Cereri. Decizia nr. 1036/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1036/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 12-09-2013 în dosarul nr. 1036/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1036
Ședința publică din 12 septembrie 2013
PREȘEDINTE: C. P.
JUDECĂTOR: M. G. JUDECĂTOR: A.-M. N.
GREFIER: S. C.
S-au luat în cererile de revizuire conexate formulate de revizuenții B. M., E. C.-D., V. A.-I., Spinant A., Spinant V.-P., E. N., B. Ș. și H. A. împotriva deciziei civile nr. 519/03.04.2013, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații V. C., I. M. D., I. T. I., I. I. S., M. L. A., I. D., C. L. al M. Timișoara, P. M. Timișoara, M. E. și Finanțelor P. București, Direcția Generală a Finanțelor P. T., . S. A., P. N., B. Ș. și L. A..
La apelul nominal făcut în ședință publică, cauza fiind la a doua strigare, se prezintă revizuentul B. Ș. personal, avocat E. C. în substituirea avocatei B. M. pentru revizuenții lipsă B. M., E. C.-D., V. A.-I., Spinant A., Spinant V. P., E. N. și H. A., avocat B. R. pentru intimatul A. S. A. (lipsă), avocat G. C. pentru intimații lipsă V. C., I. M. D., I. T. I., I. I. S., M. L. A. și I. D., consilier juridic V. S. pentru intimații C. L. al M. Timișoara, P. M. Timișoara, lipsă fiind intimații M. E. și Finanțelor P. București, Direcția Generală a Finanțelor P. T., . N. și L. A..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată depusă la dosar, prin Serviciul Registratură al instanței, la 17.06.2013, de către revizuenți, un set de acte, iar la 04.09.2013, precizări scrise și completare la întâmpinare, formulate de intimatul A. S. A..
Cauza se află la prima strigare, fiind solicitată la amânări fără discuție de către revizuentul B. Ș., prezent personal. Sunt prezente, de asemenea, avocat B. R. pentru intimatul A. S. A., precum și consilier juridic V. S. pentru intimații C. L. al M. Timișoara și P. M. Timișoara. Se solicită de către revizuentul B. Ș. amânarea judecării cauzei, dat fiind că au fost depuse precizări scrise și completare la întâmpinare, acte de conținutul cărora dorește să ia cunoștință și pentru a-și pregăti apărarea, arătând că nu a dispus de banii care i-au fost solicitați în acest sens.
Instanța invederează faptul că este al treilea termen de judecată în revizuire.
Avocat B. R. pentru intimatul A. S. este de acord cu cererea de amânare formulată de revizuent întrucât susține cererea de revizuire a acestuia și arată că prima amânare a cauzei s-a datorat faptului că nu era redactată hotărârea atacată.
Instanța, în conformitate cu prevederile art. 156 Cod procedură civilă apreciază că cererea de amânare este neîntemeiată și o respinge, fiind al treilea termen de judecată în revizuire, iar cu privire la înscrisurile depuse, acestea reprezintă concluzii scrise și precizări, care nu impun amânarea judecării cauzei. Cauza a fost lăsată la ordine.
La a doua strigare a cauzei, cauza fiind la ordine, reprezentanta revizuenților B. M., E. C.-D., V. A.-I., Spinant A., Spinant V.-P., E. N., B. Ș. și H. A. depune la dosar delegația de substituire avocațială.
Avocat G. C. prezintă instanței o adresă emisă la data de 05.02.2013 de Direcția pentru Cultură, pe care dorește să o depună la dosar ca având legătură cu cererea de revizuire și întrucât nu cunoaște dacă a fost depusă la fond.
Avocat E. C. și avocat B. R. se opun la depunerea acestei adrese la dosar, iar instanța restituie adresa doamnei avocat G. C..
Avocat B. R. depune la dosar copia deciziei civile nr. 29/20.01.2011 a Curții de Apel Timișoara, pronunțată în dosarul nr._/325/2008, întrucât nu se află la dosar, de asemenea, depune chitanța privind onorariul de avocat achitat de intimatul A. S..
Instanța pune în discuție, cu titlu preliminar, aspectele privind temeiul de drept al cererilor de revizuire, respectiv revizuentul B. Ș. a formulat cerere de revizuire nemotivată, iar revizuenta H. A., la 02.05.2013, a motivat în drept cererea sa de revizuire prin indicarea art. 317 și 318 Cod procedură civilă, aferente instituției contestației în anulare. De asemenea, la 13.06.2013 revizuenții B. M., E. C. Danilea, V. A. I., Spinanț A., Spinanț V. P., E. N. și H. A. au depus motivele de fapt și drept ale cererii de revizuire, la care a aderat și revizuentul B. Ș., temeiul de drept indicat fiind dispozițiile art. 322 pct.2 Cod procedură civilă. Nefiind formulate alte cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererilor de revizuire, cu referire și la aspectele preliminare.
Avocat E. C., pentru revizuenții B. M., E. C.-D., V. A.-I., Spinant A., Spinant V. P., E. N. și H. A., solicită admiterea cererii de revizuire formulată de revizuenți în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă și ca o consecință, respingerea recursului reclamanților. Referitor la temeiul de drept invocat, art. 322 Cod procedură civilă, susține că, astfel cum a motivat cererea de revizuire în scris, aspectul asupra căruia instanța de recurs nu s-a pronunțat, este legat de buna-credință. Nu solicită cheltuieli de judecată. Solicită să fie admise și cererile de revizuire formulate de B. Ș. și H. A..
Revizuentul B. Ș. solicită admiterea cererii sale de revizuire, întemeiată pe art. 322 pct. 1 Cod procedură civilă, susținând că există chestiuni potrivnice și, totodată, critică reținerea instanței potrivit cu care imobilul este monument istoric, reținere pe care o apreciază greșită. Față de celelalte cereri de revizuire conexate, solicită admiterea lor.
Avocat B. R., pentru intimatul A. S. A., solicită admiterea cererilor de revizuire în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă, apreciind că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra valabilității titlului statului. În esență, susține că instanța s-a pronunțat asupra caracterului abuziv al preluării imobilului, nu a precizat și nu s-a pronunțat cu privire la valabilitatea titlului statului. Sub acest aspect, redă din motivarea hotărârii paragraful „valabil sau nevalabil, preluarea este abuzivă”, de unde rezultă că instanța a stabilit doar caracterul abuziv al preluării, dar a omis să se pronunțe cu privire la valabilitatea titlului. Solicită admiterea și a cererii de revizuire formulată de B. Ș., cu cheltuieli de judecată.
Avocat G. C., pentru intimații V. C., I. M. D., I. T. I., I. I. S., M. L. A. și I. D. solicită respingerea cererilor de revizuire, apreciind că cererile nu îndeplinesc cerințele art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă și, în opinia domniei sale, nu sunt îndeplinite cerințele pe nici un temei din Codul de procedură civilă.
Consilier juridic V. S., pentru intimații C. L. al M. Timișoara și P. M. Timișoara solicită admiterea tuturor cererilor de revizuire, fiind îndeplinite cerințele art. 322 Cod procedură civilă, în condițiile în care instanța nu s-a pronunțat referitor la buna-credință.
CURTEA
În deliberare, constată următoarele:
P. cererea înregistrată la această instanță sub nr._ din data de 12 aprili 2013, revizuenții B. M., E. C. D., V. A. I., Spinanț A., Spinanț V. P., E. N. și H. A. au solicitat revizuirea deciziei civile nr.519/03.04.2013 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr._ .
Cererea de revizuire nu a fost motivată nici în fapt, nici în drept, cu argumentul să decizia civilă pronunțată în data de 3 aprilie 2013 nu este motivată.
Ulterior, s-a constatat că aceleași persoane au formulat o cerere de revizuire identică care s-a înregistrat sub nr._ la Curtea de Apel Timișoara, astfel că la termenul de judecată din 16 mai 2013 s-a decis conexarea celor două dosare în cadrul prezentului doar, cu nr._ .
În același dosar, și tot ulterior, au mai formulat cereri de revizuire revizuentul B. Ș., care nu a fost motivat precum și H. A., care a depus în acest un memoriu separat, care s-a întemeiat în drept pe disp. art. 317 – 318 Cod procedură civilă
Și mai târziu, respectiv la data de 13.06.2013, revizuenții B. M., E. C. D., V. A. I., Spinanț A., Spinanț V. P., E. N. și H. A. au depus motivele de fapt și drept ale cererii de revizuire, la care a aderat și revizuentul B. Ș., aceștia indicând ca temei al cererii de revizuire disp.art.322 pct.2 Cod procedură civilă
În acest context, revizuenții au susținut că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, respectiv nu s-a pronunțat asupra bunei – credințe a revizuenților, considerând fără temei că nu prezintă relevanță buna sau reaua credință a părților contractante.
Pornind de la această premisă, revizuenții au relevat istoricul întregului litigiu cu privire la apartamentele cumpărate de domniile lor în baza Legii nr.112/1995, din imobilul situat în Timișoara, ..12 și au susținut că pentru a se putea dispune anularea unor contracte de vânzare – cumpărare pentru fraudă la lege, cum este cazul în speță, era necesară analizarea și cercetarea bunei – credințe a părților contractante, or exact asupra acestei chestiuni instanța de recurs a omis să se pronunțe.
Exact acest raționamentul pentru care, în opinia recurenților, se aplică norma prevăzută de art. 322 pct.2 Cod procedură civilă, câtă vreme prin decizia civilă nr. 519/03.04.2013, instanța de recurs a dispus anularea contractelor de vânzare – cumpărare pentru fraudă la lege, fără a analiza, fără a cerceta și fără a se pronunța asupra bunei sau relei credințe a revizuenților.
Totodată, și la cuvântul în fond, revizuenții au precizat că cererile de revizuire conexate se bazează exclusiv pe disp.art.322 pct.2 Cod procedură civilă.
Intimații I. M. D., I. T. I., Janc I. S., M. L. A., I. D. M. și V. C. I. au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea cererilor de revizuire conexate.
Curtea, analizând cererile de revizuire conexate, cu aplicarea disp.art.326 Cod procedură civilă rap.la art.322 pct.2 Cod procedură civilă, va constata că acestea sunt neîntemeiate.
În primul rând, cu titlu preliminar, Curtea va constata că cererile de revizuire separate ale revizuentului B. Ș. și H. A. nu sunt motivate în drept cu norme care să vizeze instituția căii de atac extraordinare a revizuirii, astfel că acestea nu au un obiect precis determinat, revizuenta H. indicând ca temeiuri dispozițiile art. 317 – 318 Cod procedură civilă, care însă sunt norme străine de instituția revizuirii, referindu-se la calea de atac extraordinară a contestației în anulare.
Din această perspectivă, Curtea va constata că cele două cereri de revizuire individuale sunt nule din perspectiva dispozițiilor art.326 alin.1 Cod procedură civilă rap. la art.133 alin.1 și art.112 pct.3 Cod procedură civilă, norme aplicabile și în calea de atac a revizuirii.
Pe de altă parte însă, Curtea va constata că revizuenții B. și H. sunt semnatari și totodată și-au însușit și cererea de revizuire motivată la data de 13.06.2013 și au susținut incidența motivului de revizuire prev. de art.322 pct.2 Cod procedură civilă.
Din această perspectivă, Curtea va constata că referire la acest motiv de revizuire este nejustificată, în condițiile în care art.322 pct.2 C.pr.civ. prevede că revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.
În speță, prin decizia civilă nr.519/03.04.2013 pronunțată în dosarul nr._, Curtea de Apel Timișoara a admis recursul declarat de reclamanții I. M.-D., I. T. – I., Janc I. – S., M. L. – A., I. D. – M. și V. C. – I. împotriva deciziei civile nr. 464/31.05.2012, pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ .
A modificat în parte decizia recurată, în sensul că a admis apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr._/09.09.2008, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
A schimbat în parte sentința apelată.
A constatat nulitatea absolută a următoarelor contracte de vânzare – cumpărare: contractul de vânzare – cumpărare nr. 942/R/12.01.1998, încheiat de S.C. O. T. S.A. cu V. N. (decedat) și pârâtele E. C. – D. și E. N. pentru . imobilul situat în Timișoara, . (fostă 13 Decembrie), nr. 12, jud. T., înscris în CF col. nr. 8059 Timișoara, nr. top._; contractul de vânzare – cumpărare nr. 512/13.01.1998, încheiat de S.C. O. T. S.A. cu pârâta B. M. pentru . același imobil; contractul de vânzare – cumpărare nr. 513/14.01.1998, încheiat de S.C. O. T. S.A. cu pârâții Spinant V. P. și Spinant A. pentru . același imobil; contractul de vânzare-cumpărare nr. 527/16.04.1998, încheiat de S.C. O. T. S.A. cu P. P. (decedat) pentru . același imobil; contractul de vânzare – cumpărare nr. 1006/R/21.07.1998, încheiat de S.C. O. T. S.A. cu pârâta H. A. pentru . același imobil; contractul de vânzare – cumpărare nr._ din 20.01.1998, încheiat de Primăria Timișoara cu pârâtul P. N. pentru . același imobil; contractul de vânzare – cumpărare nr._ din 04.10.2002, încheiat de Primăria Timișoara cu pârâtul B. Ș. pentru . același imobil; contractul de vânzare – cumpărare nr. 4471/03.11.1992, încheiat de S.C. O. T. S.A. cu L. F. (decedat) și pârâta L. A. pentru . același imobil.
A menținut celelalte dispoziții ale deciziei civile nr. 464/31.05.2012 a Tribunalului T. și ale sentinței civile nr._/09.09.2008 a Judecătoriei Timișoara.
Totodată, a respins recursul declarat de pârâții C. L. Timișoara și P. M. Timișoara împotriva deciziei civile nr. 464/31.05.2012, pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ și a respins și cererea formulată de reprezentanta intervenienților pentru aplicarea unei amenzi judiciare reprezentantei reclamanților.
În esență, Curtea a constatat în mod irevocabil în considerentele deciziei, care a fundamentat dispozitivul redat mai sus, că imobilul în litigiu a fost clasificat încă din anul 1991 ca monument istoric, fiind astfel exceptat de la înstrăinarea în baza art. 9 din Legea nr. 112/1995. De asemenea, nu face parte din categoria bunurilor culturale comune care, în baza art. 8 alin 3 din Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995 (HG nr. 20/1996, modificată prin HG 632/1996) raportat la art.2 alin 2 din OG nr. 68/1994, puteau fi totuși vândute.
Fiind încheiate contractele de vânzare – cumpărare prin încălcarea unor dispoziții legale, deci prin fraudă la lege, nu prezintă relevanță în această situație buna sau reaua-credință a subdobânditorilor. Buna–credință nu poate înlătura fraudarea legii.
Curtea va constata că, pentru a putea fi aplicabil textul art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă, în sens de minus petita este necesar să se constate că instanța care a judecat sau rejudecat fondul a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere al acțiunii sau la cererii reconvenționale, pentru că ceea ce se supune revizuirii este chiar dispozitivul sau cu alte cuvinte, partea din decizie care este supusă executării și nicidecum considerentele.
În această speță, în mod evident, instanțele au fost investite de către reclamanții – intimați cu o acțiune care avea ca și capete de cerere, nu numai constatarea nevalabilității titlului statului, dar și constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare – cumpărare încheiate de actualii revizuenți cu Statul, prin reprezentanții M. Timișoara, în baza Legii nr.112/1995, pentru fraudarea acestei legi la momentul contractării.
Din această perspectivă, Curtea va constata că din decizia nr. 519/03.04.2013 raportat la conținutul acțiunii introductive de instanță rezultă clar că instanța de recurs nu a omis să se pronunțe asupra vreunui capăt de cerere din acțiunea intimaților – reclamanți dar mai mult, în considerente a și explicat care sunt motivele pentru care buna sau reaua – credință nu pot face obiect de analiză și anume, pentru faptul că Legea nr.112/1992 a fost fraudată atât de reprezentanții municipalității, cât și de către cumpărători, imobilul în întregime neputând fi vândut chiriașilor.
Pentru aceste considerente, Curtea va constata că motivul de revizuire prev. de art.322 pct.2 Cod procedură civilă nu este prezent în speță, în modalitatea susținută, motive pentru care, în baza art. 326 Cod procedură civilă, va respinge cererile de revizuire conexate formulate de revizuenții B. M., E. C. D., V. A. I., Spinanț A., Spinanț V. P., E. N., B. Ș. și H. A. împotriva deciziei civile nr. 519/03.04.2013 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr._ .
Va constata că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 274 C.pr.civ. întrucât intimații nu au prezentat dovezi privind cheltuieli de judecată în prezenta cerere de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca neîntemeiate cererile de revizuire conexate formulate de revizuenții B. M., E. C.-D., V. A.-I., Spinant A., Spinant V.-P., E. N., B. Ș. și H. A., împotriva deciziei civile nr. 519/03.04.2013, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr._ .
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 12 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. P. M. G. A.-M. N.
GREFIER,
S. C.
Red C.P. – 30.09.2013
Tehnored. S.C. - 2 ex./30.09.2013
Curtea de Apel Timișoara, Judecători: R.R., F.Ș., Gh.O.
| ← Conflict de competenţă. Sentința nr. 16/2013. Curtea de Apel... | Grăniţuire. Decizia nr. 1051/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA → |
|---|
