 2015 și până la 15 mai 2017.

De asemeni, recurenta A. M., în concluziile orale, a precizat că înțelege să susțină doar motivul de recurs de la pct. 1 și renunță la celelalte motive de recurs deoarece nu poate achita ratele de taxă judiciară de timbru.

Recurentul T. F. a invocat următoarele motive de recurs:

1.Decizia tribunalului este nulă raportat la art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă.

Susține recurentul că tribunalul, deși apreciază ca fiind fondat motivul de apel privind întinderea terenului situat în . masă suprafața de 1700 mp în loc de 2200 mp.

De asemeni, în considerente se constată ca fiind întemeiate criticile ambelor părți cu privire la componența masei de partaj și compunerea loturilor, se admit ambele apeluri, în dispozitivul hotărârii s-a respins apelul declarat de T. F. și s-a admis apelul declarat de A. M..

Consideră recurentul că există contradicție între considerente și dispozitiv încălcându-se dispozițiile art. 261 Cod procedură civilă, art. 105 alin.2 Cod procedură civilă.

2. Hotărârea tribunalului este nelegală prin raportare la dispozițiile art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă în sensul că în condițiile existenței unei neconcordanțe între considerente și dispozitiv, hotărârea este nemotivată.

3. Hotărârea este nelegală conform art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat cu privire la critica formulată în motivele de apel și în pct. 6 din concluziile scrise cu privire la nelegalitatea încheierilor pronunțate vizând amendarea recurentului în cererile de recuzare, cât și respingerea obiecțiunilor la raportul de expertiză privind imobilul casă de locuit din Iași, .> 4. Hotărârea este nelegală în ceea ce privește dispozițiile legale în materia partajului de bunuri comune, cât și prin considerarea ca legală a unor expertize efectuate de un expert recuzat de mai multe ori.

Astfel, recurentul susține că imobilul casă de locuit din municipiul Iași are 5 camere și nu 7; terenul intravilan din Iași, este în suprafață de 1780 mp și nu 1850 mp cum se reține în raportul de expertiză întocmit de expertul Steinbach Sevilla; terenul intravilan din . 1700 mp și nu de 2200 mp.

Cu privire la cota de contribuție, instanța a realizat o analiză insuficientă a probelor, cota mai mare a reclamantei nefiind dovedită.

Referitor la compunerea loturilor, în mod greșit s-au atribuit toate bunurile cu obligarea sa la o sultă pe care nu poate să o achite.

Curtea constată că motivele de recurs referitoare la contribuția la dobândirea bunurilor comune privesc reaprecierea probelor și nu se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 1-9 Cod procedură civilă. Celelalte critici formulate se încadrează în motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 5,7,9 Cod procedură civilă.

Prin încheierea din 21 aprilie 2015 s-a admis cererea recurentului T. F. și s-a eșalonat plata taxei judiciare de timbru în sumă de 18.869,44 lei plătibile la data de 15 a fiecărei luni începând cu luna mai 2015.

Recurentul T. F. a formulat cerere de reexaminare a încheierii din 21 aprilie 2015, respinsă ca inadmisibilă prin încheierea din 6 mai 2015.

La termenul de amânare a pronunțării asupra celor două cereri de recurs, numiții T. C., T. T. și T. A.-R., copiii recurentului T. F., au depus la dosar precizări prin care susține că T. F. a decedat și doresc să renunțe la recurs.

Au depus copia certificatului de deces a recurentului T. F., data decesului fiind 1.06.2015.

De asemenea, și recurenta A. M. a depus o declarație olografă de renunțare la recursul declarat în cauză, urmare a decesului fostului soț.

Analizând cu prioritate manifestările de voință ale moștenitorilor recurentului T. F. și recurentei A. M., curtea constată că, după închiderea dezbaterilor, la termenul de amânare a pronunțării, cererile de renunțare la judecata recursului nu mai produc efecte juridice. Aceasta deoarece, potrivit art. 246 Cod procedură civilă, renunțarea la judecată se poate face inclusiv în dezbaterea fondului, ori în cauza de față, cererile au fost depuse la dosar după închiderea dezbaterilor asupra celor două recursuri declarate în cauză.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor și apărărilor formulate în cauză, curtea reține următoarele:

Critica referitoare la nepronunțarea tribunalului cu privire la motivul de apel referitor la nelegalitatea încheierilor prin care s-au soluționat cererile apelantului T. F. privind recuzarea experților este neîntemeiată.

Din conținutul cererii de apel formulată de T. F. (filele 9-11 dosar) rezultă că acesta a criticat sentința Judecătoriei Iași sub aspectul individualizării masei de împărțit, a valorii bunurilor comune și a contribuției la dobândirea bunurilor comune.

Faptul că la punctul 6 din concluziile scrise (fila 92 vol. II), apelantul T. F. a precizat că instanța de apel trebuie să se pronunțe și asupra încheierilor prin care s-a dispus amendarea sa nejustificată nu investește instanța cu un motiv de apel deoarece motivele de apel se depun în termenul de declarare a apelului.

Întemeiată este însă critica recurentului T. F. privind existența unei contradicții între considerente și dispozitiv.

Astfel, în alin.2 de la pag. 22 a hotărârii apelate, instanța reține ca fiind întemeiate criticile părților, dar și ale apelantului T. F., privind componența masei de împărțit și modalitatea de partaj și, pe cale de consecință, se menționează în considerente, că vor fi admise ambele apeluri.

În dispozitivul deciziei apelate se decide respingerea apelului declarat de T. F. și admiterea celui promovat de A. M..

Cum criticile formulate de recurenți sunt în strânsă interdependență și există contradicție între considerente și dispozitiv, curtea nu va mai analiza celelalte motive de recurs formulate de părți și încadrate în dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă și, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, va admite recursurile, va casa în parte decizia recurată și va trimite spre rejudecare apelurile declarate în cauză.

Va menține dispozițiile referitoare la cererea T. F. din 11 iunie 2014.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile declarate de reclamanta A. M. și reconvenientul T. F. împotriva deciziei civile nr. 816/29 octombrie 2014 pronunțată de Tribunalul Iași, decizie pe care o casează.

Trimite spre rejudecare apelurile declarate de A. M. și T. F. împotriva sentinței civile nr._/21 decembrie 2012 a Judecătoriei Iași la Tribunalul Iași.

Menține dispoziția referitoare la cererea apelantului T. F. de scutire a amenzii dispuse prin încheierea din 11 iunie 2014 a Tribunalului Iași.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 9 iunie 2015.

Președinte,

E. G.

Judecător,

G. P.

Judecător,

C. P.

Grefier,

C. A.

Red PC

Tehnored AC

2 ex./ 26.06.2015

Judecătoria Iași: L. H.

Tribunalul Iași: D. M.

A. M. C.

← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr....		Conflict de competenţă. Sentința nr. 37/2015. Curtea de Apel IAŞI →

Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 405/2015. Curtea de Apel IAŞI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 405/2015. Curtea de Apel IAŞI