Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 1576/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Decizia nr. 1576/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 14-11-2013 în dosarul nr. 1191/55/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928

SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR._

DECIZIA CIVILĂ NR. 1576/R

Ședința publică din 14 noiembrie 2013

PREȘEDINTE: M. G.

JUDECĂTOR: C. P.

JUDECĂTOR: A.-M. N.

GREFIER: R. P.-D.

Pe rol se află judecarea recursului, formulat de reclamanta B. V., împotriva deciziei civile nr. 274/03.07.2013 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._, în contradictoriu cu pârâta M. E., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reclamanta-recurentă, personal, lipsind pârâta-intimată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

După deschiderea dezbaterilor, verificarea actelor și lucrărilor de la dosar, s-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care, reclamanta depune la dosar dovada plății taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei și un set de acte, în susținere. Declară că s-au făcut unificări la nivelul imobilului, s-a realizat reapartamentarea acestuia, prin care în final s-a dorit scoaterea sa din imobil, deși are calitate de proprietar. Numărul 7 care i-a aparținut trebuia preluat de pârâta-recurentă, iar a reclamantei i-ar fi revenit nr. 27. Mai arată că a formulat și plângere la Procurorul DNA, pentru a demonstra că apartamentul său nu urmează a fi retrocedat. Mai declară că pârâta și-a părăsit apartamentul de la nr. 17, situat la etajul I, s-a mutat la parterul imobilului, unde a obținut nr. 7, care aparținuse reclamantei. Față de aceste considerente se solicită admiterea recursului.

Notă

După dezbateri, dar înainte de deliberare și pronunțarea deciziei, se constată depuse, prin adresă de înaintare un set de acte, cusute din eroare la un alt dosar.

CURTEA

În deliberare, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 274/03.07.2013 pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul A. a respins apelul petentei B. V. în contradictoriu cu pârâta intimată M. E. împotriva Sentinței civile nr. 2883/2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul civil_, fără cheltuieli de judecată.

Adoptând această soluție, tribunalul a menținut soluția instanței de fond și a constatat că Judecătoria, atunci când a pronunțat hotărârea atacată, a avut în vedere o stare de fapt corectă, susținută de probatoriul administrat.

Fondul cauzei și al nemulțumirii petentei-apelante este acela că, în condițiile în care, datorită unor succesiuni de apartamentări și renumerotări ale apartamentelor din imobilul situat în A., Piața A. I. nr.10, s-au creat situații administrative de natură a crea unele confuzii cu privire la numărul unor apartamente.

Ori tocmai această situație s-a impus a fi clarificată printr-un demers al Primăriei A..

Apelanta a considerat că Sentința civilă nr._/2012 a Judecătoriei A. nu a rezolvat fondul problemei în sensul că i se încalcă dreptul de proprietate.

S-a menționat ca această împrejurare nu se poate însă reține întrucât, chiar dacă apelanta, prin renumerotarea administrativă a apartamentelor, în sensul că apartamentul nr. 7, în care locuiește, în mod firesc trebuie să fie apartamentul nr. 25 ca fiind cel real deoarece se află la etajul II al imobilului arătat mai sus, nu influențează asupra dreptului acesteia de proprietate, apelanta crezând că în momentul în care apartamentul intimatei M. E. va fi renumerotat cu nr. 7, aceasta duce implicit și la modificarea regimului juridic al imobilului, respectiv al pierderii dreptului său de proprietate.

Aceste aspecte nu au însă nici o legătură, întrucât de-a lungul timpului, mai ales după anul 1945, au fost situații în care, când au fost preluate de stat mai multe imobile și unde s-au făcut reîmpărțiri și renumerotări administrative de apartamente, acestea nu au fost evidențiate în cartea funciară.

Chiar dacă apelanta este proprietar asupra unui apartament dobândit prin cumpărare, acest drept de proprietate nu îi este încălcat în nici un fel, la fila 42 dosar existând și cartea funciară din care rezultă dreptul de proprietate al apelantei asupra apartamentului său dobândit prin cumpărare, iar faptul că apartamentul poartă nr. 25 și nu nr. 7, cât a fost inițial, nu face altceva decât să rezolve starea de fapt cu privire la numerotarea apartamentelor care nu a corespuns situației faptice.

Nefiind motive pentru schimbarea hotărârii, aceasta fiind temeinică și legală, în baza art. 296 C.pr.civ., tribunalul a respins apelul petentei B. V. în contradictoriu cu pârâta intimată M. E. împotriva Sentinței civile nr. 2883/2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul civil_ .

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen, petenta B. V., care a fost motivat în drept cu disp. art. 304 pct. 9 C.pr.civ.

Recurenta nu a indicat norma de drept care să fi fost interpretată sau aplicată greșit de către tribunalul, însă reiterat motivele care au determinat-o să promoveze prezenta plângere împotriva Încheierii de CF.

În acest sens, recurenta a susținut că prin încheiere se intabulează d-na M. E., ca proprietar asupra imobilului înscris în CF, având ca efect încălcarea dreptului său de proprietate, pentru că, urmare a operațiunii de întabulare în CF a d-nei M. E., practic, dreptul de proprietate al petentei nu mai există.

Sentința judecătorească nr._/15.12.2012, emisă de Judecătoria A. în baza căreia s-a efectuat operațiunea de înscriere în CF, a fost pronunțată într-un litigiu în care nu este finalizat, în sensul că s-a formulat plângere penală împotriva d-lui expert P. A. care a efectuat lucrarea tehnică în cauză, precum și plângere împotriva Ordonanței si Rezoluției Procurorului.

Recurenta a mai susținut că, prin sentință nu s-a îndreptat eroarea materială a numerotării greșite a unor apartamente din imobilul P-ța A. I. nr.10, ci, sentința a generat o situație nelegală de sistări de cărți funciare și deschideri de noi cărți funciare; prin situația generată, respectiv în speță, efectuarea mențiunilor din CF în baza încheierilor atacate, s-a adus atingere dreptului său de proprietate asupra apartamentului pe care l-a cumpărat, în mod legal.

Recurenta afirmă că nu doar nr. apartamentului a fost modificat, în condițiile în care s-a deschis o nouă carte funciară, pentru că modificarea nr. de apartament presupunea menținerea aceleiași CF, astfel se impunea doar modificarea nr. administrativ al apartamentului în care locuiește.

Soluționând apelul, Tribunalul A., în mod nelegal, a respins calea de atac exercitată în cauză, fiind incident motivul de nelegalitate reglementat de art. 304 pct.9 Cod pr.civ. instanța pronunțând o decizie nelegală, efect al interpretării și aplicării greșite a legii la o situație de fapt pe deplin dovedită, dedusă judecății.

Deși prin acțiunea de la Judecătorie, inclusiv în apel s-a criticat modul nelegal în care se realizează modificarea numerelor de apartamente, modificare ce trebuia realizată doar prin procedura administrativă, nu prin acțiuni de sistări și deschideri de cărți funciare, instanța de apel în considerentele deciziei atacate face referire doar la schimbarea administrativă a apartamentelor netranșând, nesoluționând problema dedusă judecății, vizând operațiunea de sistare și de deschidere de CF.

Or, operațiunea de modificare a numerelor administrative, trebuia realizată doar pe cale administrativă, această operațiune nejustificând sub nici o formă operațiunile de radieri și deschideri de CF.

Intimata, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare în termenul prev. de art.308 alin.2 C.pr.civ., acesta fiind depusă doar la la data de 12.11.2013, în condițiile în care termenul de judecată a fost fixat pentru 14.11.2013, iar citația pentru acest termen i-a fost transmisă la data de 30.10.2013.

Curtea, analizând recursul reclamantei, prin prisma motivelor invocate, cu aplicarea dispozițiilor art. 299 și umr. C.pr.civ. rap. la art. 312 C.pr.civ., va constata că acesta este neîntemeiat, în cauză nefiind incident motivul de modificare prev. de art. 304 pct. 9 C.pr.civ., în sensul precizat de petenta – recurentă.

Astfel, curtea va constata că Tribunalul A. a reținut în mod corect faptul că prin sentința civilă nr._/ 2012 a Judecătoriei A. nu i se încalcă dreptul de proprietate al petentei – recurente prin renumerotarea administrativă a apartamentelor în sensul că, apartamentul nr. 7, în care locuiește aceasta, în mod firesc trebuie să fie apartamentul cu nr. 25, ca fiind cel real, deoarece se află la etajul II al imobilului indicat, fapt care nu influențează asupra dreptului acesteia de proprietate.

Recurenta apreciază în mod nejustificat că, în momentul în care apartamentul în care locuiește intimata va fi renumerotat cu nr. 7 aceasta va duce implicit la modificarea regimului juridic al imobilului, respectiv la pierderea dreptului său de proprietate.

Aceste aspecte nu au însă nici o legătură cu încălcarea dreptului de proprietate deoarece, de-a lungul timpului, mai ales după anul 1945 au fost situații în care, când s-au preluat de către Stat mai multe imobile și unde s-au făcut reîmpărțiri și renumerotări administrative de apartamente, acestea nu au fost evidențiate în cartea funciară.

Chiar dacă recurenta este proprietar asupra unui apartament dobândit prin cumpărare, acest drept nu îi este încălcat în nici un fel, cartea funciară atestând fără echivoc dreptul de proprietate al recurentei asupra apartamentului său, dobândit prin cumpărare, iar faptul că apartamentul recurentei poartă în prezent nr. 25 și nu nr. 7, care a fost inițial, nu face altceva decât să rezolve stare de fapt cu privire la numerotarea apartamentelor care nu a corespuns situației faptice.

Pentru aceste considerente și observând și limitele instituției plângerii împotriva încheierii de CF, respectiv disp. art. 50-51 din L. 7/1996 – republicată, rap. la art. 48 din același act normativ, curtea, în temeiul prevăzute art. 312 C.pr.civ. rap. la art. 304 pct. 9 C.pr.civ., va respinge recursul declarat de petenta B. V. împotriva deciziei civile nr.274/03.07.2013 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ .

Va constata că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 274 C.pr.civ. întrucât intimata nu a dovedit efectuarea unor cheltuieli de judecată în prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge recursul declarat de petenta B. V., împotriva deciziei civile nr. 274/03.07.2013 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ .

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 14.11.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

M. G. C. P. A.-M. N.

GREFIER,

R.

P.-D.

Red. C.P.. – 28.11.2013

Tehnored. R.P.D./2 ex. – 29.11.2013

Instanța de fond: Judecătoria A. – Judecător: A. O.

Instanța de apel: Tribunalul A. – Judecători: H. O. și A. Ș..

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 1576/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA