Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 793/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Decizia nr. 793/2014 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 14-10-2014 în dosarul nr. 244/290/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928

SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR._

DECIZIA CIVILĂ NR. 793

Ședința publică din 14 octombrie 2014

PREȘEDINTE: M. L.

JUDECĂTOR: DANILEA C.

JUDECĂTOR: C. R.

GREFIER: I. P.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul C. L. al municipiului Reșița împotriva deciziei civile nr. 37/A/24.02.2014 pronunțată de Tribunalul C.-S. – Secția I Civilă în dosar nr._, în contradictoriu cu pârâții O. de C. și Publicitate Imobiliară C.-S. și . C.-S., prin lichidator SCP Magister SPRL C.-S. și intervenienta A. I. Deșeuri C.-S., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.

La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat pentru reclamantul recurent C. L. al municipiului Reșița, c.j. Albai R., lipsă pârâții intimați O. de C. și Publicitate Imobiliară C.-S. și . C.-S., prin lichidator SCP Magister SPRL C.-S. și intervenienta intimată A. I. Deșeuri C.-S..

Procedura legal îndeplinită.

După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care, reprezentanta reclamantului recurent depune la dosar delegație de reprezentare, și, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta reclamantului recurent a solicitat admiterea recursului și modificarea în tot a hotărârii recurate, cu consecința anulării Încheierii de CF nr._/15.11.2012 a O.C.P.I. C.-S. și radierea din cuprinsul CF nr._ Reșița a înscrierii făcute în temeiul acestei încheieri, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru și timbru judiciar.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului civil de față constată:

Prin decizia civilă nr. 37/A/24.02.2014, Tribunalul C.-S. – Secția I Civilă a respins apelul declarat de C. L. al Municipiului Reșița împotriva sentinței civile nr. 1771/21.06.2013 pronunțată de Judecătoria Reșița.

Pentru a pronunța astfel, tribunalul a avut în vedere faptul că prin încheierea nr._/20.11.2013, dată de O. de C. și Publicitate Imobiliară C.-S. – Biroul de C. și Publicitate Imobiliară Reșița, a fost radiată poziția 2 din partea C în baza actului notarial nr.3310 din 14.11.2013 emis de D. F. sub C.2 din cartea funciară_ UAT Reșița; în baza declarației autentificate cu nr.3310, din 14.11.2013, emisă de D. F., a fost radiată intabularea dreptului de comodat, intabulat cu încheierea nr._/15.11.2013 sub C2, în favoarea . SRL sub C4 din cartea funciară_ UAT Reșița.

Pe cale de consecință, situația din Cartea Funciară prezentă este identică cu situația de carte funciară anterioară încheierii nr._/15.11.2012, iar plângerea reclamantului C. L. al Municipiului Reșița este rămasă fără obiect.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, reclamantul C. L. al municipiului Reșița prin Primar, solicitând modificarea ei și a sentinței în tot, cu consecința admiterii plângerii sale de CF.

Recursul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 6 și pct. 9Cod pr. civ., iar în fapt pe mai multe argumente de nelegalitate.

În concret, s-a susținut că hotărârea din apel este nemotivată corespunzător, rezumându-se la o redare a situației de fapt pe care a prezentat-o eronat, arătându-se că prin Încheierea nr._/20.11.2013, a Oficiului de C. și Publicitate Imobiliară Reșița a fost radiată poziția 2 din partea C, în baza actului notarial nr. 3310/14.11.2013, fiind radiată intabularea dreptului de comodat înscris în favoarea . C.-S. prin Încheierea nr._/15.11.2012 și că, din această cauză, plângerea de CF a rămas fără obiect.

Decizia din apel nu menționează dispozițiile legale care o susțin și nici motivele pentru care Tribunalul C.-S. a înlăturat cererile instituției reclamante, motiv pentru care se consideră că au fost nesocotite dispozițiile art. 261 alin. 1 Cod pr. civ. și jurisprudența CEDO în materie.

Dacă s-ar fi analizat susținerile din apel ale reclamantei s-ar fi putut constata justețea susținerilor sale, mai precis faptul că deși terenul de 3000 mp din CF 1989 Reșița Română a fost legal concesionat gratuit pentru 49 ani, Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „I. Deșeuri C.-S.”, aceasta din urmă nu putea să-l concesioneze unui terț decât cu aprobarea prealabilă a comodantului, acord care în cauză nu a fost dat.

Prin urmare, . SRL, în mod nelegal și-a înscris dreptul de comodat ca efect al Încheierii de CF nr._/15.11.2012 a O.C.P.I. C.-S. – Biroul de C. și Publicitate Imobiliară Reșița, motiv pentru care se impune admiterea acesteia.

Examinând decizia atacată prin prisma motivelor de recu7rs invocate și pe baza probelor de la dosar, se constată că recursul declarat în cauză este nefondat.

Rezultă, într-adevăr, că deși decizia din apel nu conține o amplă motivare în fapt și în drept, expune totuși argumentele deduse din schimbarea notărilor din CF (intervenite ulterior emiterii Încheierii de CF a cărei anulare se cere) care au îndreptățit instanța la pronunțarea soluției de respingere a apelului instituției reclamante.

Prin urmare, nu se poate reține o nesocotire a dispozițiilor art. 261 alin. 1 Cod pr. civ. Cod pr. civ. câtă vreme instanța de control judiciar are suficiente elemente pentru a putea verifica dacă instanța de apel a făcut o corectă interpretare a probelor și o corectă aplicare a legii.

Privită din acest punct de vedere, Curtea constată că soluția de principiu pronunțată de Tribunalul C.-S. nu se impune a fi modificată – astfel cum a solicitat reclamantul în recursul său – și aceasta, pentru următoarele considerente:

În primul rând, ceea ce a urmărit să obțină instituția reclamantă prin formularea plângerii de CF împotriva Încheierii de CF nr._/15.11.2012 – respectiv radierea din CF nr._ Reșița a înscrierii dreptului de folosință gratuită asupra terenului de 3000 mp în favoarea . SRL - s-a realizat după înregistrarea acestei plângeri, mai precis după respingerea ei de către Judecătoria Reșița.

Astfel, de comun acord la 14.11.2013, reprezentanții Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „I. Deșeuri C.-S.” și ai . SRL au convenit rezilierea contractului de comodat nr. 1/18.01.2011 (a cărui înscriere în CF s-a dispus prin Încheierea de CF nr._/15.11.2012 a cărei anulare s-a cerut prin plângerea de CF) iar, ca o consecință firească a acestei înțelegeri, prin Încheierea de CF nr._/20.11.2013 a O.C.P.I. C.-S. - Biroul de C. și Publicitate Imobiliară Reșița s-a radiat dreptul de folosință constituit în favoarea . SRL și intabulat anterior, prin Încheierea nr._/2012, aspecte ce rezultă, fără echivoc, din actele de la f. 16 și 19 dosar de apel.

Din această cauză rezultă că plângerea de CF a reclamantei a rămas fără obiect, nemaiexistând un interes – în sens procesual – în examinarea susținerilor sale, interes care este o condiție obligatorie de admisibilitate a unei cereri.

În al doilea rând chiar dacă radierea intabulării dreptului de folosință al . SRL nu s-ar fi produs ca urmare a rezilierii voluntare a contractului de comodat încheiat de ea cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „I. Deșeuri C.-S.”, anularea Încheierii de CF și radierea prin hotărâre judecătorească a acestui drept nu s-ar fi putut face în absența unei dovezi din care să rezulte că titlul care, apt fiind, de intabulare, a fost desființat printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.

Susținerile reclamantului legate de nelegalitatea contractului de comodat între persoanele juridice menționate nu ar fi putut fi legal examinată decât cadrul unei proceduri de drept comun, cu caracter public și contencios iar nu în procedura plângerii de CF (pe care a înțeles să o utilizeze reclamantul în dosarul de față) în care registratorul de CF (cu ale cărui acte debutează această procedură) nu are altă competență decât verificarea formală a titlului ce i s-a prezentat spre notare/intabulare precum și a conformității efectelor sale cu datele înscrise în CF, operațiuni care în cauză s-au efectuat, cu respectarea întocmai a dispozițiilor art. 48 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 (în forma sa în vigoare la data formulării plângerii).

Pentru toate aceste considerente, Curtea constată ca fiind legală și temeinică decizia pronunțată de instanța de apel motiv pentru care va respinge ca nefondat recursul declarat împotriva acesteia de instituția reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamantul C. L. al municipiului Reșița împotriva deciziei civile nr. 37/A/24.02.2014 pronunțată de Tribunalul C.-S. – Secția I Civilă în dosar nr._, în contradictoriu cu pârâții O. de C. și Publicitate Imobiliară C.-S. și . C.-S., prin lichidator SCP Magister SPRL C.-S. și intervenienta A. I. Deșeuri C.-S..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi 14 octombrie 2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

M. L. D. C. C. R.

GREFIER,

I. P.

Red.D.C./15.10.2014

Tehnored. I.P. 2 ex./27.10.2014

Instanța de apel:Tribunalul C.-S., jud. R. L. M., A. C.

Prima instanță: Judecătoria Reșița, jud. G. R.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 793/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA