Obligaţie de a face. Decizia nr. 262/2012. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 262/2012 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 06-02-2012 în dosarul nr. 262/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 262/2012
Ședința publică de la 06 Februarie 2012
Completul compus din:
Președinte: A. G.
Judecător: C.-A. S.
Judecător: L. P.
Grefier: L. A.
S-a luat în examinare recursul formulat de M. I. R. P. P. G. N., recurent C. L. AL M. I. P. REPREZENTANȚII SĂI LEGALI, formulat împotriva deciziei nr.560/2011 din data de 27.06.2011 pronunțată de Tribunalul Iași, în contradictor cu intimatul S. G., având ca obiect – obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că pricina este la al treilea termen de judecată, că recurentul a făcut dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 377,95 lei și a timbrului judiciar mobil de 5 lei și că acesta a răspuns la excepția invocată, din oficiu, de instanța de judecată la termenul anterior, și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța constată cauza în stare de judecată și reține cauza spre soluționare pe excepția inadmisibilității recursului promovat de M. Iași, prin Primar, și C. L. al Municipiului Iași, invocată, din oficiu, de instanța de judecată la termenul anterior.
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra recursului civil de față:
P. sentința civilă nr._/18.11.2010, pronunțată de Judecătoria Iași s-au dispus următoarele:
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. L. al M. Iași invocata de aceasta pârâta și respinge ca atare cererea formulata de reclamantul S. G. - Iași, .. 43, J. Iași in contradictoriu cu pârâta C. L. al M. Iași prin reprezentanții săi legali - Iași, . Și Sfânt, nr. 69, J. IAȘI.
A fost respinsă ca rămasă fără obiect excepția lipsei calității de reprezentant a Primarului Iași pentru C. L. Al M. Iași invocata de pârâta C. L. al M. Iași.
S-a admis acțiunea, așa cum a fost modificata, formulata de reclamantul S. G. - Iași, .. 43, J. IAȘI în contradictoriu cu pârâta M. Iași R. prin P. G. N. - I., . Și Sfânt, nr. 11, J. Iași.
A fost obligată pârâta la emiterea unei hotărâri prin care să vândă reclamantului apartamentul situat in Iași, .. 43, jud. Iași.
S-a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Calitatea procesuala pasiva presupune existenta unei identități intre persoana paratului si cel care este obligat in raportul juridic dedus judecății. In cauza de fata s-a solicitat inclusiv obligarea Consiliului L. al Municipiului Iași la emiterea unei hotărâri prin care să vândă reclamantului apartamentul situat in Iași, .. 43, jud. Iași care aparține domeniului privat al Municipiului Iași . Deoarece potrivit art.21 din Legea nr.215/2001 M. Iași este cel are personalitate juridica și patrimoniu propriu fiind proprietarul bunurilor care aparțin domeniului privat a unității administrativ teritoriale si este titular a drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat si nu C. L. al Municipiului Iași care potrivit art. 36 alin 2 lit. c din Legea nr. 215/2001 este un simplu administrator al bunurilor din domeniul privat a Municipiului Iași instanța apreciază ca neavând calitatea de proprietar al imobilului cu privire la care se solicita emiterea unei hotărâri astfel încât C. L. nu are calitate procesuala in prezenta cauza si in consecința va admite excepția lipsei calității procesuale pasive si va respinge acțiunea formulata in contradictoriu cu acest parat.
F. de soluția pronunțata anterior cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L., prima instanță a respins ca rămasă fara obiect excepția lipsei calității de reprezentant a Primarului Iași pentru C. L. al M. Iași invocata de pârâta C. L. Al M. Iași.
Cu privire la fondul cauzei instanța a reținut ca reclamantul ocupa locuința din Iași, .. 43, jud. Iași in baza contractului de închiriere nr. 5659/19.05.2009 încheiat cu mun. Iași in calitate de locator ca urmare a reînnoirii contractului de închiriere nr 5659/26.10.2000 reînnoit și el, contractul inițial având nr 285/8.06.1995. Din răspunsul la interogatoriu depus de pârâta MUN Iași s-a arătat ca imobilul figurează notificat in baza Legii 10/2001 și soluționat prin respingere prin dispoziția nr. 2159/10.12.2002, dispoziție necomunicata revendicatorului pâna in prezent astfel încât imobilul nu poate fi vândut către actualii chiriași.
Prima instanță a arătat ca s-a procedat din oficiu, in cadrul termenului de pronunțare, la atașarea ds_/2003 in care s-a pronunțat decizia civilă nr. 1096/25 iunie 2004 pronunțata in ds 2008/2004, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului formulat de reclamanta Zeiss Yossepha prin mandatar P. T. ( decizia civilă nr. 176 pronunțata in ds 5305/2005). P. decizia civilă nr. 1096/25 iunie 2004 pronunțata in ds 2008/2004 s-a respins cererea de repunere in termen formulata de reclamanta Zeiss Yossepha prin mandatar P. T. cu privire la notificările nr. 44/2002 și 46/2002, notificarea nr 44/2002 referindu-se la imobilul in cauză. În motivarea deciziei civile, s-a arătat ca, ca urmare a notificărilor depuse de reclamantă prin mandatar, s-au emis deciziile 2159 și 2160 din 20.12.2002 prin care s-au respins notificările reclamantei, decizii ce nu au fost atacate in instanța, reclamanta solicitând doar repunerea in termenul prev. de art. 21 din legea cadru cu privire la notificările menționate, insă așa cum s-a precizat anterior, prin decizie irevocabilă s-a respins cererea de repunere in termen formulata de reclamanta Zeiss Yossepha prin mandatar P. T. cu privire la notificările nr. 44/2002 și 46/2002. Apărarea pârâtei mun. Iași in sensul ca nu s-a lămurit situația juridică întrucât nu s-a comunicat decizia civilă 2159/2002 către revendicator nu poate fi primita atâta timp cât la însăși acțiunea formulata de reclamanta Zeiss Yossepha prin mandatar P. T. in cadrul ds 5707/2003, s-a atașat de acest mandatar înscrisurile de la filele 2 și 3 ds . Or, din analiza înscrisului de la fila 2 din respectivul ds reiese că s-a comunicat de către pârâta MUN Iași către mandatarul cu procura valabilă ( fila 9 același ds) dispoziția 2159/2001 ( fila 3 ds), atașata si ea la acțiune, cu privire la care nu s-a făcut dovada ca ar fi fost atacata in instanța.
P. art. 9 din Legea nr. 112/1995 li s-a recunoscut chiriașilor titulari de contract a apartamentelor, care nu se restituie foștilor proprietari sau moștenitorilor, acestora dreptul de a cumpăra locuința dar acest drept a fost recunoscut doar chiriașilor care aveau contractul de închiriere încheiat anterior intrării in vigoare a acestei legi si care nu au dobândit sau înstrăinat o locuința proprietate personala după 01.01.1990.
Deoarece in cauza reclamantul a facut dovada ca a avut un contract de închiriere a locuinței situate in .. 43 încheiat anterior intrării in vigoare a Legii nr. 112/1995, iar aceasta locuința nu a fost revendicata de către foștii proprietari instanța de fond a reținut ca sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 112/1995 si in consecința a obligat paratul M. Iași prin primar la emiterea unei hotărâri prin care să vândă reclamantului apartamentul situat in Iași, .. 43, jud. Iași.
Prima instanță a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții M. Iași și C. L. al Municipiului Iași prin reprezentanți legali care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că imobilul în speță este notificat în temeiul Legii 10/2001, și astfel acesta nu poate fi vândut către actualii chiriași.
P. decizia nr.560/27.06.2011 pronunțată de Tribunalul Iași s-a respins excepția nulității cererii de apel și totodată s-a respins apelul declarat de pârâți și s-a păstrat sentința civilă nr._/18.11.2010 pronunțată de Judecătoria Iași.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de apel a reținut următoarele:
Așa cum a reținut în mod corect prima instanță, pentru imobilul – apartament situat în Iași, .. 43, jud. Iași a fost formulată în temeiul legii 10/2001, notificarea nr. 44/2002 ce a fost înregistrată la Primăria Municipiului Iași sub nr._/2002
Notificarea a fost formulată de Weiss Yossepha care solicită restituirea imobilului situat în Iași, .. 43 (f. 15 dosar 5707/08.05.2003 al Tribunalului Iași).
P. dispoziția 2159 din 10.12.2002 emisă de P. Municipiului Iași a fost respinsă notificarea formulată de Weiss Yossepha motivat de faptul că notificatorul este decăzut din dreptul de a obține restituirea imobilului situat în Iași, .. 43 ca urmare a nerespectării termenului prev. de lege pentru depunerea notificării, și anume 14 februarie 2002 (f. 3 dosar 5707/08.05.2003 al Tribunalului Iași).
Notificarea Weiss Yossepha a cerut repunerea în termen a notificării nr. 44/2002 prin care s-a solicitat restituirea imobilului situat în Iași, .. 43.
P. decizia civilă nr. 1096 din 25.06.2004 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul 2008/2004, s-a respins cererea de repunere în termen formulată de Weissw Yossepho în contradictoriu cu Primăria Municipiului Iași. Această decizie a fost menținută fiind respins recursul prin decizia civilă nr. 176 din 24 februarie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. 5305/2005.
Or așa cum a reținut prima instanță dispoziția 2159/2002 era cunoscută de Weissw Yossepha atunci când a formulat cererea de repunere în termen în dosarul 5707/08.05.2003 al Tribunalului Iași, chiar dacă aceasta nu a fost comunicată de către Primărie.
P. urmare este evident că această dispoziție nu a fost contestată, în termenul legal, notificarea cerând doar repunerea în termen, cerere ce i-a fost respinsă în mod irevocabil prin decizia civilă 1096/25.06.2004 pronunțată de Curtea de Apel Iași.
Raportat la aceste considerente, tribunalul reține că nu mai subzistă critica apelantei referitoare la existența notificării în temeiul legii 10/2001 care ar împiedica vânzarea imobilului către actualii chiriași.
Pe de altă parte, tribunalul a constatat că prin legea 112/1995 a fost reglementată situația juridică a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului.
Potrivit art. 9 alin. 1 din Legea 112/1995 se prevede „chiriașii titulari de contract ai apartamentelor ce nu se restituie în natură foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora pot opta, după expirarea termenului prev. de art. 14, pentru cumpărarea acestor apartamente cu plata integrală sau în rate a prețului”.
P. urmare în speța de față legiuitorul a instituit dispoziții speciale derogatorii de la dreptul comun care sunt aplicabile cu prioritate față de dreptul comun așa cum instituie dealtfel și art. 5 alin. 2 din legea 213/1998 în teza ultimă.
Mai mult decât atât în alin. 7 al art. 9 din legea 112/1995 se prevede „ Chiriașii care nu dispun de posibilități materiale pentru a cumpăra apartamentul în care locuiesc, pot să rămână în continuare în spațiul locativ respectiv, plătind chiria stabilită prin lege”.
Reiese în mod clar că legiuitorul prin Legea 112/1995 a reglementat în favoarea chiriașilor un drept de care ei pot să se prevaleze sau nu în funcție de situația lor materială atât timp cât sunt îndeplinite celelalte condiții prevăzute prin lege.
Însăși legiuitorul a stabilit prin legea 112/1995 care sunt limitele în care se poate dispune de dreptul de a cumpăra apartamentele ce fac obiectul acestei legi, astfel încât nu se poate aprecia că se încalcă principiul libertății contractuale.
Pentru aceste considerente instanța, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, a respins apelul declarat de către M. Iași prin Primar și C. L. Iași împotriva sentinței civile nr._ din 18.11.2010 pronunțată de Judecătoria Iași, pe care a păstrat-o.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs M. Iași, prin Primar, și C. L. al Municipiului Iași, prin reprezentanții lor legali, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurentele au susținut că, astfel cum rezultă din răspunsul reclamantului la interogatoriu, imobilul în litigiu este notificat în temeiul Legii nr.10/2001, neputând fi vândut către chiriași.
Totodată, au invocat disp.art.4 și art.5 alin.2 din Legea nr.210/1998 referitoare la dreptul de proprietate privată al statului asupra bunurilor din domeniul privat.
Recurentele au apreciat că prin obligarea proprietarului imobilului la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare în condițiile în care legea nu prevede această obligație se încalcă principiul libertății contractuale iar doctrina este unitară în a considera că decizia instanței de a-l obliga pe proprietar să vândă imobilul în condițiile în care nu sunt îndeplinite cerințele legii se constituie într-o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești.
La solicitarea instanței recurenții au depus adresa nr._/25.11.2011 potrivit căreia valoarea imobilului în litigiu este 10.748,41 lei (fila 16 dosar).
Intimatul S. G. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
P. încheierea de ședință din 09.01.2012, instanța a pus în vedere recurenților să achite taxa de timbru judiciară calculată la valoarea indicată prin adresa arătată mai sus și a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității recursului, raportat la aceeași valoare și la prevederile art.282 ind.1 Cod procedură civilă.
În recurs nu au fost administrate înscrisuri noi.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul este inadmisibil pentru considerentele expuse în cele ce urmează.
Astfel, Curtea constată că, prin cererea cu care a investit instanța de fond, reclamantul S. G. - a solicitat obligarea pârâților: C. L. Iași și P. Municipiului Iași să emită o hotărâre prin care să vândă reclamantului apartamentul situat în Iași, ..43.
Acțiunea cu care a fost investită instanța de fond are ca finalitate sporirea patrimoniului reclamantului cu spațiul ce are destinația de locuință.
Acest spațiu are o valoare de 10.748,41 lei, conform susținerilor recurenților (fila 16 dosar).
Având în vedere finalitatea urmărită de reclamant, Curtea apreciază că acțiunea promovată este una patrimonială.
Potrivit dispoziției înscrise în art. 282 ind. 1 Cod procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 195/2004, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în litigii al căror obiect au o valoare de până la 100.000 lei.
Raportat la acest text, rezultă că hotărârea dată în primă instanță, în prezenta cauză, este supusă numai căii de atac a recursului, cale de atac care se soluționează de tribunal, conform art. 2 punctul 3 Cod procedură civilă.
În aceste condiții, recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de lege, constituie o încălcare a principiului legalității și al celui constituțional al egalității în fața legii și autorităților.
Astfel, dacă, potrivit art. 282 indice 1 Cod procedură civilă, hotărârea primei instanțe este supusă numai căii de atac a recursului, iar pârâții - recurenți au uzat de această cale, ce a fost soluționată de tribunal, aceștia nu mai pot exercita un nou recurs la curtea de apel.
Împrejurarea că tribunalul a soluționat cauza în complet compus din doi judecători și nu în complet de trei judecători, nu este de natură să confere recurenților dreptul de a exercita o cale de atac neprevăzută de lege.
Față de cele ce preced, în baza art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod procedură civilă,se va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenții M. Iași, prin Primar și C. L. Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul formulat de M. Iași prin Primar și C. L. al Municipiului Iași împotriva deciziei civile nr.560 din 27.06.2011 pronunțată de Tribunalul Iași – Secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 06 februarie 2012.
Președinte, A. G. | Judecător, C.-A. S. | Judecător, L. P. |
Grefier, L. A. |
Red.L.P.
Tehnored.L.A.
2 ex./23.02.2012
Tribunalul Iași – T. Doinița
S. M.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 1657/2012. Curtea... | Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 557/2012. Curtea... → |
|---|
