Anulare act. Decizia nr. 561/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 561/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 07-09-2015 în dosarul nr. 561/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR. 561
Ședința publică din data 7 septembrie 2015
Președinte - V.-A. P.
Judecători - C. - P. B.
- E.-S. L.
Grefier - N. M.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de revizuienta N. I. G., domiciliată în orașul Găești, ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 572/22 aprilie 2015 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații C. L. de Fond Funciar Hulubești, cu sediul în ., U. A. Teritorială . în ., C. Județeană de Fond Funciar, cu sediul în Târgoviște, ., județul Dâmbovița și C. G., domiciliat în comuna Hulubești, ., județul Dâmbovița.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurenta-revizuentă N. I. G., personal și intimatul C. G., reprezentat de avocat V. N., din cadrul Baroului Dâmbovița, în baza împuternicirii avocațiale . nr._/2015, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că dosarul este la primul termen de judecată, recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Se mai învederează că prin intermediul Serviciului Registratură, s-au depus la dosar întâmpinare de către intimatul C. G., înregistrată sub nr._/2.09.2015 și note scrise, de către recurenta-revizuentă N. I. G., înregistrate sub nr._/28.08.2015.
Se comunică un exemplar al întâmpinării depusă de intimatul C. G. recurentei-revizuente.
Recurenta-revizuentă N. I. G. se legitimează cu carte de identitate . nr._ eliberată de SPCLEP Găești la data de 26.10.2012 și depune un bilet de ieșire din spital, arătând că a ieșit de curând din spital și starea sănătății nu-i permite să stea mult în picioare. Menționează că a lecturat întâmpinarea depusă de intimatul C. G.. Alte cereri nu mai are de formulat solicitând cuvântul în dezbateri.
Avocat V. N., pentru intimatul C. G., arată că nu mai are alte cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea ia act de declarația părților și având în vedere actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată acordând cuvântul în dezbateri.
Recurenta-revizuentă N. I. G., având cuvântul, susține oral motivele de recurs depuse în scris la dosar, arătând, în esență, că bunica sa, care nu a fost membru CAP, a deținut suprafața de 9050 m.p., iar ea, recurenta, împreună cu sora sa, au avut testament din 1977 pentru întreaga suprafață, pe care au stăpânit-o până în anul 2006, când vecinii i-au acaparat din aceasta. Suprafața avea forma de trapez, însă comisia de fond funciar a măsurat eronat stabilind marginile drepte, scoțând clinurile și atribuind vecinilor C. G. și M. Ș. suprafața de 1700 m.p.
Arată recurenta că deține suprafața de 7390 m.p., care este menționată în concluziile raportului de expertiză I. V., suprafață găsită de acesta ca urmare a măsurătorilor efectuate, deoarece în anul 2006 vecinii C. G. și M. Ș. i-au acaparat terenul, care urmează a fi recuperat de la aceștia, de la C. 668,75 m.p. și de la M. 587 m.p.
Totodată, arată că intimatul C. G. nu trebuia să figureze în prezentul dosar, fiind formulată cerere de scoatere din acțiunea care fusese promovată greșit de către avocatul său, dar de care nu s-a ținut cont, astfel că, în loc să se revizuiască dosarul nr._, s-a făcut greșit conexarea cu dosarul nr._, în care ea figura ca intervenient.
Primăria Hulubești o vitregește de o suprafață de 1700 m.p., care conform expertizei efectuată în cauză a fost acaparată de vecini.
Solicită admiterea recursului, anularea deciziei, admiterea cererii de revizuire și anularea titlului din 2011, precum și exonerarea de plata cheltuielilor de judecată.
Avocat V. N., având cuvântul pentru intimatul C. G., solicită respingerea recursului ca nefondat, având în vedere că s-a formulat cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art.322 pct.7 Cod pr.civilă, cerere inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de acest text de lege. Recurenta este cea care a stabilit cadrul procesual, solicitând revizuirea sentinței în care C. G. a fost parte, deci și în cererea de revizuire este parte.
În ce privește suprafața de 1700 m.p., a fost soluționată cererea de către Primăria Hulubești și conform sentinței nr. 2244, a fost reconstituită suprafața de 7700 m.p., în care sunt incluși și cei 1700 m.p. Recurentei nu i s-a reconstituit niciodată 9050 m.p., iar intimatul C. G. nu a fost niciodată vecin, devenind ulterior, după cumpărarea și intabularea unei suprafețe de teren învecinată.
În concluzie, solicită respingerea recursului ca nefondat și acordarea cheltuielilor de judecată în sumă de 1000 lei, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței depusă la dosar.
În replică, recurenta-revizuentă a solicitat a se avea în vedere cei 5700 m.p. din primul titlu de proprietate, ulterior, ca urmare proceselor, s-au dat 1650 m.p., rezultând 7350 m.p. proprietatea sa și a surorii sale, plus suprafața vecină, de 1700 m.p., cumpărată de bunică în 1950, ce trebuia, de asemenea, să-i fie dată. Din întreaga suprafață s-au luat clinurile, ajungându-se la un teren drept și solicită a se avea în vedere și expertiza I. V..
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găești sub nr._ și precizată ulterior, revizuenta N. I. G., în contradictoriu cu intimații C. L. de Fond Funciar Hulubești, C. Județeană pentru Stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor Dâmbovița și C. G., a formulat cerere de revizuire privind sentința civilă nr. 620/16.04.2014 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._ solicitând, în temeiul dispozițiilor art.327 Cod procedură civilă, admiterea cererii de revizuire și anularea sentinței civile nr.620/16.04.2014 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._, motivat de faptul că există hotărâri judecătorești potrivnice.
În motivarea cererii, revizuenta a arătat că prin sentința civilă nr.1647 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._ și îndreptată eroarea materială prin încheierea pronunțată în Camera de Consiliu la data de 28.05.2007, au fost obligate C. L. de Fond Funciar Hulubești și C. Județeană de aplicare a Legii Fondului Funciar Dâmbovița să reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafața de teren însumând 1.700 m.p. teren arabil pe raza comunei Hulubești, județul Dâmbovița pe vechiul amplasament.
Întrucât pârâtele nu s-au conformat acestor hotărâri judecătorești, revizuenta a formulat acțiune civilă în justiție, ce a format obiectul dosarului nr._ .
Soluția pronunțată a fost aceea de respingere a cererii de chemare în judecată. Astfel, a apreciat revizuenta că se află în fața unor hotărâri judecătorești potrivnice și a solicitat admiterea cererii de revizuire și anularea sentinței civile nr. 620/16.04.2014 pronunțată de Judecătoria Găești la data de 16.04.2014.
Revizuenta a arătat că instanța competentă să judece cererea de revizuire material și teritorial este Tribunalul Dâmbovița.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.322 pct.7 Cod procedură civilă.
Intimatul C. G. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, dar și pe fondul ei, ca netemeinică și nelegală.
De asemenea, intimatul a invocat excepția necompetenței Judecătoriei Găești, competent fiind, în conformitate cu art. 323 pct.2 Cod procedură civilă vechi, Tribunalul Dâmbovița, solicitându-se declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea acestei din urmă instanțe.
S-a mai susținut că nefiind vorba de hotărâri potrivnice date în una și aceeași cauză, ci în cauze diferite, între persoane diferite, cererea de revizuire întemeiată pe art.322 pct.7 Cod pr.civilă este inadmisibilă.
Pe fondul cauzei, s-a arătat că în niciun caz nu ar putea fi anulată sentința civilă nr.620/16.04.2014, din dosarul nr._ deoarece, prin cererea de intervenție formulată, N. I. G. solicită să-i fie respectat dreptul de proprietate pentru suprafața de 1700 m.p. teren, iar instanța de fond a cercetat cererea intervenientei cu un probatoriu complet și amănunțit, apreciind sentințele anterioare pe care aceasta le-a invocat și așa cum s-a dovedit, N. I. G. deține mai mult teren decât suprafața de 7350 m.p. la care este îndreptățită.
Intimata C. L. de Fond Funciar Hulubești a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile pentru a fi admisă cererea de revizuire, deoarece nu există hotărâri judecătorești potrivnice, date în una și aceeași pricină, între aceleași persoane care au aceeași calitate.
Ca urmare a admiterii acțiunii din dosarul nr._, C. L. de fond funciar Hulubești a fost obligată, alături de C. Județeană, la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1700 m.p.teren arabil și s-a îndreptat eroarea materială dispunându-se ca reconstituirea să se facă pe vechiul amplasament.Prin sentința civilă nr.2244/2009 s-a constatat nulitatea titlului de proprietate nr._/14.01.2009 pentru suprafața de 1700 m.p. și a titlului de proprietate nr._/2002, fiind obligat Primarul comunei Hulubești la punerea în posesie a celor două surori pe vechiul amplasament și emiterea unui nou titlu de proprietate pentru suprafața totală de 1,4848 ha., din care 7350 m.p. teren-construcții, arabil intravilan, livadă intravilan și zăvoi, conform raportului de expertiză întocmit de expert I. V. și s-a emis titlul de proprietate nr._/2011, astfel că a fost respectată sentința civilă sus-menționată, acțiunea de față fiind neîntemeiată.
Din dispozitivul sentinței civile nr.2244/2009 și al deciziei civile nr.21/2012, rezultă că petenta are reconstituit dreptul de proprietate numai pentru suprafața de 7350 m.p., iar suprafața de 1700 m.p. teren intravilan face parte din această suprafață.
Prin sentința civilă nr. 3/7.01.2015, Judecătoria Găești a admis excepția necompetenței materiale invocată de intimat și a declinat în favoarea Tribunalului Dâmbovița competența de soluționare a cauzei.
Pentru a pronunța această sentință, Judecătoria Găești a reținut că revizuenta a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 620/16.04.2014 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._, susținând că există cazul de revizuire prevăzut de art. 322 pct.7 Cod pr.civilă, în condițiile în care prin sentința civilă nr.1647/15.12.2006 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._ și îndreptată eroarea materială prin încheierea pronunțată în Camera de Consiliu la data de 28.05.2007, C. L. de Fond Funciar Hulubești și C. Județeană de aplicare a Legii Fondului Funciar Dâmbovița au fost obligate să îi reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafața de teren însumând 1.700 m.p. teren arabil pe raza comunei Hulubești, județul Dâmbovița pe vechiul amplasament.
Potrivit dispozițiilor art. 323 Cod pr.civilă vechi, incident în cauză, în cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 Cod pr.civilă, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice.
Față de acest text de lege, instanța a apreciat că Tribunalului Dâmbovița, ca instanță mai mare în grad față de Judecătoria Găești, îi revine competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 7 Cod pr.civilă, astfel că a fost admisă excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița.
Pe rolul Tribunalului Dâmbovița cauza a fost înregistrată sub nr._ .
În ședința publică din data de 25.03.2015, apărătorul revizuentei a depus la dosar precizări, arătând că solicită revizuirea sentinței civile nr. 620/2014 pronunțată în dosarul nr._, la care s-a reunit dosarul civil nr._, raportat la sentința civilă nr. 1467 pronunțată în dosarul nr._ și îndreptată ca urmare a cererii de îndreptare eroare materială pronunțată la data de 28.01.2007.
Pe baza probelor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr. 572/22 aprilie 2015, Tribunalul Dâmbovița a respins cererea de revizuire și a obligat revizuienta la plata către intimatul C. G. a sumei de 600 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut, în esență, că potrivit art.322 pct.7 Cod pr.civilă, revizuirea unei hotărâri ramase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanța de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă există hotărâri definitive, potrivnice, date de instanțe de același grad sau grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.
Din aceste dispoziții legale, a reținut prima instanță, rezultă că cererea de revizuire este admisibilă daca există identitate de părți, de cauză și de obiect și aceasta, pentru a se respecta principiul autorității de lucru judecat. Puterea lucrului judecat reiese din dispozitivul hotărârii, iar nu din considerente, care participă doar la lămurirea dispozitivului. Prin urmare, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri poate fi cerută dacă există două hotărâri ale căror dispozitive conțin prevederi de neconciliat, care să nu se poată executa simultan, iar hotărârile sunt date în aceeași pricină, între aceleași persoane având aceeași calitate.
Din examinarea celor două hotărâri invocate de revizuientă ca fiind potrivnice - sentința civilă nr. 1647/2006 și sentința civilă nr.620/2014, s-a constatat că nu este îndeplinită condiția triplei identități, cea de-a doua hotărâre judecătorească nefiind pronunțată cu încălcarea autorității lucrului judecat.
Astfel prin sentința civilă nr. 1647/15.12.2006, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 21.05.2007, s-a admis plângerea formulată de petiționara N. I. G. în contradictoriu cu C. L. de fond funciar Hulubești și C. Județeană Dâmbovița, fiind obligate intimatele să reconstituie petentei, în nume propriu, dreptul de proprietate și pentru suprafața de 1700 m.p. pe vechiul amplasament.
Pe de altă parte, prin sentința civilă nr.620/16.04.2014, pronunțată în dosarul_, la care a fost conexat și dosarul_ (ce interesează în prezenta cerere de revizuire) s-a respins acțiunea principală de uzucapiune, cererea de intervenție în interes propriu, precum și cererea conexă, aceasta din urmă formulată de N. I. G. în contradictoriu cu C. locală de Fond funciar Hulubești și cu C. Județeană Dâmbovița, având ca obiect nulitate parțială a titlului de proprietate eliberat în urma sentinței nr. 1647/2006.
Astfel, dacă în ceea ce privește identitatea de părți, condiția este îndeplinită (prin raportare la cererea conexă ), s-a observat însă că obiectul celor două cauze diferă, în primul proces obiectul fiind reprezentată de o plângere formulată în temeiul Legii nr.18/1991, iar în al doilea, constatarea nulității parțiale a unui titlu de proprietate emis ulterior pronunțării primei hotărâri.
Pentru considerentele mai sus expuse, neexistând identitate de obiect și cauză între cele două litigii ce au fost soluționate prin sentința civilă nr. 1647/2006 și nr. 620/2014, tribunalul a constatat neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art.322 pct.7 Cod pr.civilă, astfel că a respins cererea de revizuire.
În conformitate cu disp.274 Cod pr.civilă, a fost obligată revizuienta la plata către intimatul C. G. a sumei de 600 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Împotriva sentinței tribunalului a declarat recurs revizuenta N. I. G., criticând sentința ca nelegală și netemeinică.
Susține recurenta că instanța nu a analizat răspunsul său la întâmpinările formulate de C. L. Hulubești și nu a reținut că în loc să stăpânească suprafața totală de 9050 m.p., recurenta stăpânește doar 7350 m.p.
Arată recurenta că terenul de 7350 m.p. trebuie să îl aibă împreună cu sora sa, N. M.-V., iar în legătură cu suprafața de 1700 m.p. conform sentinței_, Primăria Hulubești a dat-o vecinilor, la MN - M. Ș. și MZ - C. G., aceștia stăpânind terenul recurentei în mod abuziv.
Se învederează că primarul a fost obligat să respecte cele două sentințe civile definitive și irevocabile și să elibereze două titluri de proprietate - unul pentru suprafața de 7350 m.p. pe numele recurentei și al surorii sale și al doilea, pe numele recurentei pentru suprafața de 1700 m.p., conform actului din 1958 și sentinței civile nr._, pe vechiul amplasament.
Mai arată recurenta că titlul de proprietate din 2011 nu este emis conform sentințelor, cuprinde doar 7350 m.p. pe numele său și al surorii sale și în loc să le dea terenul pe vechiul amplasament, le-a dat terenul la Distilărie, la o distanță de 7 km., nu pe vechiul amplasament, iar suprafața de 1700 m.p. nu a fost dată deloc recurentei, motiv pentru care a formulat acțiunea ce a format obiectul dosarului nr. 4088/2012.
Se arată de către recurentă că instanța de fond și cea de recurs i-au respins acțiunea, care greșit a fost conexată cu dosarul nr. 3295/2011, în care recurenta a fost intervenient deoarece C. G. voia să obțină hotărâre judecătorească pentru terenul recurentei în suprafață de aproape 700 m.p.
Susține recurenta că sentința civilă nr. 260/2014 este potrivnică sentințelor definitive și irevocabile nr._ și 2244/2009 deoarece acțiunea din dosarul nr. 4088/2012 i-a fost respinsă de Judecătoria Găești, cât și de instanța de recurs din Târgoviște.
Mai învederează recurenta că în loc să vadă realitatea și să facă dreptate, instanțele au susținut ilegalitățile Primarilor și ale Comisiilor de fond funciar, ce au făcut numai nedreptăți.Terenul recurentei, de 1700 m.p., este stăpânit, conform susținerilor recurentei, în mod abuziv, de vecini, iar C. Funciară Hulubești și Primarul nu iau nicio măsură.
Cererea de revizuire a fost formulată de avocatul recurentei, iar aceasta nu a fost de acord să fie amintit în cererea de revizuire dosarul 3295/2011 al lui C. G. și nici C. G., interesul recurentei fiind dosarul nr._, care nu trebuia să fie respins, ci rezolvat de instanțe.
Pentru aceste motive a formulat cererea de revizuire, pentru ca intimatul C. G. să fie scos din acțiune și din dosarul nr._, cerere pe care recurenta a depus-o cu un termen înainte de termenul la care s-a rămas în pronunțare, fără a se discuta nimic despre această cerere, astfel că solicită a se verifica existența acestei cereri în dosar.La ultimul termen de judecată s-a prezentat avocata intimatului C. G. și nu s-a discutat nimic despre cererea recurentei de a fi scos din cauză C. G..
Totodată, recurenta solicită să fie scutită de a plăti cheltuielile de judecată la care a fost obligată prin sentința recurată către intimatul C. G., deoarece nu a fost de acord ca acesta să fie trecut în acțiune - recurenta cerând revizuirea dosarului nr._ și nu a dosarului nr. 3295/2011 - iar onorariul a fost plătit pentru dosarul nr. 3295/2011, nu pentru dosarul de revizuire, în care intimatul C. G. dorea să obțină drept de proprietate pe terenul recurentei, pe care intimatul îl stăpânește în mod abuziv.Instanța de fond i-a respins acțiunea, ca și instanța de recurs, iar recurenta este obligată să-i plătească cheltuieli deși aceasta nu a fost de acord cu prezența lui C. G. în dosarul de față.
Recurenta apreciază că se încalcă drepturile omului de către Comisiile funciare, prin titlurile ilegale pe care le emit și de către instanțe.Precizează recurenta că nici bunica acesteia, C. S., nici recurenta și nici sora acesteia nu au fost membre CAP, stăpânind din moși strămoși în punctul L. Hulubești 9050 m.p., câștigând dreptul de proprietate prin cele două sentințe civile nr.2244/2009 și nr._, definitive și irevocabile, recurenta fiind nevoită să stea prin instanțe de peste 10 ani și să nu dețină la ora actuală decât 7350 m.p. teren și nici acesta tot - 900 m.p. fiind la Distilărie, în loc de vechiul amplasament, iar terenul de 1700 m.p., vecin cu cel de 7350 m.p. nu este deținut de către recurentă, ci de vecinii C. G. și M. Ș., recurenta fiind obligată de instanța de revizuire să îi plătească lui C. G. cheltuieli.
C. G. și M. Ș., susține recurenta, stăpânesc abuziv terenul său din anul 2006 deoarece C. L. și Județeană au eliberat recurentei și surorii sale, în anul 2002, titlu de proprietate numai pentru 5700 m.p. teren, în loc de 7350 m.p. pentru ambele și 1700 m.p.pentru recurentă.
Se solicită, pentru aceste motive, admiterea recursului și modificarea sentinței, admiterea cererii de revizuire, corectarea ilegalităților și scutirea de plata sumei de 600 lei, reprezentând cheltuieli de judecată către intimatul C. G., cu cheltuieli de judecată către recurentă, pe care să le suporte Primarul Comunei Hulubești, de la care pleacă toate ilegalitățile, fiind obligat să respecte două sentințe definitive și irevocabile -_ și 2244/2009 și nu a făcut-o.
Intimatul C. G. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentei la cheltuieli de judecată.
În esență, intimatul a susținut că cererea de revizuire întemeiată pe disp.art.322 pct.7 Cod pr.civilă își găsește aplicabilitate numai în ce privește hotărâri judecătorești definitive, potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate, iar în speța de față nu sunt pricini care au același obiect.În dosarul nr.1647/2006 este vorba despre o plângere pe legile fondului funciar, iar în dosarul civil nr._, obiectul cauzei este constatare nulitate titlu de proprietate.
S-a mai arătat că prima instanță a acordat un termen speial pentru ca revizuenta să precizeze cererea de revizuire și hotărârile judecătorești pe care le solicită a fi revizuite, iar aceasta a fost asistată de apărător ales și prezentă în fața instanței de judecată.
Pe fond, intimatul a susținut că revizuenta încearcă să inducă în eroare instanța pentru că, potrivit sentinței civile nr.2244/2009, terenul la care este îndreptățită revizuenta este de 7350 m.p., cei 1700 m.p. fiind incluși în această suprafață.Terenul pe care îl stăpânește intimatul C. G., a arătat acesta, în suprafață de 1270 m.p., nu este vecin cu al revizuentei, fiind situat în partea opusă.
Referitor la obligarea revizuentei la cheltuieli de judecată, s-a învederat că instanța de fond a procedat corect, partea care a pierdut procesul fiind obligată la cheltuieli de judecată față de cealaltă parte.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:
Sentința tribunalului cuprinde motivele pe care se sprijină, iar acestea nu sunt contradictorii ori străine de natura pricinii, motivarea răspunzând cerințelor prev.de art.261 alin.1 pct.5 Cod pr.civilă, arătându-se de către prima instanță care sunt argumentele de fapt și de drept în raport de care a fost pronunțată soluția dată, recurată de către revizuentă.
În conformitate cu disp.art.322 pct.7 alin.1 Cod pr.civilă, se poate cere revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate, statuându-se la art.322 pct.7 alin.2 că aceste dispoziții se aplică și în cazul când hotărârile potrivnice sunt date de instanțe de recurs, iar în cazul când una din instanțe este Înalta Curte de Casație și Justiție, cererea de revizuire se va judeca de această instanță.
Motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct.7 Cod pr.civilă permite revizuirea în cazul în care se ajunge la situația ca același proces să fie soluționat de două ori, pronunțându-se hotărâri contradictorii.
Pentru a fi incidente disp.art. 322 pct.7 Cod pr.civilă, se impune a fi vorba de hotărâri pronunțate în același litigiu, adică să existe tripla identitate de elemente: părți, obiect și cauză, iar hotărârile contradictorii să fi fost pronunțate în procese diferite.Considerentul pentru care a fost instituită obligativitatea îndeplinirii acestor condiții se datorează necesității de a se înlătura încălcarea principiului autorității de lucru judecat, situație care ar face imposibilă punerea în executare a hotărârilor care cuprind dispoziții potrivnice, prin interesul fiecărei părți de a se prevala de hotărârea care îi este favorabilă.
Prin sentința civilă nr.1647 din data de 15.12.2006 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._ s-a admis plângerea formulată de N. I. G., revizuenta din pricina de față, în contradictoriu cu C. L. de aplicare a Legii Fondului Funciar Hulubești și C. Județeană de aplicare a Legii Fondului Funciar Dâmbovița, intimatele fiind obligate să reconstituie petentei, în nume propriu, dreptul de proprietate și pentru suprafața de 1700 m.p.teren arabil pe raza comunei Hulubești, județul Dâmbovița.
Ulterior, prin încheierea din data de 21.05.2007 pronunțată în același dosar, s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurată în dispozitivul sentinței civile nr.1647 din data de 15.12.2006 pronunțată de Judecătoria Găești în sensul că intimatele vor fi obligate să reconstituie petentei în nume propriu dreptul de proprietate și pentru suprafața de 1700 m.p. teren arabil pe raza comunei Hulubești, jud.Dâmbovița, pe vechiul amplasament.
S-a susținut de către recurenta-revizuentă că sentința civilă nr. 620/16.04.2014 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._ este potrivnică sentinței civile nr.1647 din data de 15.12.2006 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._ .
Mai întâi de toate, se impune a se menționa că ulterior pronunțării sentinței civile nr.1647 din data de 15.12.2006 a Judecătoriei Găești, astfel cum a fost îndreptată material prin încheierea din data de 21.05.2007, a mai avut loc un proces, ce a format obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Găești, soluționat prin sentința civilă nr.2244 din data de 09.12.2009.Prin această din urmă sentință s-a admis în parte cererea formulată de petenta N. I. G. împotriva intimatelor C. L. de Fond Funciar Hulubești și C. Județeană de Fond Funciar Dâmbovița și intervenienta N. M. V., așa cum a fost completată și s-a constatat nulitatea titlului de proprietate nr._/14.01.2009 emis pe numele reclamantei pentru suprafața de 1700 m.p. teren arabil extravilan și a titlului de proprietate nr._/12.04.2002 emis pe numele reclamantei și al intervenientei.
Prin aceeași sentință a fost obligat Primarul . de președinte al Comisiei locale de fond funciar a . în posesie a reclamantei pe suprafața de 1700 m.p. teren intravilan pe vechiul amplasament, potrivit raportului de expertiză- completare 1 întocmit de expert I. V. ( culoarea galben în schița anexă de la fila 55).De asemenea, s-a dispus emiterea unui nou titlu de proprietate pe numele reclamantei și al intervenientei, în calitate de moștenitoare ale defunctei C. S., pentru suprafața totală de 1,4848 ha. din care 7350 m.p. teren curți construcții,arabil intravilan, livadă intravilan și zăvoi, potrivit raportului de expertiză - completare 2 întocmit de expert I. V. și schiței anexă a raportului de expertiză - completare 1 de la fila 55.
Totodată, s-a respins capătul cererii completatoare privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1000 m.p. teren intravilan în pct. „O.”, pe raza comunei Hulubești, jud. Dâmbovița, iar intimatele au fost obligate la câte 300 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Ulterior, prin sentința civilă nr.1147/24.08.2011, Judecătoria Găești a admis în parte cererea formulată de petenta N. I. G., în contradictoriu cu intimatele C. L. de Fond Funciar Hulubești și C. Județeană de Fond Funciar Dâmbovița și intervenienta N. M. V. și s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr.2244 din 9 decembrie 2009, pronunțate în dosarul nr._, în sensul că se va citi numele complet al reclamantei în tot cuprinsul dispozitivului ca fiind N. I. G. și nu I. G.,cum din eroare s-a trecut.
Prin aceeași sentință s-a lămurit dispozitivul sentinței menționate în sensul că s-a dispus și emiterea unui nou titlu de proprietate de numele reclamantei N. I. G. pentru suprafața de 1700 m.p. teren intravilan pe vechiul amplasament, potrivit raportului de expertiză - completare 1 întocmit de expert I. V. ( culoare galben în schița anexă de la fila 55 ), fiind respinse restul capetelor de cerere ca neântemeiate.
Împotriva sentinței civile nr. 1147 pronunțată la data de 24.08.2011 de către Judecătoria Găești a declarat recurs C. L. Hulubești de aplicare a Legii fondului funciar, iar prin decizia nr.21 din data de 10.01.2012, Tribunalul Dâmbovița a admis recursul și a modificat în parte sentința în sensul că s-a respins cererea de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 2244/09.12.2009, fiind menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
S-a reținut de către instanța de control judiciar că pe calea lămuririi, dispozitivul hotărârii nu poate fi modificat, ci doar clarificat înțelesul, întinderea ori aplicarea acestuia pentru a se asigura posibilitatea punerii în executare a hotărârii judecătorești.
Examinând cuprinsul sentinței recurate, tribunalul a constatat că instanța de fond a realizat o completare a dispozitivului sentinței civile nr. 2244/09.12.2009, în sensul că a dispus emiterea unui nou titlu de proprietate pe numele N. I. G. pentru suprafața de 1700 m.p. intravilan, pe vechiul amplasament, dispoziție inadmisibilă pe calea lămuririi dispozitivului hotărârii, reglementată de art.2811 Cod procedură civilă.
S-a arătat că prin această dispoziție, instanța de fond a procedat la o dublă reconstituire, neobservând că suprafața de 1700 m.p., astfel cum aceasta a fost identificată de expert, în schița anexă la completarea I a raportului de expertiză (fila 55) se include în suprafața de 7350 m.p.Că așa stau lucrurile, a reținut instanța de recurs, rezultă cu certitudine din însemnarea suprafețelor detaliate în raportul de expertiză completare nr 2, fila 100, unde rezultă un total de 7390 m.p., ce se învecinează în partea de Nord cu M. S.. În schița anexă de la fila 55, suprafața de 1700 m.p. evidențiată cu culoarea galben se învecinează la Nord tot cu M. S., astfel că, a conchis tribunalul, este evident că această suprafață este cuprinsă în totalul de 7390 m.p.
S-a mai arătat că dacă recurenta era nemulțumită de faptul că pentru întreaga suprafață de 7350 (7390 m.p.) s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pe numele său și al intervenientei, trebuia să facă recurs împotriva sentinței și să ceară ca suprafața de 7350 m.p. să fie diminuată cu suprafața de 1700 m.p. pentru care este doar ea îndreptățită la reconstituire.
Pentru considerentele mai sus expuse, tribunalul a admis recursul și a modificat în parte sentința civilă recurată, în sensul că a respins cererea de lămurire, menținând celelalte dispozițiile ale sentinței.
Referitor la sentința civilă nr.620 din data de 16.04.2014 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._ - a cărei anulare se cere de către revizuentă, pe motiv că este potrivnică sentinței civile nr.1647 din data de 15.12.2006 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._ - se reține că prin sentința civilă nr.620 din data de 16.04.2014 s-a respins acțiunea principală în constatarea uzucapiunii formulată de reclamantul C. G., în contradictoriu cu pârâta U. A. Teritorială . și s-a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta N. I. G. în dosarul nr._, având ca obiect constatare uzucapiune.
Prin aceeași sentință s-a respins cererea conexă formulată de N. I. G. în dosarul nr._, în contradictoriu cu C. L. de Fond Funciar Hulubești, județul Dâmbovița și C. Județeană de Fond Funciar Dâmbovița.
Prin cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei Găești, reclamantul C. G. a chemat în judecată pe pârâta U. A. Teritorială . ca prin sentința ce se va pronunța să se constate dreptul de proprietate pentru suprafața de 1.270 mp teren arabil intravilan, reprezentând curtea și grădina, dobândit prin uzucapiunea de 30 ani.
În cauza respectivă, a formulat cerere de intervenție în interes propriu N. I. G., susținând că terenul pe care îl solicită reclamantul aparține intervenientei.Aceasta a învederat că potrivit hotărârilor judecătorești, la punctul „L. Hulubești”, trebuie să dețină 9050 m.p., compus din 7350 m.p.teren proprietatea intervenientei și a surorii acesteia, N. M. V. și din suprafața de 1700 m.p. teren pe numele intervenientei conform Legii nr. 247/2005.
A menționat intervenienta că nici autoarea sa, C. S., nici intervenienta și nici sora sa, N. M. V., nu au fost membre CAP și au deținut până în anul 1995 întreaga suprafață de 9.050 mp, până la acapararea suprafeței de 1.700 m.p. de către reclamant și M. Ș..
La termenul din 19.03.2013, instanța a dispus conexarea dosarului nr._ la dosarul nr._ al aceleiași instanțe.
Prin acțiunea înregistrată sub nr. _ pe rolul Judecătoriei Găești, reclamanta N. I. G. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța în contradictoriu cu pârâtele C. locală de fond funciar Hulubești și C. județeană de fond funciar Dâmbovița, să se constate nulitatea parțială a titlului de proprietate nr._/18.05.2011, emis cu nerespectarea sentințelor civile nr.2244/2009 și nr.1647/2006, definitive și irevocabile.
S-a reținut de către Judecătoria Găești, prin sentința civilă nr.620 din data de 16.04.2014, cu privire la cererea conexă formulată de N. I. G., că din sentința civilă nr.2244/2009 coroborată cu soluția dată în privința lămuririi dispozitivului prin decizia civilă irevocabilă nr.21/2012, rezultă că intervenienta nu are dreptul de proprietate reconstituit decât pentru 7.350 m.p, iar suprafața de 1.700 m.p. teren intravilan face parte din această suprafață, chiar dacă a fost identificată distinct în expertiza întocmită în dosarul nr._ .
S-a mai arătat că din considerentele deciziei civile nr.21/2012 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._ /a1, rezultă că s-a statuat în mod irevocabil, deci cu putere de lucru judecat, că suprafața de 1.700 m.p., astfel cum aceasta a fost identificată de expertul I. V. în schița anexă la completarea I a raportului de expertiză (fila 55) se include în suprafața de 7.350 mp. Instanța a mai arătat că dacă reclamanta era nemulțumită de faptul că pentru întreaga suprafață de 7.350 (7.390 m.p.) s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pe numele său și al intervenientei N. M. V., trebuia să formuleze recurs împotriva sentinței și să ceară ca suprafața de 7.350 mp să fie diminuată cu suprafața de 1.700 m.p. pentru care este doar ea îndreptățită la reconstituire și doar în această variantă ar fi fost posibilă emiterea unui titlu de proprietate separat pentru 1.700 m.p. teren intravilan doar pe numele acesteia, cu evitarea dublei reconstituiri a dreptului de proprietate pentru același teren, atât ca moștenitoare, alături de sora sa, cât și în nume propriu.
În consecință, instanța a conchis că nu este întemeiată cererea de constatare a nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/2011, care în privința terenului intravilan respectă în totalitate sentința civilă nr.2244/2009, așa cum a fost identificat terenul ca suprafață, . expertiza la care face trimitere dispozitivul sentinței.
Se impune a se preciza, mai întâi de toate, că de vreme ce în cauza de față, revizuenta a solicitat revizuirea sentinței civile nr.620 din data de 16.04.2014 pronunțată de Judecătoria Găești, sentință în care, în calitate de parte, a figurat și C. G., în mod evident în cererea de revizuire este necesar a figura ca parte toate părțile din pricina soluționată prin sentința respectivă, printre care și C. G..
În consecință, faptul că la Tribunalul Dâmbovița, s-a depus la dosar, la data de 25.03.2015, o cerere din partea revizuentei ( fila 17), prin care aceasta solicita scoaterea din cauză a intimatului C. G., pe motiv că acesta nu este parte în dosarul nr._ și nici în dosarele anterioare, ce au fost indicate, pretinzându-se de către revizuentă că în mod greșit s-a conexat dosarul nr._ la dosarul nr._, nu putea conduce la concluzia că în mod greșit a figurat ca parte la prima instanță, în cererea de revizuire, în calitate de intimat, și C. G., din moment ce, după cum s-a arătat mai sus, acesta figurează ca parte în cauza soluționată prin sentința civilă nr.620 din data de 16.04.2014 a Judecătoriei Găești, a cărei revizuire s-a cerut.
Dacă în ceea ce privește identitatea de părți, condiția este îndeplinită (prin raportare la cererea conexă ) obiectul și cauza celor două pricini diferă, în primul proces, ce a format obiectul dosarului nr._, fiind vorba de o plângere formulată în temeiul Legii nr.18/1991, iar în al doilea, ce a format obiectul dosarului nr._, conexat la dosarul nr._, ambele dosare soluționate prin sentința civilă nr.620 din data de 16.04.2014 a Judecătoriei Găești, s-a cerut constatarea nulității parțiale a unui titlu de proprietate emis ulterior.
În consecință, pentru considerentele mai sus arătate, în mod corect a conchis prima instanță, învestită cu soluționarea cererii de revizuire întemeiată în drept pe disp.art.322 pct.7 Cod pr.civilă, că în cauză nu sunt întrunite condițiile necesare pentru a fi incident acest motiv de revizuire, respingând cererea de revizuire.
În conformitate cu disp.art.274 alin.1 Cod pr.civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
De vreme ce în mod corect prima instanță a respins cererea de revizuire, iar intimatul C. G. a solicitat oligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, apare ca fiind corectă și soluția de obligare a revizuentei, aflată în culpă procesuală, la plata către acest intimat, în temeiul disp.art.274 alin.1 Cod pr.civilă,
a sumei de 600 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat suportat de intimat în cauza de față, la prima instanță, conform chitanței aflată la fila 20 în dosarul nr._ al Tribunalului Dâmbovița, nefiind vorba, astfel cum pretinde recurenta, de onorariul de avocat ce ar fi fost plătit de către intimatul C. G. în cauza anterioară, soluționată prin sentința civilă nr. 620/16.04.2014 pronunțată de Judecătoria Găești.
Concluzionând, pentru considerentele ce preced, Curtea privește recursul de față ca nefondat, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă îl va respinge ca atare, în cauză nefiind incidente motivele de casare sau de modificare a sentinței prev.de art.304 pct.5, 7, 9 și art.3041 Cod pr.civilă, invocate practic de recurentă în motivarea recursului, sentința atacată fiind legală și temeinică.
În temeiul disp.art.274 alin.1 Cod pr.civilă, recurenta va fi obligată să plătească intimatului C. G. suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat suportat de acest intimat în recurs, potrivit chitanței doveditoare nr.30 din data de 07.09.2015, depusă la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de revizuienta N. I. G., domiciliată în orașul Găești, ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 572/22 aprilie 2015 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații C. L. de Fond Funciar Hulubești, cu sediul în ., U. A. Teritorială . în ., C. Județeană de Fond Funciar, cu sediul în Târgoviște, ., județul Dâmbovița și C. G., domiciliat în comuna Hulubești, ., județul Dâmbovița.
Obligă recurenta să plătească intimatului C. G. suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 7 septembrie 2015.
Președinte, Judecători,
V.-A. P. C.-P. B. E.-S. L.
Grefier,
N. M.
Red.VAP
Tehnored.NM
2 ex./28.09.2015
d.f._ Tribunalul Dâmbovița
j.f. B. Brînzică
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
| ← Anulare act. Decizia nr. 985/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 574/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
