Expropriere. Decizia nr. 178/2014. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 178/2014 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 25-03-2014 în dosarul nr. 4419/111/2007*
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA I CIVILĂ
Nr. operator de date cu caracter personal 3159
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.178/2014-.>Ședința publică din 25 martie 2014
PREȘEDINTE: P. A. – judecător
JUDECĂTOR: P. V.
GREFIER: I. F.
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelurilor civile (după casarea cu trimitere spre rejudecare) declarate de apelanta reclamantă C. Națională de Transport al Energiei Electrice „ T.” S.A București cu sediul în București, Gen. M., nr. 33, sector 1, cu adresa de corespondență în București, sector 3, .-4, reprezentată de C.N.T.E.E. T. S.A. Cluj N., cu sediul în Cluj N., ., jud. Cluj, și de pârâtul B. A. din Oradea, .. 3, .. A, ., Cod poștal_ și cu domiciliul procedural ales în Oradea, .. 12, județul Bihor, împotriva sentinței civile nr. 139/C din 13 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr._, având ca obiect expropriere.
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc la data de 11 martie 2014, dată la care părțile prezente au pus concluzii consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când în vederea deliberării și pentru ca părțile să depună la dosar concluzii scrise a fost amânată pronunțarea hotărârii pentru datele din 18 martie 2014 și 25 martie 2014, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra apelurilor civile de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.139/C din 13 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Bihor, s-a admis acțiunea precizata formulată de reclamanta C. Națională de Transport a Energiei Electrice „T.” SA București, în calitate de expropriator în numele Statului Român, reprezentată de C. – „T.” SA – Sucursala de Transport Cluj, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâtul B. A. cu dom. procedural ales în Oradea, .. 5, ..
S-a admis in parte acțiunea reconvenționala formulata de paratul reclamant reconventional B. A..
S-a constatat că imobilul ce în natură reprezintă teren intravilan în suprafață de 30 mp., cu nr. cadastral nou 3106, dezmembrat din nr. cadastral 2011, înscris în CF NDF 2954 Nojorid, este afectat de construcția liniei electrice transeuropene LEA 400 KV Oradea – Bekescsaba – stâlp 23.
S-a constatat că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege în vederea exproprierii pentru utilitate publică de interes național, declarată prin HG nr. 1576/8.12.2005, a imobilului mai sus descris, stabilind cuantumul despăgubirilor la suma totală de 5.000 Euro, plătibilă în lei la cursul oficial de schimb Euro/L. de la data plății efective și care urmează a fi achitată pârâtei în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
S-a dispus punerea în posesie a reclamantei asupra imobilului mai sus descris, condiționată de plata integrală și prealabilă a despăgubirii către pârât, precum și intabularea dreptului de proprietate a Statului Român în CF, cu titlu de expropriere.
A fost obligată reclamanta să plătească pârâtului suma de 2.425 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
S-a dispus restituirea către pârâtul B. A. a taxei de timbru in suma de 5.596 lei achitata cu chitanța ._ BH/06.05.2010, in suma de 10.000 lei achitata cu chitanța ._ BH/10.05.2010 si in suma de 3.245 lei achitata cu chitanța . nr.101-1-35/10.04.2008.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin procesul verbal depus la dosar, încheiat de către Comisia pentru efectuarea cercetării prealabile în vederea declarării utilității publice numită prin HG nr. 715/2005, s-a constatat că sunt îndeplinite condițiile cerute de Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică și s- a propus Guvernului României ca lucrarea „LEA 400 KV –Oradea- Bekescsaba. Montarea unei bobine de compensare 100 MV Ar în Stația 400 KV Oradea Sud. Echipamente de telecomunicații și transmisii pentru LEA 400 KV Oradea-Bekescsaba” să fie declarată de utilitate publică, de interes național, având ca expropriator Statul Român prin C. Națională de Transport a Energiei Electrice T. SA.
Ulterior, prin HG nr. 1576 din 08.12.2005, s-a declarat de utilitate publică lucrarea de interes național „LEA 400 KV –Oradea-Bekescsaba. Montarea unei bobine de compensare 100 MV Ar în Stația 400 KV Oradea Sud. Echipamente de telecomunicații și transmisii pentru LEA 400 KV Oradea-Bekescsaba”, iar la art. 2 s-a stipulat că expropriatorul este Statul Român prin C. Național de Transport a Energiei Electrice „T.” SA București.
Conform documentației depuse la dosar prevăzută de art. 12 din Legea nr. 33/1994, cuprinzând memoriul tehnic, planul de amplasament și delimitare, planul de încadrare în zonă și fișa corpului de proprietate, rezultă că o suprafață de teren de 30 m.p., cu nr. cadastral 2011, înscris în CF NDF 2954 Nojorid, este afectată de construcția liniei electrice transeuropene „LEA 400 KV –Oradea- Bekescsaba”, stâlp 23.
Din situația de carte funciară depusă la dosarul cauzei, rezultă că, paratul B. A. a dobandit cu titlu de cumparare in anul 2007 (asadar dupa declararea utilitatii publice), cota de 17.264/23.020 parti din terenul cu nr. top. 361/19, in natura teren extravilan. Ulterior din suprafata de 17.264 mp. teren proprietatea paratului s-a constituit nr. cad. 1785 ce a fost inscris in CF 2738 Nojorid, ca teren extravilan. Aceasta .. 1785 a fost dezmebrata in parcele cu nr. cad. 1989- 2016 ce au fost inscrise in CF 2931-9959 in proprietatea paratului B. A.. Aceste parcele au fost trecute ulterior in intravilan.
Instanța, văzând dispozițiile art. 14 din Legea nr. 33/1994, a reținut că în prezenta speță, reclamanta a notificat pârâtul cu privire la propunerile de expropriere a suprafeței necesare fundației stâlpului nr. 23 în suprafață de 30 m.p., iar din actele depuse la dosar rezultă că acesta nu a formulat întâmpinarea prev. la alin. 2 al art. 14 din Legea nr. 33/1994.
Conform dispozitiilor art. 1 din Legea nr. 33/1994, „exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numai pentru cauză de utilitate publică după o dreaptă și prealabilă despăgubire, prin hotărâre judecătorească”, iar potrivit art. 1 din Primul protocol adițional la CEDO, „orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau amenzilor”.
Intrucat partile nu s-au invoit asupra despagubirii, in cauza s-a dispus pentru stabilirea despagubirilor constituirea unei comisi de experti in conditiile art. 25 din Legea nr. 33/1994.
Conform concluziilor raportului de expertiza efectuat in cauza pe imobilul cu nr. cad 2011 Nojorid va fi amplasat stalpul nr. 23 al retelei proiectate cu supraf. de 30 mp. Comisia a stabilit valoarea de circulatie a unui metru patrat de teren pentru terenul in litigiu ca fiind de 22,5 euro/mp.
Au mai stabilit expertii că o suprafata de 6609 mp. din celelalte nr. cadastrale proprietatea paratului (conturul B-C-F-G-B pe schita intocmita) este afectată de zona de protectie si de siguranta a LEA de 400 KV si au considerat ca valoarea acestui teren va scadea la 1 Euro/mp.
De asemenea expertii au stabilit că pentru portiunea cuprinsa intre culoarul de trecere al liniei electrice si drumul comunal, notata cu B-a-b-C-B, in suprafata de 8324 mp. valoarea de circulatie va scadea la 7,5 Euro/mp., iar pentru portiunea din spatele culoarului de functionare al liniei electrice, notata cu G-F-f-g-G, in suprafata de 2301 mp., valoarea de circulatie ar scadea la 2,5 Euro/mp.
Astfel prin raportul expertiza s-a stabilit prejudiciul cauzat paratului ca fiind de 312.973,5 Euro.
Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. 4 din Legea nr. 33/1994 în cazul în care expropriatorul cere exproprierea numai a unei parti de teren sau din constructie, iar proprietarul cere instanței exproprierea totala, instanța a apreciat, în raport cu situația reala, daca exproprierea în parte este posibila. In caz contrar, să dispună exproprierea totala.
In speta instanta văzând dispozițiile art. 21 din Legea energiei nr. 13/2007 potrivit carora va fi expropriat terenul necesar pentru infiintarea si functionarea capacitatii energetice si ca terenul afectat de fundatia stalpului 23 ocupa numai o suprafata de 30 mp. din nr. cad. 2011 Nojorid, a apreciat că este posibila exproprierea partiala a imobilului, dispunand in consecinta.
In ceea ce priveste valoarea de circulatie a unui metru patrat de teren stabilita de experti, instanta retine ca desi a contestat valoarea stabilita de experti reclamanta nu a solicitat efectuarea unei contraexpertize in cauza.
F. de cele de mai sus instanța a stabilit valoarea terenului expropriat in supraf. de 30 mp. ca fiind de 675 Euro, conform concluziilor raportului de expertiza efectuat in cauza.
Potrivit disp. art. 26 din Legea nr. 33/1994 despagubirea se compune din valoarea reala a imobilului si din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptatite. La calcularea cuantumului despagubirilor, expertii, precum si instanta au ținut seama de pretul cu care se vînd, în mod obisnuit, imobilele de acelasi fel în unitatea administrativ-teritoriala, la data întocmirii raportului de expertiza, precum si de daunele aduse proprietarului sau, dupa caz, altor persoane îndreptatite, luând în considerare si dovezile prezentate de acestia.
La stabilirea daunelor paratul a solicitat a se tine seama de faptul ca pe suprafata de teren ramasa in urma exproprierii nu mai poate efectua constructii, prin expropriere aceasta devenind teren extravilan.
Instanta a apreciat ca neintemeiate sustinerile pârâtului, avand in vedere prevederile Legii energiei electrice nr. 13/2007.
Astfel Legea nr. 13/2007 nu stabileste interdictia de a construi in zona de siguranta a unei linii electrice, ci doar efectuarea constructiilor fără avizul de amplasament al operatorului de transport si sistem (art. 39)
Mai mult Ordinul Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 4/2007 prevede că amplasarea unor cladiri la o distanta mai mica decat distanta de siguranta reglementata fată de o capacitate energetica se poate face pe baza unei analize de risc, intocmita de un proiectant atestat si aprobata de catre titlularul de licenta prin avizul de amplasament (art. 31). In anexa 4 a la acelasi ordin se stabileste ca distanta de siguranta dintre LEA de 400 KV fata de orice parte a unei cladiri locuite este de 7 m.
Asadar prin exproprierea supraf. de 30 mp. terenul ramas nu devine extravilan, acesta ramane teren intravilan pe care se poate construi, insa cu anumite restrictii.
Pârâtul poate in continuare sa folosească acest teren, sa dispuna de el, sa-l vandă, să-l lase mostenire, să-l doneze sau să-l ipotecheze, asupra acestuia fiind reglementat doar un drept de uz pentru executarea lucrarilor necesare realizarii sau retehnologizarii de capacitati energetice si pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii energetice si dreptul de servitute de trecere, conform disp. 19 din Legea nr. 13/2007.
Iar pentru pagubele ce se vor produce prin executarea lucrarilor titularul licentei este obligat sa plateasca proprietarilor despagubirea cuvenita, să degajeze terenul si să-l repuna în situatia anterioara, în cel mai scurt timp posibil. Aceste despagubiri urmeaza a se acorda insa la efectuarea lucrarilor in masura prejudiciului ce se va produce prin acestea.
Avand in vedere insă că o portiune din terenul proprietatea pârâtului este afectat de zona de protectie si de siguranta a LEA de 400 KV si că in aceste zone se instituie anumite restrictii si interdictii, instanța a apreciat că prin aceasta imprejurare i s-a adus proprietarului un prejudiciu.
Tinand seama de cele de mai sus, instanta potrivit disp. art. 26 din Legea nr. 33/1994 a stabilit despagubirea cauzata proprietarului, ce se compune din valoarea reala a imobilului si din prejudiciul cauzat proprietarului, la suma de 5.000 Euro.
S-a mai constatat că portiunea cuprinsa intre culoarul de trecere al liniei electrice si drumul comunal, notata cu B-a-b-C-B, in suprafata de 8324 mp. si portiunea din spatele culoarului de functionare al liniei electrice, notata cu G-F-f-g-G, in suprafata de 2301 mp., nu sunt afectate de constructia liniei electrice sau de culoarul de functionare al acesteia, asadar nu i se cuvin paratului despăguriri.
A mai reținut instanta că, in conditiile art. 1 și urm. din Legea nr. 33/1994, precum și art. 1 din Primul protocol adițional la CEDO, exproprierea de imobile se face numai după o dreaptă despăgubire a proprietarului, iar suma de 5.000 Euro lei acordată pentru suprafata de 30 mp. expropriata reprezintă o dreapta despagubire, suma de 312.973 Euro solicitata cu titlu de despagubiri pentru exproprierea a 30 mp. teren depasind sfera notiunii de despagubire echitabila.
F. de cele de mai sus instanța a apreciat acțiunea reclamantei ca fiind fondată și fiind întrunite toate condițiile cerute de lege pentru expropriere, a dispus admiterea acesteia conform dispozitivului hotărârii, admitand in parte si cererea reconventionala, reținând totodată în privința termenului de plată a despăgubirilor, dispozițiile art. 30 din Legea nr. 33/1994.
In baza art. 38 din Legea nr. 33/1994 reclamanta a fost obligata sa plătească paratei suma de 2.425 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (constand in onorariul experților achitat de către parat). Având in vedere că paratul a achitat taxa de timbru fără a o datora, s-a dispus restituirea sumelor achitate cu acest titlu.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel atât reclamanta C. Națională de Transport a Energiei Electrice „ T.” S.A care a solicitat schimbarea sentinței în parte și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată cu obligarea sa la plata sumei de 138, 6 euro cu titlu de despăgubiri și respingerea cererii reconvenționale cât și pârâtul B. A. care a solicitat schimbarea în parte a sentinței și admiterea cererii reconvenționale astfel cum a fost formulată.
Prin decizia civilă nr. 113 din 19 aprilie 2011 Curtea de Apel Oradea a admis ca fondat apelul civil declarat de apelantul pârât B. A. împotriva sentinței civile nr. 139/C din 13 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care a schimbat-o în parte în sensul că:
A obligat pe reclamanta principală să plătească reclamantului reconvențional suma de 312.973,50 euro sau contravaloarea în lei la data plății, cu titlu de despăgubiri civile, în loc de 5.000 euro, menținând restul dispozițiilor sentinței.
A respins ca nefondat apelul civil declarat de reclamanta C. Națională De Transport A Energiei Electrice „ T.” S.A București, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, curtea de apel a constatat că aceasta este în parte nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
În fapt, reclamanta a procedat la exproprierea pârâtului de suprafața de 30 mp teren, ce urmează a fi afectată de construcția liniei electrice transeuropene LEA 400 KV Oradea – Bekescsaba – stâlpul 23.
În cauză, la fond, a fost numită o comisie de 3 experți potrivit dispozițiilor art.25 din Legea nr.33/1994.
Pârâtul B. A. deține în zona afectată de linia electrică, pe lângă suprafața de teren pe care urmează a fi amplasat stâlpul și alte parcele, potrivit raportului de expertiză întocmit și extraselor de carte funciară aflate la dosarul de fond. Toate aceste terenuri sunt situate în intravilanul comunei Nojorid, în zona Metropolitană Oradea.
Terenul ocupat de culoarul de trecere a liniei de înaltă tensiune este evidențiat pe schița aflată la fila 147 dosar de fond, iar contravaloarea unui metru pătrat de teren a fost stabilită de experți la 22,5 euro / metru pătrat, fiind vorba de teren intravilan.
Prin amplasarea acelui culoar de trecere și a stâlpului pentru care s-a solicitat exproprierea, toate parcelele evidențiate pe schiță își pierd regimul de teren intravilan devenind terenuri extravilane a căror valoare a fost stabilită de experți la 1 euro/mp. Aceasta deoarece, așa cum rezultă din înscrisul aflat la fila 219 dosar de fond, pe parcelele afectate de culoarul de trecere de 72 metri lățime, potrivit normativului pentru construcția liniilor aeriene de energie electrică cu tensiune de peste 1000 V nu se poate construi, conform Legii nr.50/1991.
Prin urmare, prejudiciul efectiv cauzat pârâtului este diferența dintre valoarea terenurilor afectate de linia de înaltă tensiune ca și terenuri intravilane și valoarea acestora ca terenuri extravilane, acest prejudiciu fiind nu eventual cum susține reclamanta, ci este cert, cât timp urmare a amplasării liniei, terenul își pierde calitatea de intravilan și nu mai poate fi suspus autorizării vreunei construcții asupra acestuia.
Potrivit art.26 din Legea nr.33/1994, persoanelor expropriate, expropriatorul le datorează nu doar valoarea de circulație la zi a imobilului ce urmează a fi preluat din proprietatea expropriatului ci și despăgubirile rezultate din daunele ocazionate de expropriere.
În speță, daunele efective cauzate pârâtului reprezintă diferența de valoare dintre metru pătrat intravilan și cel extravilan asupra întregii suprafețe afectate de trecerea culoarului liniei de înaltă tensiune de utilitate publică, iar această valoare a fost calculată de experții numiți în cauză și acceptată inclusiv de expertul numit de expropriator.
Cu privire la susținerile reclamantei privind valoarea exagerată a unui metru pătrat de teren intravilan, Curtea constată că și potrivit valorilor reținute de Camera Notarilor Publici de 50 lei metru pătrat, la nivelul anului 2008 și la o valoare de 3,6 lei/euro așa cum se reține în ghidul depus de reclamantă la fila 168 dosar de fond, prețul unui metru pătrat de tren intravilan în loc. Nojorid este de peste 18 euro metru pătrat, prin urmare foarte apropiată de valoarea maximă de 22,5 euro reținută în raportul de expertiză întocmit.
Este adevărat că potrivit Legii nr.13/2007 – legea energiei electrice, reclamantul beneficiază de un drept de uz și servitute legală asupra terenurilor afectate de liniile aeriene electrice, dar acest drept înseamnă că nu sunt obligați să plătească proprietarilor terenurilor ce sunt traversate de aceste linii electrice, despăgubiri periodice.
Cu toate acestea însă, dacă liniile electrice aeriene creează prejudicii grave proprietarilor așa cum este cazul în speță, prin schimbarea regimului terenurilor, Curtea apreciază că expropriatorul datorează despăgubiri echitabile pârâtului, conforme cu prejudiciul cauzat acestuia.
În acest sens este și art.1 Protocolul 1 din Convenție, alin.2 al articolului 1 care prevede că pentru cauze de utilitate publică este admisă ingerința Statului în dreptul de proprietate a cetățenilor săi cu condiția ca această ingerință să fie nu doar justificată de un interes legitim ci și proporțională cu interesul urmărit.
Ori în speță, chiar dacă amplasarea liniei electrice este de utilitate publică necontestată, crearea unui prejudiciu atât de mare pârâtului prin schimbarea regimului proprietății sale fără plata unei despăgubiri echitabile impune o sarcina disproporționată proprietarului, deoarece acesta nu poate fi obligat să suporte chiar pentru un interes public, devalorizarea aproape totală a terenului intravilan pe care l-a cumpărat și parcelat cu scopul evident de a realiza venituri din revânzarea acestuia.
S-a apreciat că, a se impune proprietarului pârât să suporte ca terenurile sale să fie traversate de linia de înaltă tensiune, chiar dacă acestea sunt de utilitate publică, fără nicio indemnizare, se constituie în aprecierea Curții într-o ingerință disproporționată și nejustificată în dreptul de proprietate al pârâtului expropriat.
În fapt, expropriatorul datorează pârâtului atât contravaloarea suprafeței de 30 mp teren efectiv expropriată cât și despăgubiri rezultând din sporul de valoare pierdut de pârât urmare a schimbării regimului terenului afectat de culoarul de trecere a liniei electrice din intravilan în extravilan, fiind nerelevante susținerile reclamantei potrivit cărora obligarea sa la despăgubiri este de natură să ducă la majorarea tarifului de transport a energiei electrice.
Pentru toate aceste considerente în baza art.296 Cod procedură civilă s-a admis apelul declarat de pârâtul B. A., s-a schimbat în parte sentința instanței de fond în sensul majorării despăgubirilor la care a fost obligat reclamantul potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză, respectiv la 312.973, 50 euro, menținându-se restul dispozițiilor sentinței ca fiind legale și temeinice.
Pentru aceleași considerente și în temeiul aceluiași text legal, s-a respins ca nefondat apelul declarat de ..
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
Prin decizia civilă nr. 1991 din 20 martie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursurile declarate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea și reclamanta C. Națională de Transport a Enbergiei Electrice T. SA împotriva deciziei civile nr. 113 din 19 aprilie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, a casat decizia atacată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de apel.
Pentru a pronunța această decizie Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că fără a da o interpretare corectă reglementărilor legale în materie și apreciind greșit asupra situației de fapt, instanța de apel nu a procedat la o soluționare judicioasă a litigiului și nu a avut în vedere stabilirea unui just echilibru între interesul general și cel privat, respectiv între oferta expropriatorului și pretențiile celui expropriat.
În raport de reglementările incidente în speță apar ca excesive diminuările de valoare reținute, cu referire la parcelele aparținând pârâtului, situate în apropierea culoarului de trecere a liniei de înaltă tensiune și aprecierile legate de pierderea regimului de intravilan al acestora.
Astfel, sintagmele „zonă de siguranță" și „distanță de siguranță" sunt definite în cuprinsul Normelor tehnice privind delimitarea zonelor de protecție și de siguranță, aferente capacităților energetice ca fiind „zona adiacentă capacității energetice sau unor componente ale acesteia, în care se instituie restricții și interdicții în scopul asigurării funcționării normale a capacității energetice și pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor precum și a mediului din vecinătate" și respectiv „distanța minimă care delimitează zona de siguranță a capacității energetice, măsurată în proiecție orizontală sau verticală, între limita exterioară a acesteia și punctul cel mai apropiat al unei instalații sau construcții".
Niciun text al Legii energiei electrice nr. 13/2007, nu stabilește interdicția de a construi în zona de siguranță a unei linii electrice, ci doar ridicarea vreunei construcții fară avizul de amplasament al operatorului de transport și sistem (a se vedea, în acest sens, art. 39 lit. a, din lege).
Tot astfel, potrivit Ordinului ANRE nr. 4/2007, publicat în Monitorul Oficial nr. 259 din 18.04.2007, amplasarea unei clădiri la o distanță mai mică decât distanța de siguranță reglementată față de o capacitate energetică, se poate face, pe baza unei analize de risc, întocmită de un proiectant atestat și aprobată de titularul de licență prin avizul de amplasament.
Ca atare, a reținut instanța supremă, chiar dacă este fără echivoc că terenul situat în această zonă de siguranță este grevat de o scădere semnificativă de valoare, pe porțiunea marcată de culoarul de trecere al liniei, valoarea diminuată reținută de experți și însușită de instanța de control judiciar, apare ca excesivă, în contextul reglementărilor mai sus invocate.
În același context normativ, a concluzionat instanța supremă și asupra caracterului arbitrar al valorilor reținute de experți pentru suprafețele situate în afara zonei de siguranță, sau culoarului de trecere al liniei electrice de înaltă tensiune, deși probele administrate atestă că aceste suprafețe (aflate la o distanță apreciabilă de fundația stâlpului, de circa 100- 150 m) nu sunt afectate de linia electrică.
Chiar din răspunsul la obiecțiunile formulate de reclamantă, la expertiza tehnică efectuată în cauză, (fila 208 - dosar nr._ al Tribunalul Bihor) rezultă că numai porțiunea aferentă stâlpului amplasat pe proprietatea pârâtului și respectiv terenul aferent culoarului de trecere, sunt afectate de către amplasamentul LEA 40 KV Oradea - Bekescsaba, situație în care, față de concluziile expertizei, nu rezultă care ar fi motivația obiectivă a reducerii drastice a prețului de circulație pentru parcelele aflate în afara zonei de siguranță.
Cât privește exercitarea drepturilor de uz și servitute asupra proprietăților afectate de capacitățile energetice, așa cum s-a reținut și prin deciziile nr. 163 din 27 februarie 2007 și respectiv 300 din 29 martie 2007, ale Curții Constituționale invocate de recurentă aceasta nu se traduce într-o expropriere formală și nici într-o expropriere de fapt, ci are ca scop doar un control al folosirii bunurilor, ceea ce nu contravine dispozițiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție, referitor la protecția proprietății private în condițiile în care potrivit art. 19 din Legea nr. 13/2007, pârâtul își poate exercita toate atributele dreptului său de proprietate, respectiv poate înstrăina, dona, ipoteca, lăsa moștenire etc, terenul în cauză.
Față de cele mai sus expuse, apare ca judicioasă critica formulată de recurentă referitoare la cuantumul exagerat al despăgubirilor, calculate de experți ca în situația ocupării în întregime de către rețeaua electrică a suprafeței de 17.264 mp stăpânită de pârât, fără ca acesta să mai aibă posibilitatea de a beneficia de atributele dreptului său de proprietate, ceea ce nu s-a probat în speță.
Așa fiind, s-a apreciat că se impune - cu ocazia rejudecării - efectuarea uimi nou raport de expertiză care să aibă în vedere, în calculul despăgubirilor, doar porțiunea ocupată efectiv de amplasament ui LEA 40 KV Oradea - Bekescsaba, respectiv terenul de 30 m.p., pe care se află stâlpul de înaltă tensiune (nr. top 361/19, înscris în CT 498 Apaten) cât și terenul aferent culoarului de trecere, respectiv zonei de siguranță, astfel cum aceasta este reglementată prin Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările operate și celelalte reglementări incidente.
In consecință, recursurile au fost admite, s-a casat decizia atacată și a s-a trimis cauza spre rejudecare, aceleiași instanțe de apel.
La Curtea de Apel Oradea, astfel investită cu rejudecarea apelurilor, apelanții și-au reiterat în general cererile formulate în primul ciclu procesual în apel, cu modificările rezultate în urma expertizei dispuse în cauză și efectuată în acest ciclu procesual.
Astfel, apelantul pârât B. A. a solicitat admiterea apelului și obligarea reclamantei, pârâtă reconvențională SNTEE T. SA București la plata sumei de 164.119,5 euro în lei la cursul BNR la data plății efective, sumă ce reprezintă prejudiciul suportat ca urmare a construcției liniei electrice aeriene transeuropene LEA 400 KW Oradea - Bekescsaba.
Apelantul arată că paguba suferită constă în contravaloarea suprafeței de 30 mp teren intravilan supus exproprierii care este de 600 euro, dar și în diferența dintre valoarea pe care ar fi avut-o terenul intravilan proprietatea sa dacă nu ar fi fost afectat de construcția de către reclamantă a liniei electrice și valoarea pe care acest teren îl are în prezent, existând raport de cauzalitate între construirea liniei electrice de către reclamantă și paguba suferită, iar prejudiciul este cert și nu a fost recuperat încă.
În drept, s-au invocat prevederile art. 998 și 999 Cod civil.
Apelanta reclamantă C. T. SA București prin C. T. SA – Sucursala de Transport Cluj, a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată și obligarea sa, doar la plata sumei de 138,6 euro cu titlu de despăgubiri și nu 5000 euro cât a stabilit instanța de fond.
Invocă faptul că valoarea de circulație a unui metru pătrat pentru terenul în litigiu stabilit de expert atât pentru fundația stâlpului cât și pentru culoarul de trecere este excesiv și nereal, atât în expertiză cât și în completările la expertiză întocmite de experți în rejudecarea apelului.
Cât privește porțiunea de teren ce se are în vedere, trebuie să se aibă în vedere astfel cum se precizează și în decizia de casare, doar porțiunea de teren ocupată efectiv de amplasamentul liniei electrice și nu întreaga suprafață de 17.264 mp.
Contestă atât valoarea de piață de 20 euro/mp, reținută pentru fundația stâlpului cât și valoarea de 1 euro / mp, aferentă terenului din culoarul de trecerea liniei, în condițiile în care pârâtul va putea să folosească în continuare cele 12 parcele din zona de siguranță și să dispună de ele, fiind reglementat doar un drept legal de uz și servitute.
Nu se justifică în opinia apelantei reclamante despăgubiri din perspectiva ridicării de construcții, câtă vreme astfel cum a reținut și instanța supremă, nu sunt interzise construcțiile în zona de siguranță a liniei electrice, ci doar ridicarea lor fără avizul de amplasament al operatorului de transport și sistem – conform art. 39 lit. a din Legea nr. 13/2007.
Or, despăgubirile solicitate de pârât și stabilite de experți sunt nejustificate și nereale. Invocă și decizii de speță în reținerea argumentelor sale, inclusiv de la instanța supremă, în care s-a concluzionat că exercitarea dreptului de uz și servitute are ca scop un control al folosirii bunurilor ce nu contravin dispozițiilor art. 1 Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului raportat la prevederile art. 19 din Legea nr. 13/2007, pârâtul putând să-și exercite toate prerogativele dreptului său de proprietate.
Cu privire la radiațiile electromagnetice, invocă faptul că s-au efectuat măsurători în acest sens și valorile au fost mult sub valoarea maximă admisă de lege pentru populație, iar pentru acest obiectiv din Studiul de impact întocmit de Institutul Național pentru Protecția Mediului, rezultă că intensitatea câmpului electric și inducția magnetică se situează sub valorile normale pentru astfel de înălțimi.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel formulate și ținând seama de îndrumările obligatorii cuprinse în decizia de casare, instanța de apel în rejudecare reține următoarele:
Instanța de control a apreciat așadar ca judicioasă critica recurentei reclamante privind cuantumul despăgubirilor calculate prin lucrarea de expertiză în sensul că acestea sunt exagerate fiind calculate ca și cum întreaga suprafață de 17.264mp ar fi fost ocupată de rețeaua electrică și pârâtul nu și-ar mai fi putut exercita atributele dreptului său de proprietate asupra terenului, ori nu acest lucru s-a probat în cauză.
În acest sens au fost îndrumările pentru instanța investită cu rejudecarea apelului, respectiv să se procedeze la efectuarea unui nou raport de expertiză în condițiile prevăzute de lege care să aibă în vedere pentru calculul despăgubirilor ce se cuvin pârâtului doar porțiunea efectiv ocupată de amplasamentul liniei electrice respectiv terenul de 30 mp pe care se află stâlpul de înaltă tensiune ( nr. top 361/19 Apateu) cât și terenul aferent culoarului de trecere respectiv zona de siguranță astfel cum este reglementată de Legea nr. 13/2007 a energiei electrice în vigoare la data introducerii acțiunii.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că reclamanta a investit instanța cu o cerere privind exproprierea suprafeței de 30 mp, proprietatea pârâtului, ce urmează a fi afectată de construirea liniei electrice transeuropene LEA 400 KV Oradea – Bekescsaba, stâlp 23.
De remarcat că până la data soluționării apelului nu s-a făcut dovada că s-ar fi demarat lucrările în acest sens, deci stâlpul nu a fost edificat, reclamanta și pârâtul confirmând această stare de fapt.
Conform îndrumarului instanței supreme, înserat în decizia de casare, obligatoriu pentru instanța conform art. 315 din Codul de procedură civilă, instanța de apel în rejudecare a procedat la numirea unei comisii de 3 experți în condițiile art. 25 din Legea nr. 33/1994 care să efectueze o expertiză având ca obiective cele trasate prin decizia de casare: experții să aibă în vedere la calculul despăgubirilor porțiunea ocupată efectiv de amplasamentul liniei electrice, respectiv terenul de 30 mp și terenul aferent culoarului de trecere respectiv a zonei de siguranță astfel cum aceasta este reglementată prin legea energiei electrice.
Conform art. 26 alin. 1 din Legea nr. 33/1994, despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și prejudiciul cauzat proprietarului, urmând ca apoi conform art. 28 din același act normativ să se efectueze transferul dreptului de proprietate în patrimoniul expropriatorului de îndată ce obligațiile sale din hotărârea judecătorească au fost îndeplinite.
Lucrare de expertiză cu concluziile și semnăturile celor trei experți au conchis că în ceea ce privește despăgubirile pentru suprafața de 30 mp aferentă construcției stâlpului 23, pârâtului i se cuvine suma de 600 euro, raportat la prețul de 20 euro/mp, iar pentru culoarul de trecere ( funcționare a liniei) în total o suprafață de 6609 mp, suma de 6609 euro, valoarea de circulație fiind de 1 euro/mp.
La stabilirea acestor valori, experții au avut în vedere valoarea terenurilor din zonă, datele de la agenții imobiliare și respectiv Camera Notarilor Publici, terenurile fiind în imediata apropriere a drumului dintre Nojorid și Apateu, în vecinătatea municipiului Oradea, ținând cont și de faptul că în ultima perioadă a scăzut valoarea de piață, în acest sens criticile formulate de reclamanta apelantă nefiind întemeiate. Instanța a încuviințat pentru aceasta mai multe obiecțiuni și precizări pe care le-a comunicat experților, concluziile acestora rămânând pe fond aceleași, inclusiv ale expertului care reprezenta parte, iar o lucrare nouă de contraexpertiză nu a fost solicitată în cauză.
În ceea ce privește pe apelantul pârât, susținerile acestuia sunt doar în parte întemeiate, doar în limitele acestei sume, deci pentru despăgubirile de 7209 euro aferente terenului de sub stâlpul electric și culoarul de trecere nicidecum la valorile solicitate de acesta 164.119, 5 euro, în condițiile în care se expropriază doar o suprafață de 30 mp, cealaltă rămânând în proprietatea sa.
Legea energiei electrice 13/2007, în vigoare la data demarării procedurilor de expropriere, respectiv a promovării litigiului, prevedea la art. 21 alin. 1 că va fi expropriat terenul necesar pentru înființarea și funcționarea capacității energetice, concluzia fiind că legiuitorul a avut în vedere doar terenul pe care ar putea funcționa capacitatea energetică, respectiv pe care ar fi amplasați stâlpii și stațiile și nicidecum terenurile traversate de liniile electrice aeriene.
Pentru protecția și funcționarea normală a acestor capacități și a evitării punerii în pericol a persoanelor, bunurilor și mediului înconjurător se instituie zone de protecție și siguranță stabilindu-se un drept de servitute legală conform art. 20 din actul normativ mai sus-menționat.
În acest sens, nu se poate reține că restul terenului nu ar putea fi folosit potrivit destinației actuale datorită unor zone de protecție și siguranță ce generează în favoarea statului doar un drept de servitute legală sau că folosința ar fi fost îngreunată, restricționată de acest aspect, proprietarul putând să folosească terenul său, să-l înstrăineze, să-l greveze de sarcini etc. A acorda daune fără a fi justificat un prejudiciu actual în acest sens contravine oricărei dispoziții legale în materie, experții au procedat într-adevăr și la o evaluare a întregului teren ca în situația unei înstrăinări a acestuia ori aceasta nu echivalează cu dovedirea unor daune cauzate de trecerea liniei electrice pe toată suprafața de teren, decât cea reținută de instanță conform îndrumarului de casare, de altfel. Respectivul teren asupra căruia se instituie o servitute legală nu este scos din circuitul civil, nu se stabilește în dispozițiile legii speciale interdicția construirii în zona de siguranță a liniei electrice ci se impune doar avizul de amplasament al operatoriului de transport și sistem conform art. 39 lit. a din lege, respectiv a unei analize de risc întocmite de un proiectat atestat și aprobat de titularul de licență prin avizul de amplasament astfel cum a reținut și instanța supremă.
Din probele administrate nu s-a putut reține prejudiciul invocat de către apelantul pârât, de altfel nici nu a început construirea respectivei capacități energetice, iar în măsura în care în viitor s-ar face dovada unor prejudicii, se va putea vorbi de acordarea de despăgubiri, acestea trebuiesc bineînțeles probate, dar în faza actuală apelantul pârât solicită un prejudiciu viitor și nesigur.
De altfel, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa ( ex. cauza Hellencher s.a. vs. Austria a concluzionat că exercitarea dreptului de servitute asupra capacității energetice cu titlu gratuit pe durata existenței acestora, deși are ca efect lipsirea proprietarului de o parte a veniturilor nu se traduce printr-o expropriere formală ci are ca scop un control al folosirii bunurilor, ceea e nu contravine prevederilor art. 1 din Protocolul adițional 1 la Convenție referitor la protecția proprietății private, existând în acest sens și decizia Curții Constituționale 300/2007, pârâtul putându-și exercita astfel cum a conchis și instanța supremă, toate atributele dreptului de proprietate.
Așadar construcția liniei electrice reprezintă un interes general și nu justifică implicit acordarea unor despăgubiri pentru o suprafață de teren mai mare decât cea ocupată de stâlpul 23, respectiv 30 mp și cea ocupată de culoarul de trecere respectiv 6609 mp, suma de 7209 euro fiind în consens cu prevederile legale mai sus-menționate, instanța având în vedere dispozițiile obligatorii inserate în decizia de casare.
Prin urmare, întrucât s-a făcut dovada că doar o suprafață de teren de 30
+ 6609 mp va fi necesară amplasării capacității energetice - stâlpul 23 pentru construirea liniei electrice 400 KV Oradea – Bekescsaba, despăgubirile ce se cuvin conform celor expuse sunt de 7209 euro în loc de 138, 6 euro oferiți de expropriator și în loc de 5000 euro cât a acordat greșit instanța de fond, câtă vreme nu s-a făcut dovada existenței unui alt prejudiciu actual cauzat proprietarului expropriat prin traversarea terenului său de liniile electrice.
Față de cele mai sus-expuse în baza art. 296 din Codul de procedură civilă, va fi admis ca fondat apelul declarat de pârâtul B. A., va fi schimbată în parte sentința în sensul majorării cuantumului despăgubirilor acordate de instanța de fond de la 5000 euro la 7209 euro sau contravaloarea în lei la data plății, fiind menținute restul dispozițiilor sentinței, urmând a fi respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta C.N.T.E.E. T. SA București, în baza acelorași considerente.
În baza art. 274 din Codul de procedură civilă, va fi obligată intimata C. T. SA București la cheltuieli de judecată în cuantum de 750 lei în favoarea apelantului B. A., reprezentând onorar expertiză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite ca fondat apelul civil declarat de apelantul pârât B. A. din Oradea, .. 3, .. A, ., Cod poștal_ și cu domiciliul procedural în Oradea, .. 12, județul Bihor, în contradictoriu cu reclamanta C. Națională de Transport al Energiei Electrice „ T.” S.A București cu sediul în București, Gen. M., nr. 33, sector 1, cu adresa de corespondență în București, sector 3, .-4 reprezentată de C.N.T.E.E. T. S.A. Cluj N., cu sediul în Cluj N., ., jud. Cluj, împotriva sentinței civile 139/C din 13 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o schimbă în parte în sensul că:
Majorează cuantumul despăgubirilor de la 5000 euro la 7209 euro sau contravaloarea în lei la data plății efective.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Respinge ca nefondat apelul civil introdus de C. Națională de Transport al Energiei Electrice „ T.” S.A București reprezentată de C.N.T.E.E. T. S.A. Cluj N..
Obligă partea intimată C. Națională de Transport al Energiei Electrice „ T.” S.A București reprezentată de C.N.T.E.E. T. S.A. Cluj N. să plătească părții apelante B. A. suma de 750 lei, cheltuieli de judecată.
DEFINITIVĂ.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 25 martie 2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
P. A. P. V. I. F.
Red. decizie: P. A./23.04.2014
Jud. fond: B. N.
Dact. I.F./23.04.2014 – 5 ex.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 302/2014. Curtea de Apel... | Acţiune în constatare. Decizia nr. 944/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
