Servitute. Decizia nr. 860/2014. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 860/2014 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 25-09-2014 în dosarul nr. 2011/218/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția I Civilă
Nr. operator de date cu caracter personal 3159
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 860/2014-R
Ședința publică din 25.09.2014
Președinte: T. D.
Judecător: M. E.
Judecător: S. A. L.
Grefier: M. V.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta reclamantă ., cu sediul în mun. Oradea, .. 74, jud. Bihor, în contradictoriu cu intimații pârâți M. D.-L., dom. în mun. Oradea, .. 69, .. 13, jud. Bihor și B. R. SA, cu sediul social în mun. București, Eurotower Building, .. 11, etajele 6-7, Sector 2, cu sediul procedural ales în mun. București, .. 3, sector 2, împotriva deciziei civile nr. 169/. 29 Mai 2014, pronunțată de Tribunalul Satu M., în dosar nr._, prin care s-a păstrat sentința civile nr. 2669/19.11.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ //2012, având ca obiect. servitute.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul recurentei reclamante, avocat C. M., în baza împuternicirii avocațiale din data de 25.09.2014, emisă de Baroul Bihor – Cabinet Individual, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, recursul este legal timbrat, fiind achitată taxa judiciară de timbru în sumă de 8 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, precum și faptul că, s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 23.09.2014, întâmpinare formulată de intimata pârâtă B. R. SA, după care:
Reprezentantul recurentei reclamante arată că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art. 497 alin. 4 Cod procedură civilă, solicită respingerea excepției de nulitate a recursului invocată de intimata pârâtă B. R. SA prin întâmpinare.
Instanța, respinge excepția de nulitate a recursului având în vedere că motivele invocate se pot încadra în dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă.
Reprezentantul recurentei reclamante arată că nu are alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.
Instanța, nemaifiind de administrat alte probe în cauză, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei reclamante solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată. Arată că dispozițiile art. 497 alin. 4 Cod procedură civilă, precum și cele privind interdicția de grevare ce însoțește ipoteca, au în vedere și se aplică doar actelor voluntare, amiabile, extrajudiciare, ale debitorului, și nu se aplică în cazul stabilirii unui drept, prin puterea legii, printr-o hotărâre judecătorească. Atât interdicția de grevare cât și dispozițiile art. 497 alin. 4 privesc acte de voință ale debitorului, însă dreptul de trecere pe care ăl solicită recurenta reclamantă, conform dispozițiilor art. 617 și urm. Noul Cod procedură civilă, este recunoscut de lege, este condiționat de lipsa accesului la drumul public și se poate constitui și prin hotărâre judecătorească, fără acordul sau voința proprietarului fondului aservit.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2669/19.11.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ //2012 a fost respinsă acțiunea civilă înaintată de reclamanta . C. împotriva pârâților M. D. L. și B. R. SA, fără cheltuieli de judecată, reținându-se de către prima instanță că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat să se constate și să se instituie în favoarea reclamantei a unui drept de servitute de trecere pe fondul imobiliar aservit proprietatea pârâtei M. D. L., fond imobiliar grevat de ipotecă și de sechestru asigurător, cu interdicție de înstrăinare, în favoarea pârâtei B. R. SA.
S-a mai reținut de către instanța de fond că cererea reclamantei contravin dispozițiilor clare și neechivoce cuprinse în art.497 alin.4 Cod de procedură civilă (1865) aplicabil cauzei raportat la data înregistrării cererii introductive în primă instanță, cu atât mai mult cu cât reclamanta a dobândit proprietatea asupra fondului imobiliar dominant în anul 2000, fără însă a-și înscrie în cartea funciară dreptul tabular astfel dobândit, iar la data ulterioară a întabulării, din anul 2005, interdicțiile de grevare și de înstrăinare în cauză figurau deja notate în evidențele de publicitate imobiliară, astfel încât prima instanță a apreciat că starea de fapt creată și dedusă judecății se datorează în exclusivitate pârâtei și pasivității reclamantei.
Împotriva acestei sentințe a promovat apel în termenul legal reclamanta . solicitând schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.
Prin decizia civilă nr. 169/. 29 Mai 2014, pronunțată de Tribunalul Satu M., în dosar nr._, s-a respins apelul declarat de apelanta-reclamantă ., cu sediul în mun. Oradea, .. 74, jud. Bihor, împotriva Sentinței civile nr. 2669/19.11.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ //2012, în contradictoriu cu intimații M. D.-L., dom. în mun. Oradea, .. 69, .. 23, jud. Bihor și B. R. SA, cu sediul social în mun. București, Eurotower Building, .. 11, etajele 4-7, Sector 2, cu sediul procedural ales în mun. București, .. 3, sector 2.
Fără cheltuieli de judecată în apel pentru intimate, nefiind solicitate.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a avut în vedere următoarele considerente:
După cum rezultă din evidențele de publicitate imobiliară în speță extrasele de carte funciară depuse la dosarul primei instanțe (filele nr.29-32, 46-48), precum și în dosarul de apel (filele nr.40-42) apelanta reclamantă este proprietarul tabular a două fonduri imobiliare, învecinate cu proprietatea tabulară deținută de către intimata pârâtă M. D. L., iar din cuprinsul expertizei tehnice judiciare întocmite în cauză de către exp.ing.D. V. (filele nr.89-93 din dosarul primei instanțe) și completată în apel (fila nr.52) a rezultat fără putință de tăgadă că singura cale de acces la drumul public a apelantei reclamante este aceea care traversează proprietatea imobiliară a intimatei pârâte de ordinul I.
În egală măsură instanța de apel a reținut, din cuprinsul acelorași evidențe de publicitate imobiliară că proprietatea intimatei pârâtei M. D. L. este grevată de o . ipoteci, interdicții de înstrăinare, grevare, dezmembrare, închiriere și comasare, atât în favoarea intimatei pârâte B. R. SA cât și în urma notării sechestrului asigurător de către Primăria Mun.C. – Serviciul Impozite și Taxe Locale pentru datorii acumulate de către aceeași pârâtă față de bugetul local.
În acest context, coroborat cu împrejurarea că, așa cum rezultă din înscrierile din CF nr._ C. (fila nr.27 din dosarul primei instanțe) apelanta reclamantă a dobândit proprietatea actualului fond imobiliar dominant în anul 2000, prin încheierile de carte funciară nr.1146/2000, nr.1381/2000 și nr.1667/2000, înscriindu-și totodată proprietatea asupra construcției din încheierea nr.2525/1998, fără ca ulterior să întreprindă demersurile legale în vederea înscrierii în cartea funciară și a asigurării opozabilității și priorității față de terți a acestor drepturi, cel puțin până la data notării în cartea funciară a interdicțiilor de mai sus, prin Încheierea de carte funciară nr.269/19.01.2005, tribunalul a apreciat că în mod temeinic și legal prima instanță a constatat prevalența în cauză a disp.art.497 alin.4 Cod de procedură civilă (1865).
Potrivit normei procedurale evocate, din momentul notării somației din cartea funciară orice act de înstrăinare sau constituire de drepturi reale cu privire la imobilul urmărit este inopozabil, afară de cazul în care creditorul sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act.
În speță, față de refuzul creditorului urmăritor, pârâta B. R. SA de a se constitui servitutea de trecere menționată, coroborat cu împrejurarea solicitării respectivei servituți ulterior notării în cartea funciară a interdicției de grevare și înstrăinare în condițiile în care sub aspectul stării de fapt situația de loc înfundat a imobilului deținut de către apelanta reclamantă s-a născut cel puțin cu începere din anul 2000, fără ca în cauză să se fi făcut dovada vreunei împrejurări mai presus de voința părților care să fi împiedicat apelanta reclamantă să inițieze demersurile legale în acest sens, soluția instanței de fond se prezintă a fi temeinică și în acord cu reglementările normative în materie, astfel încât, tribunalul a respins ca nefondat apelul promovat, fără cheltuieli de judecată în apel pentru intimate nefiind solicitate, conform dispozitivului prezentei decizii.
Împotriva acestei decizii, în termen, legal timbrat, a declarat recurs apelanta ., solicitând admiterea acesteia, modificarea deciziei, admiterea acțiunii precizate, a se stabili un drept de servitute de trecere cu o lățime potrivit normelor în construcții pentru acces auto industrial asupra nr. cadastral 4300/153 înscris în CF nr._ C., proprietatea intimatei, în favoarea fondului dominant, cu nr. cadastral 4300/29 înscris în CF nr._ C. – centrală termică cu trotuar, nr. cadastral 4300/80 înscris în Cf nr._ C. – hală de producție și nr. cadastral 4300/81 înscris în Cf nr._ C. – corp administrativ, potrivit raportului de expertiză topografică, să se dispună înscrierea dreptului de trecere în cartea funciară, cu cheltuieli de judecată de la B. R. SA.
Prin motivele de recurs s-a invocat că a dovedit prin raportul de expertiză că cele 3 imobile proprietatea sa nu au acces la drumul public fiind loc înfundat, fiind legal să dobândească pe cale amiabilă sau judiciară un drept de trecere pentru normala exercitare a atribuțiilor proprietății.
Hotărârea s-a dat cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, considerând definitoriu acceptul pârâtei pentru instituirea dreptului de trecere. Dacă nu existau sarcinile asupra fondului aservit în favoarea Băncii, interdicția de grevare, având în vedere acordul proprietarei ar fi stabilit și notat în CF o servitute convențională fără a fi necesară intervenția instanței. Dreptul său este consfințit de art. 617 Noul cod civil și stă la baza pretenției, nu faptul că pârâta nu se opune.
În perioada anterioară stabilirii interdicției de grevare nu a avut interes și nici nevoie a nota servitutea câtă vreme proprietarul le permitea accesul liber. După încheierea contractului de locație, la cererea locatarei de-a prezenta garanții privind dreptul de acces, au fost nevoiți a solicita notarea servituții ce este de altfel imprescriptibilă.
Este de rea credință banca câtă vreme dreptul de servitute este legal, recunoscut de lege, poate fi stabilit pe cale judecătorească indiferent de existența acordului proprietarului sau a beneficiarului unei garanții. Expertul a constatat că imobilele nu au acces la drumul public, nefiind incidente dispozițiile art. 497 alin. 4 din vechiul Cod civil, nici cele privind interdicția de grevare ce însoțește ipoteca, care se aplică doar actelor voluntare, amiabile.
Interdicția de grevare, dispozițiile art. 497 alin. 4 privesc acte de voință ale debitoarei, însă, dreptul de servitute solicitat conform art. 617 și urm. din noul Cod civil, este recunoscut prin lege, este condiționat de lipsa accesului la drumul public și se poate constata prin hotărâre judecătorească, fără acordul proprietarului fondului aservit. Acest fond se poate afla în proprietatea unei persoane neafectate de ipotecă, interdicții, executări, sau afectat de acestea, ori, din nou afectat după executarea silită, ori niciuna din interdicții nu impietează asupra dreptului de trecere.
S-a invocat în drept art. 299 și urm., art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, art. 617 și urm. din noul Cod civil.
Intimata pârâtă B. R. Sa, prin întâmpinarea formulată, a solicitat anularea recursului, și menținerea hotărârii recurate, iar pe fondul cauzei, respingerea recursului, arătând că, deși recurenta a invocat nelegalitatea deciziei atacate, indicând motivul de modificare reglementat prin dispozițiile art. 3045 Cod procedură civilă, referitor la situația în care hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, criticile formulate în dezvoltarea acestui motiv de recurs nu permit încadrarea lor în vreunul dintre punctele art. 304 Cod procedură civilă, nefiind motive de nelegalitate, ci critici vizând netemeinicia deciziei instanței de apel, care nu mai pot fi valorificate în recurs. Recurenta nu poate să opună intimatei propria culpă, nu are nici o relevanță că avea un drept de trecere pe terenul asupra căruia se solicită instituirea servituții de trecere permis de către proprietară și că în acest sens nu avea nici un interes de a solicita instituirea unei servituți convenționale cu înscrierea acesteia în cartea funciară. Interesul inițial era a unui bun proprietar, acela de a-și clarifica situația juridică tocmai pentru situația în care s-ar ajunge la divergențe.
Examinând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Din cuprinsul extraselor de carte funciară aflate în copie la dosar fond – filele 25 – 30, 59, Curtea reține că imobilele având nr. cadastral 4300/80 în suprafață de 1500 mp – teren cu construcții industriale și edilitare, înscris în CF nr._ C., nr. cadastral 4300 /81 în suprafață de 214 mp – vestiar, înscris în CF nr._, nr. cadastral 4300/29 în suprafață de 409 mp – centrală termică și trotuar, înscris în Cf nr._ C. reprezintă dreptul de proprietate al recurentei întabulat la 09.1 2.2000.
Imobilul având nr. cadastral 4500/153 în suprafață de 3123 mp – drum betonat, înscris în CF nr._ C., reprezintă dreptul de proprietate al intimatei M. D. L., întabulat la data de 19.01.2005, fiind însă notată la foaia de sarcini interdicția de înstrăinare, grevare, dezmembrare, comasare, închiriere, demolare în favoarea Băncii Românești SA, intimata în cauză.
Potrivit raportului de expertiză topografică întocmit de expert ing. D. V. – filele 88 – 93 dosar fond – se reține faptul că accesul la imobilele proprietatea recurentei reclamante se face pe . 4300/152 proprietatea intimatei M. D. și asupra căruia există instituită interdicția de grevare cu sarcini. De asemenea, expertul a mai identificat un imobil pe care se face accesul, cu nr. cadastral 4300/152, că parcelele sunt în realitate platforme betonate, traversate de o . utilități – cabluri electrice subterane, conducte de canalizare, de alimentare cu apă, gaz. Suprafața de teren afectată de servitute ar fi de 1593 mp din totalul suprafeței nr. cadastral de 3123 mp, câtă vreme terenurile proprietatea recurentei reclamante sunt lipsite de acces la drumul public. S-a propus o variantă de traseu pentru servitutea de trecere cu piciorul, cu conducte, cabluri aeriene, cu mijloace de transport industrial – schița anexată -. S-a mai concluzionat că o altă variantă posibilă ar fi prin includerea și a nr. cadastral 4300/152, care însă nu face obiectul litigiului.
Curtea reține din probele administrate faptul că imobilele proprietatea recurentei reclamante reprezintă un loc înfundat, calea de acces actuală fiind pe terenul proprietatea intimatei M. D. pe o suprafață de 1593 mp din nr. cadastral 4300/153, teren folosit ca și drum și platformă betonată.
Potrivit art. 616 din vechiul Cod civil, proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de –al despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.
S-a dovedit cu probele administrate faptul că imobilele proprietatea recurentei se includ în categoria de „loc înfundat”, nefiind creată această stare de fapt din culpa acesteia. Faptul că deși a folosit imobilul proprietatea intimatei M. D. L. în scopul accesului la drumul public și nu a făcut demersurile necesare notării acestui drept, dezmembrământ al dreptului de proprietate nu este un aspect care să schimbe situația expusă.
Într-adevăr, în coala de carte funciară în care este întabulat dreptul de proprietate al intimatei M. D. L., la foaia de sarcini s-au notat o . ipoteci, interdicții de înstrăinare, de grevare cu sarcini, etc., însă, acestea s-au instituit în ceea ce privește proprietarul, acesta nu putea vinde, ipoteca, greva cu sarcini imobilul. În speță nu este vorba de instituirea unei sarcini convenționale ci pe cale judiciară în cadrul căreia este parte chiar și cel în favoarea căruia s-au notat sarcinile, și de altfel, clauzele contractuale nu-i sunt opozabile recurentei.
Faptul că se opune cel în favoarea căruia operează interdicția de grevare cu sarcini, nu este de natură a duce la concluzia că imobilele ar deveni cu acces la drumul public. Este cert că în realitate servitutea există, drumul de acces este folosit astfel din anul 2001, situație de altfel care chiar nenotată în CF putea fi cunoscută chiar de B. R. SA când a încheiat actele în baza cărora s-au efectuat notările.
Nu s-a făcut dovada că imobilul s-ar fi înstrăinat cum se susține și de altfel acest aspect este irelevant.
Ceea ce s-a intenționat în prezentul litigiu a fost doar a se reglementa din punct de vedere juridic o situație faptică ce persistă din anii 2000, diligență în sensul observării acesteia conform celor expuse, putea depune chiar intimata B. R.. Sigur că, dispozițiile art. 497 alin. 4 Cod procedură civilă prevăd că din momentul notării somației în cartea funciară, orice act de constituire drepturi reale este inopozabil, însă, astfel cum s-a arătat mai sus, servitutea se exercită din anii 2000, stare de fapt ce de altfel o poate observa orice persoană chiar dacă nu era notată în cartea funciară, nefiind de altfel vorba, potrivit celor expuse, de instituirea unei servituți pentru viitor, de o împrejurare în care s-ar impune schimbarea celei actuale.
Față de toate considerentele expuse, fiind încălcate dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza art. 312 alin. 1, 3 Cod procedură civilă, va admite ca fondat recursul, va modifica în întregime decizia recurată, iar în baza art. 296 Cod procedură civilă va admite ca fondat apelul, va schimba în întregime sentința, va admite acțiunea precizată, va constata că imobilele având nr. cadastral 4300/29 înscris în CF nr._ C., nr. cadastral 4300/80 înscris în CF nr._ C. și nr. cadastral 4300/81 înscris în CF nr._, proprietatea reclamantei, sunt lipsite de acces la drumul public, fiind loc înfundat.
Se va stabili un drept de servitute de trecere în favoarea acestor imobile pentru acces auto industrial în sarcina imobilului cu nr. cadastral 4300/153 înscris în CF nr._ C., proprietatea pârâtei M. D. L. pe o suprafață de 1593 mp, din totalul de 3123 mp, conform raportului de expertiză întocmit de expert ing. D. V., ce va face parte integrantă din prezenta hotărâre – filele 89 – 93 dosar fond -.
Ca o consecință a celor de mai sus, se va dispune intabularea în colile de carte funciară a acestui drept potrivit art. 22 din Legea nr. 7/1996, art. 41, 46 din DL nr. 115/1938.
Reținând culpa procesuală a intimatei B. R. SA București, în baza art. 274 Cod procedură civilă, instanța de recurs o va obliga să-i plătească recurentei 200 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorar expert, conform solicitării.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
ADMITE ca fondat recursul civil declarat de recurenta reclamantă ., cu sediul în mun. Oradea, .. 74, jud. Bihor, în contradictoriu cu intimații pârâți M. D.-L., dom. în mun. Oradea, .. 69, .. 13, jud. Bihor și B. R. SA, cu sediul social în mun. București, Eurotower Building, .. 11, etajele 6-7, Sector 2, cu sediul procedural ales în mun. București, .. 3, sector 2, împotriva deciziei civile nr. 169/. 29 Mai 2014, pronunțată de Tribunalul Satu M., pe care o modifică în totalitate în sensul că:
Admite ca fondat apelul declarat de apelanta . împotriva sentinței civile nr. 2669/19.11.2013 pronunțată de Judecătoria C., pe care o schimbă în întregime în sensul că:
Admite acțiunea formulată de reclamanta . împotriva pârâtelor M. D.-L. și B. R. SA București.
Constată că imobilele având numărul cadastral 4300/29 înscris în CF nr._ C., nr. cadastral 4300/80 înscris în CF nr._ C., și nr. cadastral 4300/81 înscris în CF nr._ C., proprietatea reclamantei sunt lipsite de acces la drumul public, fiind loc înfundat.
Stabilește un drept de servitute de trecere pentru acces auto industrial în sarcina imobilului având nr. cadastral 4300/153 înscris în CF nr._ C., proprietatea pârâtei M. D. L., pe o suprafață de 1593 mp din totalul de 3123 mp, conform raportului de expertiză topografică întocmit de expert inginer D. V. – filele 89 – 93 dosar fond – ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Dispune întabularea în colile de carte funciară a dreptului de servitute de trecere.
Obligă partea intimată B. R. SA București să-i plătească recurentei 200 lei cheltuieli de judecată.
DEFINITIVĂ și IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 25.09.2014.
Președinte Judecător Judecător Grefier
T. D. M. E. S. A. L. M. V.
- redactat hotărâre în concept – judecător – T. D. – 08.10.2014
- judecători fond – Costasi S. M.
- judecători apel – I. M. C., E. R.
- dact. gref. M. V. – 08.10.2014 – 2 ex.
| ← Anulare act. Decizia nr. 948/2014. Curtea de Apel ORADEA | Legea 10/2001. Decizia nr. 406/2014. Curtea de Apel ORADEA → |
|---|
