Acţiune în constatare. Decizia nr. 70/2012. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 70/2012 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 16-01-2012 în dosarul nr. 70/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 70/2012
Ședința publică de la 16 Ianuarie 2012
Completul compus din:
Președinte: CLAUDIA-ANTOANELA SUSANU
Judecător: L. P.
Judecător: A. G.
Grefier: D. G.
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de recurenta U. Națională a C. M. în R. și R. - Organizația Județeană Iași împotriva deciziei nr. 769/2011 din 18 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Iași - Secția civilă în contradictoriu cu Asociația C. M. în rezervă și R. A. I. C., având ca obiect contestație în anulare - acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că această contestație în anulare este la primul termen de judecată, se solicită judecata în lipsă.
Instanța analizând actele și lucrările dosarului și văzând că la dosar s-a solicitat judecata cauzei și în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă, rămâne în pronunțare asupra cererii de față.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL
Asupra contestației în anulare de față, reține următoarele:
Prin decizia nr. 769/2011 din 18 noiembrie 2011, Curtea de Apel Iași -Secția civilă a anulat ca netimbrat recursul declarat de U. Națională a C. M. din R. și R. - Organizația Județeană Iași împotriva deciziei civile nr. 546/2011 din 22 iunie 2011 a Tribunalului Iași, hotărâre pe care a menținut-o.
Pentru a se pronunța astfel, curtea de apel a reținut că actele normative referitoare la taxele de timbru interzic, prin norme imperative, soluționarea unei cereri pentru care nu s-a făcut dovada plății taxelor de timbru corespunzătoare.
Așadar, prioritar fiind aspectul privind timbrajul și cum recurenta nu a făcut dovada îndeplinirii obligației de plată a taxelor de timbru până la termenul stabilit, în raport cu prevederile Legii nr. 146/1997, recursul a fost anulat ca netimbrat, pentru următoarele considerente:
În principiu, taxele de timbru se plătesc anticipat, astfel încât la primirea cererilor trebuie să se ceară părții să facă dovada plății în întregime a taxei datorate. Se poate amâna plata taxei de timbru, în conformitate cu art. 20(2) din Legea nr. 146/1997, până la primul termen de judecată. În conformitate cu prevederile art. 20 (3) din Legea nr. 146/1997, „ neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii”.
Potrivit art. 9 alin. 1 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, „ cererile pentru care se datorează timbru judiciar nu vor fi primite și înregistrate, dacă nu sunt timbrate corespunzător”, iar potrivit alineatului 2 al aceluiași text de lege „în cazul nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru”.
Curtea de apel a constatat că, pentru termenul de judecată din 18.11.2011, recurenta a fost legal citată, cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru de 19,5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei. Faptul că recurenta nu a respectat cerința legală referitoare la achitarea taxelor de timbru constituie motiv pentru anularea ca netimbrat a recursului.
Împotriva deciziei a formulat contestație în anulare recurenta U. Națională a C. M. în R. și R. - Organizația Județeană Iași, invocând articolul 318 alineat (1) Cod procedură civilă.
În motivarea contestației în anulare, se susține că timbrul judiciar de 0,15 lei și chitanța de plată a taxei judiciare de timbru stabilite de instanță au fost expediate Curții de Apel Iași la data de 16 noiembrie 2011, cu scrisoare recomandată.
Contestatoarea învederează că decizia din recurs este rezultatul unei erori materiale, prin aceea că instanța, anulând ca netimbrată cererea, a omis să cerceteze motivul lipsei de la dosar a dovezii de plată a taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar.
În cauză nu s-a formulat întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului, curtea constată că nu poate fi primită contestația în anulare de față, pentru considerentele expuse în cele ce urmează.
Codul de procedură civilă reglementează contestația în anulare ca pe o cale extraordinară de atac, de retractare, prin care se cere însăși instanței ce a pronunțat hotărârea atacată, în cazurile și cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, să își desființeze propria hotărâre și să procedeze la o nouă judecată.
Legiuitorul distinge două categorii de contestație în anulare, în speță curtea de apel fiind sesizată cu o contestație în anulare specială, întemeiată pe dispozițiile articolului 318. Potrivit articolului 318 alineat (1) Cod procedură civilă, hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, omite din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Primul motiv are în vedere erori materiale evidente, în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, precum: respingerea greșită a unui recurs ca tardiv, anularea greșită ca netimbrat sau ca făcut de un mandatar fără calitate și altele asemănătoare, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.
Fiind vorba de text de excepție, noțiunea de greșeală materială nu trebuie interpretată extensiv și - ca atare - pe această cale nu pot fi valorificate greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a faptelor ori a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural, astfel cum pretinde contestatoarea.
Al doilea motiv pentru ca o contestație în anulare să fie admisă este ca instanța de recurs să fi omis să cerceteze vreunul din motivele de casare ori modificare, astfel cum acestea sunt reglementate în articolul 304 Cod procedură civilă, iar această omisiune să se fi produs din greșeală.
În speță, contrar celor pretinse de contestatoare, la momentul pronunțării deciziei instanței de recurs, dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar nu se afla la dosarul Curții de Apel Iași, după cum rezultă din înscrisul de la fila 18 a dosarului de recurs, ce a fost primit la 18 noiembrie 2011, după pronunțarea soluției de anulare a recursului.
Prin urmare, nu se poate reține că s-ar fi produs o eroare materială cu privire la netimbrarea recursului, articolul 318 alineat (1) Cod procedură civilă nefiind aplicabil în cauză.
Raportat considerentelor expuse, curtea va respinge contestația în anulare și va menține decizia din recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de recurenta U. Națională a C. M. în R. și R. - Organizația Județeană Iași împotriva deciziei nr. 760/2011 din 18 noiembrie 2011, pronunțată de Curtea de Apel Iași - Secția civilă, hotărâre pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 ianuarie 2012.
Președinte JudecătorJudecător
S. C. A. P. LilianaGhideanu A.
Grefier
G. D.
Red. G.A.
Tehnoredactat
G.D.
2 ex.
06.02.2012
Curtea de Apel:
G. E.
P. G.
A. E. A.
Tribunalul Iași:
A. M.
M. M.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 35/2012. Curtea de Apel IAŞI | Legea 10/2001. Sentința nr. 1982/2012. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
