Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 1693/2012. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1693/2012 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 12-11-2012 în dosarul nr. 1693/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1693/2012
Ședința publică de la 12 Noiembrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE C.-A. S.
Judecător L. P.
Judecător A. G.
Grefier C. L.
Pe rol se află judecarea cauzei privind pe recursul declarat de . reprezentanții săi legali împotriva deciziei nr. 453/25.06.2012 pronunțată de Tribunalul Iași, intimați fiind U. A. T. Județul Iași și C. Județean Iași, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996).
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă av. L. N. R., care depune la dosar împuternicire avocațială pentru recurenta . juridic A. G. care depune la dosar delegație din partea intimatului C. Județean Iași, lipsă fiind reprezentantul intimatului U. A. T. Județul Iași.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul asupra cauzei de către grefier, care învederează instanței că este primul termen de judecată, că recurenta a fost citată cu mențiunea să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar mobil de 0,15 lei.
Intimata U. A. T. Județul Iași a depus la dosar întâmpinare însoțită de duplicat care a fost comunicat recurentei.
S-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Av. L. N. R. pentru recurenta . la dosarul cauzei chitanța . nr._ din 29.10.2012 în cuantum de 4 lei și timbru judiciar mobil în valoare de 0,15 lei fiecare, cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Din oficiu, curtea pune în dezbaterea părților încadrarea motivelor de recurs în dispozițiile art. 304 punctele 1-9 Cod procedură civilă.
Av. L. N. R. pentru recurenta . cuvântul, precizează că motivele de recurs formulate în cauză se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
consilier juridic A. G. pentru intimatul C. Județean Iași, având cuvântul, consideră că motivele de recurs formulate în cauză nu se încadrează în niciuna din prevederile legale menționate, solicitând respingerea ca atare a recursului.
Instanța, declarând dezbaterile încheiate, în baza art.150 Cod procedură civilă, rămâne în pronunțare cu privire la chestiunea supusă dezbaterii părților.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr._/24.10.2011 a Judecătoriei Iași s-a respins excepția prematurității formulării acțiunii, invocată din oficiu.
S-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petenta . încheierii de carte funciară nr._/03.05.2011 emisă de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Iași, în contradictoriu cu intimații U. A. T. a mun. Iași și C. Județean Iași.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin încheierea de carte funciară nr._/03.05.2011 OCPI Iași a admis a admis cererea formulată de C. Județean Iași de intabulare a dreptului său de proprietate cu privire la imobilul cu nr. cadastral 4832/6 înscris în cartea funciară_ dispunând intabularea dreptului de proprietate dobândit prin expropriere în favoarea Județului Iași, precum și a dreptului de administrare în favoarea Consiliului Județean Iași. Această cerere a fost formulată în baza Hotărârii nr. 38/11.02.2011 și a Hotărârii nr. 10/21.03.2010 emise de C. Județean Iași, prin care s-a dispus, între altele, și transferul dreptului de proprietate asupra imobilului indicat, care a fost expropriat, din proprietatea privată a expropriatului (petenta . proprietatea publică a Județului Iași și în administrarea Consiliului Județean. Conform prevederilor art. 9 alin. 4 din Legea nr. 255/2010, transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor din proprietatea privatã a persoanelor fizice sau juridice în proprietatea publicã a statului sau a unitãților administrativ-teritoriale și în administrarea expropriatorului opereazã de drept la data emiterii actului administrativ de expropriere de cãtre expropriator, ulterior consemnãrii sumelor aferente despãgubirii. Or, sumele aferente despăgubirii au fost consemnate la data de 13.04.2011 la CEC, conform recipisei de consemnare nr._/1, aflată la dosarul de carte funciară. Împrejurarea că despăgubirea nu a fost consemnată la Trezoreria Iași, așa cum se prevedea în Hotărârea nr. 38/11.02.2011 emisă de C. Local Iași, ci la CEC, este lipsită de relevanță, atât timp cât plata despăgubirii pentru expropriere s-a realizat, fiind îndeplinită condiția impusă de art. 9 alin. 4 din Legea nr. 255/2010 pentru a opera transferul dreptului de proprietate asupra imobilului expropriat. În consecință, constatând că nu s-au invocat alte critici referitoare la încheierea de întabulare, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea petentei.
Prin decizia civilă nr. 453/2012 din 25 iunie 2012 a fost respins apelul formulat de reclamantul . sentinței civile nr._ din 24.10.2011 a Judecătoriei Iași, care a fost păstrată.
Pentru a se pronunța în acest sens, Tribunalul a reținut următoarele:
Analizând motivele de apel raportat la probatoriile administrate în cauză, tribunalul a constatat că apelantul a formulat plângere împotriva încheierii nr._/03.05.2011 a OCPI Iași întrucât s-a dispus intabularea dreptului de proprietate în favoarea Județului Iași și dreptul de administrare în beneficiul Consiliului Județean Iași deși nu a fost respectată Hotărârea nr. 10/21.03.2011 emisă de C. Județean Iași prin care s-au stabilit condițiile în care operează transferul dreptului de proprietate asupra imobilului expropriat.
Mai concret, se invocă împrejurarea că deși hotărârea menționată stipulează că transferul dreptului de proprietate operează de drept, de la data consemnării sumelor aferente despăgubirii într-un cont deschis la trezoreria Iași, în realitate suma stabilită cu titlu de despăgubiri a fost depusă la CEC Bank.
Raportat la acest aspect, tribunalul a constatat că dispozițiile legale incidente în cauză sunt art. 9 alin. 4 din Legea 225/2010 care prevăd că transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor din proprietatea privată a persoanelor fizice și juridice în proprietatea publică a statului sau a unităților administrativ teritoriale operează de drept la data emiterii actului administrativ de expropriere către expropriator, ulterior consemnării sumelor aferente despăgubirii.
Or, în cauză s-a făcut dovada consemnării sumelor la data de 13.04.2011, iar împrejurarea că despăgubirea nu a fost consemnată la trezoreria Iași, astfel cum prevedea Hotărârea nr. 10/21.03.2011, ci la CEC este lipsită de relevanță, atâta timp cât condiția plății despăgubirii pentru expropriere s-a realizat, astfel cum cer dispozițiile art. 9 alin. 4 din legea 255/2010.
Mai mult decât atât, intimata a dovedit că a procedat similar și în cazul altei persoane fizice, consemnând la CEC BANK suma ce i se cuvenea cu titlu de despăgubiri și că acesta și-a ridicat banii fără a întâmpina dificultăți (recipisa de consemnare nr._/1).
Ca atare, tribunalul a constatat că, condițiile art. 9 alin. 4 din Legea 255/2010 au fost îndeplinite, considerent pentru care intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu s-a realizat în mod legal. Tribunalul reține că apelantul nu suferă nicio vătămare, nici un prejudiciu, fiind lipsit de relevanță pentru persoana sa locul de unde își ridică despăgubirile cuvenite, acesta neconstituind un motiv care să atragă anularea actului de transfer al dreptului de proprietate și respectiv, intabularea acestuia.
Față de cele ce preced, tribunalul a respins apelul și pe cale de consecință, în baza art. 296 Cod procedură civilă, a păstrat ca legală și temeinică sentința primei instanțe.
Împotriva deciziei nr. 453/25.06.2012 pronunțată de Tribunalul Iași a formulat recurs .-o pentru următoarele aspecte:
În mod neîntemeiat, prin încheierea nr._/03.05.2011 a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași s-a dispus admiterea cererii formulată de C. Județean Iași cu privire la imobilul cu nr. cadastral 4832/6, înscris în cartea funciară_ și întabularea dreptului de proprietate (mod de dobîndire: expropriere, în cotă de 1/1), în favoarea Județului Iași, precum și a dreptului de administrare în favoarea Consiliului Județean Iași.
Cererea introdusă de C. Județean Iași a fost formulată în considerarea Hotărîrii nr. 10/21.03.2011 emisă de CJ Iași, prin care s-a dispus, între altele, la art. 4: „transferul dreptului de proprietate asupra imobilului expropriat din proprietatea privată a expropriatului în proprietatea publică a Județului Iași și în administrarea Consiliului Județean operează de drept, de la data consemnării sumelor aferente despăgubirii, într-un cont deschis la Trezoreria Iași pe numele Județului Iași, la dispoziția ., conform prevederilor art 9 alin, 4 din Legea 255/2010."
Este de specificat faptul că, deși C. Județean depune recipisa ce arată depunerea sumei de bani cu titlu de despăgubire la CEC Bank și nu la Trezoreria Iași, nu procedează la rectificarea Hotărârii nr. 10/21.03.2011 emisă de CJ Iași in sensul sus arătat.
In atare condiții, având in vedere că nu s-a procedat la depunerea sumei la Trezoreria Iași și, de asemenea, in absența unui act adițional de rectificare a Hotărârii nr. 10/21.03.2011 emisă de CJ Iași, este evident nelegală încheierea nr._/03.05.2011 a Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliară Iași.
Este de precizat si faptul că in absența unui act adițional rectificativ al Hotărîrii nr. 10/21.03.2011, CEC Bank nu poate elibera suma societății G. SA
Deși la analiza cererii de intabulare a dreptului de proprietate, respectiv de administrare depusă de C. Județean Iași se impunea verificarea tuturor condițiilor prevăzute de lege și stipulate în hotărârea de expropriere și acordare a despăgubirilor, inclusiv cea a depunerii sumei de bani la Trezoreia Iași ori a existentei unui act adițional care să rectifice Hotărârea nr 10/21.03.2011, nu s-a procedat astfel; cererea a fost admisă cu nrespectarea vădită a dispozițiilor legale.
Este un aspect ce nu a fost avut in vedere nici de prima instanță si nici de instanța de apel.
Tribunalul a reținut că apelantul „nu suferă nici o vătămare, nici un prejudiciu"; este o afirmație evident incorectă in condițiile in care CEC Bank nu poate elibera suma societății G. SA. in absenta unui act adițional care să rectifice Hotărârea nr. 10/21.03.2011. Solicită admiterea recursului.
Prin întâmpinarea depusă în termen legal intimata U. A. T. Județul Iași a solicitat respingerea recursului.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate dar și a încadrării acestora în dispozițiile art. 304 punctele 1-9 Cod procedură civilă Curtea reține următoarele:
Se impune precizarea că recursul este o cale extraordinară de atac, iar motivele de recurs sunt doar cele limitativ prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, care reprezintă cauza recursului.
Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute limitativ de art. 304 pct. 1-9 Cod procedură civilă.
Art. 302 ind. 1 alin. 1 lit. „c” Cod procedură civilă prevede că cererea de recurs va cuprinde: „motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor” sau, după caz, mențiunea că „motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat”.
De aici rezultă că motivarea recursului trebuie să realizeze două condiții cumulative: arătarea motivului de recurs, adică identificarea unuia dintre motivele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă și dezvoltarea acestuia, în sensul de critici formulate modului de judecată al instanței, raportat la motivul de casare arătat, regulă care se aplică separat fiecărui motiv de casare în parte.
În cauză, recurenta precizează că motivele sale de recurs s-ar circumscrie punctului 9 al art. 304 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta . să critice doar maniera în care instanțele au analizat și interpretat probatoriile administrate în cauză.
Criticile formulate privesc – în integralitatea lor – pretins greșita stabilire a situației de fapt, decurgând dintr-o apreciere eronată (ori o neluare în examinare) a probelor administrate.
Curtea notează că motivul de recurs înscris în art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă privește, fie ipoteza în care soluția pronunțată prin hotărârea atacată nu este juridică, deoarece din modul de redactare nu se poate determina dacă legea s-a aplicat corect, fie situația în care instanța recurge la texte de lege aplicabile speței, pe care le încalcă în litera sau spiritul lor ori le aplică greșit.
Pentru invocarea acestui motiv nu este suficientă indicarea textului (art. 304 punctul 9) fiind necesar ca recurenta să precizeze care anume text a fost denaturat și în ce constă denaturarea.
În prezenta cauză, recurenta nu a indicat care text de lege a fost încălcat sau greșit aplicat de tribunal și nici nu a formulat critici concrete cu privire la modul de judecată al instanței, ci s-a rezumat la a indica deficiențele modului de redactare a Hotărârii nr.10 din 21.03.2011, emisă de CJ Iași și consecințele generate de acestea.
Asemenea argumente s-ar fi încadrat în dispozițiile art. 10 și 11 Cod procedură civilă, în prezent abrogate prin Legea nr. 219/2005 și O.U.G. nr. 138/2000, ceea ce face ca ele să nu mai poată fi valorificate, în calea extraordinară de atac a recursului.
Curtea notează că simpla nemulțumire a părții în legătură cu soluția pronunțată de tribunal nu este suficientă pentru a antrena casarea deciziei, atâta vreme cât partea nu invocă motive de critică ce ar putea fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 1-9 Cod procedură civilă.
Față de cele expuse anterior, urmează ca în baza dispozițiilor art. 306 Cod procedură civilă să se constate nulitatea recursului formulat de . deciziei nr. 453/25.06.2012 pronunțată de Tribunalul Iași,care va fi menținută ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul declarat de . reprezentanții săi legali împotriva deciziei nr. 453/25.06.2012 pronunțată de Tribunalul Iași.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.11.2012.
Președinte, C.-A. S. | Judecător, L. P. | Judecător, A. G. |
Grefier, C. L. |
Red. S.C.A.
Tehnored. L.C.
2 ex. 05.12.2012
Tribunalul Iași: S. M., S. A.
Judecător de fond: Judecătoria Iași: P. Ș. A.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1751/2012. Curtea de Apel IAŞI | Pretenţii. Sentința nr. 754/2012. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
