Pretenţii. Sentința nr. 896/2014. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 896/2014 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 03-12-2014 în dosarul nr. 327/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 327/2014
Ședința publică de la 03 Decembrie 2014
Completul compus din:
Președinte: VIORICA OLARU
Judecător: C. A.
Grefier: A. H.
S-a luat în examinare cererea de apel formulată de B. L. împotriva sentinței civile nr. 896 din 19 martie 2014 pronunțată de Tribunalul Iași, Secția I Civilă, intimat fiind S. R., reprezentat de Direcția G. a Finanțelor Publice Iași, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelanta B. L. și consilier juridic S. pentru intimatul S. R., reprezentat de Direcția G. a Finanțelor Publice Iași.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul asupra cauzei de către grefier, care învederează că apelul este la primul termen de judecată, că în procedura de regularizare s-a depus întâmpinare, comunicată și răspuns la întâmpinare și că nu se solicită judecata în lipsă.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Apelanta B. L. având cuvântul, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și soluționarea cauzei de către un complet specializat în soluționarea cauzelor având ca obiect asigurări sociale, fiindu-i refuzat de către Casa Județeană de pensii dreptul de a i se acorda pensie. Consideră că înlăturarea acestui abuz se poate face doar prin corectarea legii. Apreciază că orice asigurat are dreptul de a beneficia de pensie și susține că deși a solicitat la instanța de fond ca litigiul să fie soluționat de un complet de asigurări sociale, nu a fost avută în vedere solicitarea sa, iar la completul secției civile nu a mai formulat o astfel de solicitare. Arată că s-a adresat și Comisiei de discriminare și solicită a se avea în vedere toate aspectele invocate în cererea de apel formulată și admiterea apelului.
Consilier juridic S. pentru intimatul S. R., reprezentat de Direcția G. a Finanțelor Publice Iași având cuvântul, solicită respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond pentru motivele invocate în întâmpinare.
Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 896 din 19 martie 2014 a Tribunalului Iași, Secția I Civilă s-a respins ca nefondată acțiunea reclamantei B. L. V., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de Direcția G. R. a Finanțelor Publice Iași.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că:
Reclamanta B. L. a solicitat anularea abuzului și discriminării sale, cu obligarea pârâtului la plata sumei de un milion de euro cu titlu de daune morale.
Începând cu anul 2010, reclamanta s-a adresat Casei Județene de Pensii și ulterior Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și ca atare nu se poate susține că a intervenit prescripția dreptului la acțiune astfel cum a invocat pârâtul în cauză.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice va fi respinsă, acesta fiind chemat în judecată în calitate de ordonator de credite.
Pe fondul cauzei, acțiunea reclamantei este nefondată.
Raportat la obiectul acțiunii, discriminarea se caracterizează prin reunirea a două elemente și anume: tratarea diferită a unor persoane aflate în situații identice sau comparabile pe de o parte și lipsa unei justificări obiective pentru un asemenea tratament pe de altă parte.
Or, reclamanta nu se regăsește în niciuna dintre aceste situații, legea pensiilor stabilește pentru toți asigurații în sistemul public de pensii drepturi la pensie pentru limită de vârstă în condițiile îndeplinirii cumulativ la data pensionării, a condițiilor privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare prevăzut de lege.
Pentru a fi admisibilă cererea sa, reclamanta trebuie să dovedească îndeplinirea cumulativă a patru condiții: existența unei fapte ilicite, săvârșirea cu vinovăție care a produs un prejudiciu și care este în raport de cauzalitate cu fapta ilicită, existența unei hotărâri a CNCD prin care se constată și eventual sancționează fapta de discriminare.
Deși reclamanta susține neconstituționalitatea art. 58 din Legea 263/2010, aceasta de fapt își exprimă nemulțumirea față de situația adoptată de legiuitor în ceea ce privește stagiul de cotizare al persoanelor cu handicap, ceea ce însă nu constituie discriminare.
Deoarece reclamanta nu a făcut dovada existenței discriminării astfel cum este reglementată prin art. 1 alin. 3 din O.G. 137/2000 și nici nu a dovedit încălcarea art. 14 din CEDO, instanța va respinge ca nefondată cererea formulată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta B. L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență că această cauză trebuia soluționată de un complet specializat în litigii de muncă și asigurări sociale, temeiul de drept invocat fiind dispozițiile Legii nr. 263/2010 și Legii nr. 19/2000 în virtutea cărora a invocat înlăturarea discriminării față de persoana sa de către Casa de Pensii care îi refuză pensionarea întrucât nu îndeplinește stagiul de cotizare pentru categoria sa de handicap, hotărârea astfel pronunțată fiind nelegală și netemeinică.
Apelul este nefondat.
Verificând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că:
Prin sentința civilă nr. 13 din 11.12.2013 a Curții de Apel Iași s-a stabilit definitiv competența de soluționare a prezentei cauze în favoarea Tribunalului Iași, Secția I civilă, aspect relevat și de prima instanță, astfel încât criticile apelantei sub acest aspect sunt nefondate.
Nici criticile formulate pe fondul cauzei nu sunt fondate.
În fapt, reclamanta B. L. a chemat în judecată S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice pentru a fi obligat la plata sumei de 1 milion Euro cu titlu de daune morale invocând discriminarea cauzată de dispozițiile art. 58 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Prin urmare, în mod corect instanța de fond pornind de la analiza noțiunii de discriminare a verificat și îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale în cauza de față, statuând că sub ambele aspecte reclamanta nu îndeplinește nici una din aceste condiții.
Curtea mai notează că de fapt motivele de apel formulate de reclamantă se constituie în simple nemulțumiri ale acesteia față de dispozițiile Legii nr. 263/2010, fără a invoca în concret motive de nelegalitate și netemeinicie a sentinței apelate.
Mai mult, în raport de probatoriul administrat în cauză, tribunalul a analizat în mod detaliat și judicios toate susținerile reclamantei, sentința pronunțată fiind legală și temeinică.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 480 Cod procedură civilă urmează a se respinge apelul formulat de B. L. împotriva sentinței civile nr. 896 din 19 mai 2014 a Tribunalului Iași, Secția I Civilă pe care o va păstra.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de B. L. împotriva sentinței civile nr. 896 din 19 martie 2014 a Tribunalului Iași, Secția I Civilă pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 03 Decembrie 2014.
Președinte, V. O. | Judecător, C. A. | |
Grefier, A. H. |
Redactat A.C.
Tehnoredactat A.H.
02 exemplare/5.01.2015
Tribunalul Iași: A. M.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 883/2014. Curtea de Apel IAŞI | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
