Rectificare carte funciară. Decizia nr. 427/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 427/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 19-03-2013 în dosarul nr. 29641/325/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 427
Ședința publică din 19 martie 2013
PREȘEDINTE: M. L.
JUDECĂTOR: D. C.
JUDECĂTOR:C. R.
GREFIER: I. P.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții P. G. și P. C. D. împotriva deciziei civile nr. 848/A/27.11.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul M. Timișoara, prin Primar, având ca obiect rectificare CF.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, s-a prezentat reclamantul P. G., asistat de av. Mitar G., care se prezintă și pentru reclamanta lipsă P. C. D., iar, pentru intimatul M. Timișoara, prin Primar, c.j. S. V..
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care, se constată că, prin registratura instanței, s-a depus la data de 15.03.2013, întâmpinare formulată de către intimatul M. Timișoara, prin Primar, pe care instanța, în raport de data depunerii și de prevederile art. 308 alin. 2 C.proc.civ., o califică ca fiind concluzii scrise; un exemplar s-a comunicat cu reprezentantul reclamanților .
Reprezentantul reclamanților a depus la dosar dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 4 lei și 1 leu timbru judiciar și împuternicire avocațială, arătând că nu solicită acordarea unui termen pentru studierea actului comunicat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamanților a solicitat admiterea recursului și casarea hotărârii recurate, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la Judecătoria Timișoara, arătând că în mod greșit prima instanță a soluționat cauza pe excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. Timișoara, prin Primar.
Reprezentanta pârâtului a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii recurate, ca temeinică și legală, deoarece în mod corect prima instanță a reținut excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului.
CURTEA,
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civila nr._/24.04.2012 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Timișoara a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului și a respins acțiunea formulată de reclamanții P. G. și P. C. D. în contradictoriu cu pârâtul M. Timișoara prin Primar, având ca obiect rectificare C.F.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanța a reținut că prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 7/1996 cu modificările ulterioare se reglementează procedura administrativă ce trebuie urmată în cazul în care se solicită înscrierea sau radierea unor mențiuni din cartea funciară.
În cazul de față, din cuprinsul CF nr._ Timișoara ( f. 6, 7) a reieșit că reclamanții sunt proprietarii imobilului situat în Timișoara, ., având o cotă de proprietate de 1/1 parte, astfel că, pentru efectuarea oricăror modificări cu privire la imobilul ce le aparține, trebuie să se adreseze serviciului de carte funciară cu o cerere și să urmeze procedura legală impusă în acea situație. Faptul că, în prealabil, trebuie să obțină anumite autorizații de la autoritățile publice locale sau alte instituții pentru a da eficiență solicitărilor de radiere sau intabulare a unui drept de proprietate nu conferă acestor autorități, în cazul de față, unității administrativ teritoriale municipale, calitate procesuală pasivă în acțiunea având ca obiect radierea sau intabularea unui imobil în cartea funciară, deoarece M. Timișoara nu are obligația legală de a efectua aceste operațiuni.
Judecătoria a apreciat că susținerile reclamanților în sensul că organele administrației publice locale ar refuza eliberarea autorizațiilor necesare intabulării dreptului de proprietate asupra construcțiilor, fără suport probatoriu, nu deschide calea acțiunii ce face obiectul prezentului dosar, deoarece refuzul unei autorități de a elibera un act poate fi cenzurat pe cale judecătorească în condițiile reglementate de legea contenciosului administrativ, iar nu a dreptului comun, numai în acest fel fiind posibilă verificarea legalității și temeiniciei unui act administrativ.
Cu privire la calitatea procesuală pasivă a pârâtului, prima instanță a constatat că reclamanții nu au solicitat obligarea acestuia la eliberarea unui act sau autorizații, ci la radierea unui imobil și intabularea altuia, aspect menționat atât în acțiunea inițială, cât și în precizarea solicitată de către instanță, în temeiul art. 129 Cod procedură civilă (f. 30), obligație pe care acesta nu o are, lipsind astfel identitatea între persoana chemată în judecată și cea despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.
Față de cele de mai sus, văzând și dispozițiile art. 137 Cod procedură civilă, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului și pe cale de consecință, a respins acțiunea ca fiind introdusă față de o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții P. G. și P. C. D., solicitând admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, întrucât nu au solicitat ca M. Timișoara să fie obligat la intabulare, ci constatarea existenței construcțiilor legal construite și intabularea în cartea funciara.
Apelanții au menționat că prevederile art. 47 din L 7/1996 nu instituie o procedura obligatorie de înscriere în CF in sensul că părțile nu se pot adresa instanței mai înainte de a se fi adresat OCPI, astfel cum a sugerat instanța de fond.
În drept, au invocat disp. art. 282, 297 alin.1 C.pr.civ.
Prin decizia civilă nr. 848/27.11.2012 pronunțată în dosarul cu același număr, Tribunalul T. a respins apelul declarat de apelanții P. G. și P. C. D., împotriva hotărârii primei instanțe, fără a acorda cheltuieli de judecată.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că nu este întemeiată critica apelanților cu privire la faptul că prima instanță a soluționat în mod greșit cauza prin admiterea unei excepții.
Conform dispozițiilor art. 137 alin. 1 C.pr.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Prin Decizia nr. 64/1999 a CC, publicată în M.O. nr. 249 din 2 iunie 1999 s-a stabilit că art. 137 C.pr.civ. este constituțional în raport cu dispozițiile art. 21 alin.1 din Constituție; accesul liber la justiție nu trebuie confundat cu procedurile judecătorești stabilite de lege în temeiul art. 125 alin. 3 ( art. 126 alin.2 C.p.civ.) din Constituția României. In cadrul „procedurii de judecată” sunt incluse și rezolvările excepțiilor invocate în cursul procesului, excepții care pot fi de procedură sau de fond. Prevederile art. 137 C.p.civ. reglementează doar ordinea în cadrul judecății, iar nu întreaga problematică a excepțiilor, în scopul de a evita o judecată inutilă sau efectuarea unor acte de procedură care apoi ar trebui refăcute de altă instanță. Prevederile art. 137 C. pr. civ. asigură o legală administrare a justiției și se înscriu în spiritul principiilor constituționale de dreptate și justiție.
S-a constatat că prima instanță s-a pronunțat cu precădere și motivat asupra excepției lipsei calității procesual pasive a pârâtului, dând eficiență dispozițiilor legale enunțate.
Acțiunea civilă reprezintă ansamblul mijloacelor procesuale prin care, în cadrul procesului civil, se asigură protecția dreptului subiectiv civil – prin recunoașterea sau realizarea lui, în cazul în care este încălcat sau contestat – ori a unei situații juridice ocrotite de lege. Pentru exercițiul acțiunii civile trebuie îndeplinite cumulativ patru condiții: drept, interes, capacitate procesuală și calitate procesuală.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titularul al dreptului în raportul juridic dedus judecății - calitatea procesuală activă – și, pe de altă parte, între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic – calitate procesual pasivă.
Reclamantul fiind cel care pornește acțiunea trebuie să justifice atât calitatea procesual activă, cât și calitatea procesual pasivă a pârâtului. Sancțiunea privind lipsa calității procesuale este respingerea acțiunii.
În speța dedusă judecății, în mod legal a reținut judecătoria că pârâtul nu are calitate procesual pasivă, raportat la petitul acțiunii, în condițiile în care reclamanții nu au solicitat obligarea acestuia la eliberarea unui act sau autorizații, ci la radierea unui imobil și intabularea altuia, astfel că lipsește identitatea între persoana chemată în judecată și cea despre care se pretinde că este obligată în raportul juridic dedus judecății.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termen legal, reclamanții P. G. și P. C. D., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Timișoara.
În motivare, au arătat că atât prima instanță, cât și cea de apel, au analizat în mod neprocedural alte aspecte, care exced analizei excepției lipsei de calitate procesuală pasivă a municipiului Timișoara, pentru a crea un plus de legitimitate respingerii cererii pe excepția lipsei de calitate procesuală a municipiului Timișoara.
Se mai arată că reclamanții au realizat, în baza unei autorizații, o construcție pe care sunt în imposibilitate de a o intabula pentru faptul că Primăria Timișoara nu le eliberează Autorizația de funcționare în baza căreia să se poată intabula cu această construcție. Au solicitat de mai multe ori eliberarea acestei autorizații de funcționare, dar, sub diferite motive, sunt mereu refuzați. În aceste condiții este firesc să solicite intabularea construcției în contradictoriu cu municipiul Timișoara, întrucât nu reușesc să se intabuleze datorită opoziției pârâtei, urmând ca, pe cale judiciară, să se stabilească dacă poziția pârâtei este legală și corectă, sau dimpotrivă, li se fac greutăți artificiale.
Se mai arată că nu au solicitat ca M. Timișoara să fie obligat la intabulare, iar, pornind de la acesta premisă falsă, s-a concluzionat că în speță M. Timișoara nu poate avea calitate procesuală pasivă, întrucât nu poate fi obligat la intabulare. În realitate, M. Timișoara are calitate procesuală pasivă întrucât din cauza acestuia reclamanții nu reușesc să-și intabuleze casa, urmând ca în cadrul procesului să se facă o cercetare judecătorească în urma căreia se va vedea dacă poziția Municipiului este legală sau nu.
În drept: art. 304 pct.8 și 312 (3) Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâtul M. Timișoara, prin Primar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și neîntemeiat, și menținerea ca legală a hotărârii recurate, arătând că în mod întemeiat instanța de fond și apoi instanța de apel au admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Timișoara prin Primar, raportat la petitul acțiunii.
Nu a fost indicat temeiul de drept al întâmpinării.
Examinând decizia atacată, prin prisma motivelor invocate, în limitele trasate de art. 304 și 306 alin. 2 C.proc.civ., față de prev. art. 22 și 47 din Legea nr. 7/1996 rep., coroborate cu disp. art. 299 și urm. C.proc.civ., curtea constată că prezentul recurs nu este întemeiat, atât Judecătoria Timișoara, cât și Tribunalul T. pronunțând hotărâri temeinice și legale pentru considerentele expuse în cuprinsul acestora și pe care instanța de recurs și le însușește în întregime.
Astfel, raportat la petitele acțiunii civile cu a cărei soluționare reclamanții au învestit instanța de judecată, s-a reținut în mod just faptul că pârâtul M. Timișoara nu legitimează calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât nu deține niciun drept asupra imobilului în litigiu și nu are nicio obligație legală sau contractuală de a proceda la intabularea construcției în cartea funciară.
Faptul că pârâtul nu ar fi eliberat autorizația de funcționare a construcției edificate de reclamanți, pentru ca aceștia să procedeze la înscrierea imobilului în cartea funciară, chiar real de ar fi, nu este de natură să legitimeze calitatea procesuală pasivă în prezentul litigiu, astfel cum a fost promovat, prin avocat, întrucât există o neconcordanță între petitele acțiunii și motivele invocate de reclamanți, în prezenta cale de atac, neconcordanță ce nu a fost eliminată prin precizarea de acțiune solicitată de prima instanță, în exercitarea corectă a rolului său activ.
Argumentele invocate de reclamanți nu pot fi valorificate în cadrul prezentei acțiunii, astfel cum a fost formulată și precizată, raportat la prevederile art. 47 din Legea nr. 7/1996, care au fost corect reținute de către Judecătorie, dar și ale art. 22 din același act normativ ( în prezent, art. 885 alin. 2 și 4 din NCC).
Primul text de lege arătat prevede o procedură administrativă obligatorie pentru înscrierea oricărui drept în cartea funciară, care nu a fost urmată de către reclamanți, deși aceștia nu au invocat drepturi dobândite în raport cu alte persoane fizice sau juridice, cu atât mai puțin în contradictoriu cu pârâtul M. Timișoara, astfel că, raportat la această situație nu se poate reține justificarea calității procesuale pasive a acestuia.
În ce privește cea de-a doua prevedere legală, față de conținutul cărții funciare, în care figurează doar reclamanții, pârâtul M. Timișoara nu poate deține calitatea de pârât în cadrul prezentului litigiu, ce are ca obiect constatare drept de proprietate și înscrierea acestuia în cartea funciară.
Refuzul invocat al pârâtului nu poate fi cercetat în prezenta cauză, raportat la obiectul acțiunii, astfel cum a fost formulat și precizat, reclamanții nealegând calea procesuală aptă să conducă la realizarea dreptului pretins.
Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor legale invocate, coroborate cu prevederile art. 137 alin. 1 și art. 299 și urm. C.proc.civ., curtea constată că prezentul recurs nu este întemeiat, astfel că, în baza art. 312 alin. 1 C.proc.civ., îl va respinge.
Față de prevederile art. 274 C.proc.civ., curtea nu va acorda cheltuieli de judecată în recurs, ca nesolicitate de către părți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții P. G. și P. C. D. împotriva deciziei civile nr. 848/A/27.11.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul M. Timișoara, prin Primar.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 19.03.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M. L. D. C. C. R.
GREFIER,
I. P.
Red. C.R./26.03.2013
Tehnored. I.P. 2 ex./ 22.04.2013
Instanța de apel: Tribunalul T., jud. C. P., L. V.
Prima instanță: Judecătoria Timișoara, jud. M. B.
| ← Modificare act constitutiv persoană juridică. Hotărâre din... | Legea 10/2001. Decizia nr. 1448/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA → |
|---|
