Cereri. Decizia nr. 346/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 346/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 17-09-2015 în dosarul nr. 346/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARAOperator 2928
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 346
Ședința publică din 17 septembrie 2015
PREȘEDINTE: A.-M. N.
JUDECĂTOR: C. P.
JUDECĂTOR: M. G.
GREFIER: S. C.
Pe rol se află soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuenții Asociația C. U. Luncșoara, G. C., C. N., L. F.G. și R. G., în contradictoriu cu intimații V. D. T., Ioanaș I., V. A., C. I., G. A., I. I. și V. Treja, împotriva Deciziei civile nr.781 din 22 iunie 2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul_ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul V. D. T. personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța stabilește că potrivit disp. art. 510 al. 2 NCPC este competentă să judece cauza și acordă cuvântul asupra admisibilității cererii.
Intimatul V. D. T. susține necompetența materială a Curții de Apel Timișoara în soluționarea cererii, potrivit dispozițiilor art. 510 alin. 1 pct. 8 și al. 2 NCPC care prevăd că cererea se va îndrepta la instanța superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată cu revizuire. În cazul de față hotărârea fiind pronunțată de judecătorie, competența revine instanței mai mare în grad care este Tribunalul A., astfel că solicită declinarea competenței la această instanță.
Instanța solicită concluzii raportat și la faptul că decizia nr. 781/2015 se referă la contradicția dintre o sentință - dată de judecătorie, și o decizie – dată de tribunal, iar intimatul a avut în vedere și s-a referit sub aspectul competenței, doar la sentință.
Intimatul V. D. T. susține că dosarul vizat fiind dosarul nr. 463/2012 al judecătoriei, competența revine tribunalului, iar referitor la contradictorialitatea intervenită între o sentință și o decizie, art. 510 al. 2 prevede că revizuirea se înaintează la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre, care în cazul de față este Judecătoria Gurahonț.
Instanța, după deliberare, apreciază că, întrucât decizia instanței de apel (a tribunalului) confirmă hotărârea primei instanțe (a judecătoriei), iar contradictorialitatea vizează situația dosarului, având în vedere că ceea ce s-a stabilit în final este soluția dată de tribunal prin decizia pronunțată, respectiv Tribunalul A., care a confimat sentința dată de prima instanță – Judecătoria Gurahonț, competența de a soluționa cererea de revizuire revine Curții de Apel Timișoara, motiv pentru care respinge excepția necompetenței materiale invocată de intimatul V. D. T. și acordă cuvântul asupra admisibilității sau inadmisibilității cererii de revizuire.
Intimatul solicită să fie avute în vedere notele de ședință pe care le-a depus la dosar, potrivit cărora, în principal, susține că cererea de revizuire este inadmisibilă și doar în subsidiar solicită respingerea acesteia, cu cheltuieli de judecată constând în cheltuielile de transport ocazionate de deplasarea sa de la Hălmagiu la Timișoara.
CURTEA,
Deliberând asupra cererii de revizuire, constată următoarele:
Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 13.07.2015, revizuenții Asociația C. U. Luncșoara, G. C., C. N., L. F.G. și R. G. au solicitat anularea deciziei civile nr.781 din 22 iunie 2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul_, conform art.513 alin.4 NCPC.
În motivare au arătat că cererea de revizuire este întemeiată pe art.509 alin.1 pct.8 NCPC, respectiv „există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".
Solicită revizuirea deciziei civile nr. 781 din 22 iunie 2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul_ prin raportare la Sentința civilă nr. 1057 din 21.11.2012 pronunțată de Judecătoria Gurahonț în dosarul_ și Decizia civilă nr. 744 din 27.05.2013 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul_ .
Prin hotărârile pronunțate în dosarul_ s-a stabilit că persoanele alese în consiliul de administrație de o adunare generală a Composesoratului Luncșoara au calitatea procesuală pasivă pentru a sta în calitate de pârâți într-o acțiune de anulare a hotărârilor adoptate de acea adunare generală.
Ca atare, este suficient ca acțiunea în constatarea nulității absolute să fie îndreptată doar împotriva acestor persoane, o excepție identică cu cea admisă de Tribunalul A. fiind respinsă în dosarul_, atât în primă instanță, cât și în calea de atac.
Revizuenții au susținut că, în privința efectelor acestor hotărâri, sunt aplicabile prevederile:
-art. 430 alin.1 NCPC: „hotărârea judecătoreasca ce soluționează, in tot sau in parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșata";
-art. 430 alin.2 NCPC: „autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum si considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasa":
-art. 435 alin.2 NCPC: „hotărârea este opozabila oricărei terțe persoane atât timp cat aceasta din urma nu face, in condițiile legii, dovada contrara".
Intimatul V. D. T. a avut calitatea de pârât și în dosarul_ . În această situație este evident că ordinea juridică și stabilitatea raporturilor civile dintr-o societate impun ca împrejurările definitiv stabilite prin judecată să nu mai poată fi puse ulterior în discuție (I.C.C.J., secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr.5613 din 24 iunie 2005).
Atât doctrina, cât și practica, sunt unanime în a statua că autoritatea de lucru judecat cunoaște două manifestări procesuale, aceea de excepție procesuală, conform art. 1202 cod civil si cea de prezumție, mijloc de probă conform art.1200 pct.4,1202 alin. (2) Cod civil.
Dacă în manifestarea de excepție procesuală (care corespunde unui efect negativ, extrinsec, de natură să oprească a doua judecată), autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevăzută de art. 1202 Cod civil, nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspect litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a statua diferit. Astfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.
Noțiunea de proces echitabil presupune ca dezlegările irevocabile date problemelor de drept in litigii anterioare, dar identice sub aspectul problemelor de drept soluționate, au caracter obligatoriu in litigiile ulterioare, deoarece s-ar încălca principiul securității raporturilor juridice, cu consecința generării incertitudinii jurisprudențiale si a reducerii încrederii justițiabililor în sistemul judiciar
Foarte important este faptul ca puterea de lucru judecat nu este limitata la dispozitivul hotărârii, ci ea se întinde si asupra considerentelor hotărârii, care constituie susținerea necesara a dispozitivului, făcând corp comun cu acesta.
Aceste susțineri sunt sprijinite si de Hotărârea din 06.12.2007 a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza B. împotriva României) prin care a fost constatata încălcarea art. 6 alin. (1) din Convenția Europeana a Drepturilor Omului.
Prin Hotărârea pronunțata in cauza B. contra României, CEDO a condamnat Statul R. pe motiv ca sistemul judiciar romanesc nu asigura stabilitatea circuitului juridic prin faptul ca permite pronunțarea in cauze identice a unor soluții contradictorii si diametral opuse.
De asemenea, in cauza Pilot Service contra României, CEDO a statuat ca obligația de a executa o hotărâre nu se limitează la dispozitiv, deoarece art. 6.1 din Convenție nu face nici o diferențiere intre cauzele prin care s-a admis acțiunea si cele prin care s-a respins acțiunea, hotărârea trebuind sa fie respectata si aplicata indiferent de rezultatul procesului.
Mai mult de atat, in cauza Zazanis si alții contra Greciei, CEDO a statuat ca obligația de a executa o hotărâre nu se limitează la dispozitivul acesteia, iar autoritățile nu pot repune in discuție problema soluționata prin hotărârea definitiva.
In plus fata de cele menționate anterior, in cauza Amuraritei contra României, CEDO a stabilit ca dreptul la un proces echitabil garantat de art.6.1 trebuie interpretat prin prisma preeminentei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor semnatare ale Convenției, principiu enunțat in preambulul Convenției.
Unul dintre elementele fundamentale ale principiului preeminentei dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care presupune, printre altele, ca soluțiile definitive date de instanțele judecătorești sa nu mai poată fi contestate. Pentru respectarea acestui principiu statele trebuie sa depună diligente pentru a putea fi identificate procedurile judiciare conexe si sa interzică redeschiderea unor proceduri judiciare referitoare la aceeași problema. Așadar, instanțele sesizate ulterior nu ar fi trebuit sa mai repună in discuție constatările jurisdicțiilor anterioare.
În drept revizuenții au invocat dispoz. art.509 alin.1 pct.8 și art.513 alin.4 NCPC.
Prin întâmpinare, intimații au solicitat respingerea cererii de revizuire, în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca nelegală și netemeinică.
În motivare a arătat că, daca ambele hotărâri au fost pronunțate pe considerente procedurale va exista autoritate de lucru judecat atunci când in ambele litigii a fost admisa aceiași excepție procesuala, ceea ce nu este cazul in speța din prezenta cauza, deoarece în decizia nr.744 din 27.05.2013, pronunțata de Tribunalul A. in dosarul_ este vorba de excepția lipsei calității procesuale pasive a paraților, pe care petentii o asociază cu soluția data pentru a putea invoca ca autoritate de lucru judecat, si care a fost respinsa de instanța, iar in decizia civila nr. 781 din 22 iunie 2015, pronunțata de Tribunalul A. in dosarul civil nr._, este vorba de excepția nulității absolute a cererii de chemare in judecata, care a fost admisa de către instanța.
Așadar, argumentele revizuentilor nu au corespondent in speța din prezenta cauza.
Hotărârile potrivnice trebuie sa fie pronunțate in aceeași pricina, ceea ce nu poate fi vorba in speța in cauza, fiind vorba de parti, obiect si cauze diferite.
Aspectul referitor la rezolvarea în mod diferit a unei situații identice de către aceeași instanță reprezintă o problemă de practică neunitară a acesteia, care nu poate fi soluționată pe această cale procedurală, întrucât dispozițiile legale în materie nu reglementează un motiv de revizuire în sensul arătat.
Pentru argumentele arătate, solicită a se constata că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de dispozițiile art.509 alin.1 pct.8 din Codul de procedura civila privind admisibilitatea cererii de revizuire și, în consecința, solicită respingerea acesteia, ca inadmisibilă.
Potrivit art.513 alin.1 NCPC, „cererea de revizuire se soluționează potrivit dispozițiilor procedurale aplicabile judecații finalizate cu hotărârea atacata", trebuie analizate si condițiile introducerii cererii de revizuire, deoarece, odată cu admiterea apelului, a cărei decizie se cere a fi revizuita, „Hotărârea nr.3 din 23.03.2014, privind alegerea membrilor consiliului de administrație al Asociației Composesoratului U. Luncsoara a rămas definitiva, astfel încât revizuientii nu mai au calitatea de organe de conducere in cadrul Asociației Composesoratului U. Luncsoara, dar nici calitatea de membrii composesori potrivit statutului.
Or, in condițiile in care revizuientii arata in mod expres faptul ca formulează cererea de revizuire "in calitate de membru composesor", iar Asociației Composesoratului U. Luncsoara este "reprezentata legal de președinte G. C." se impune ca cererea de revizuire sa fie respinsa si pentru acest motiv procedural; reprezentarea convenționala a Asociației Composesoratului U. Luncsoara de către avocat B. I. T. T. fiind denunțata in mod unilateral de către actualul consiliu de administrație al asociației.
Mai precis, revizuientii nu formulează cerere de revizuire in calitate de intimați in dosarul civil nr._ al Tribunalul A., așa cum prevede legea, ci . care nu o au si care nu le conferă dreptul de a introduce o cerere de revizuire.
În Noul Cod Civil, autoritatea de lucru judecat nu mai este tratată ca instituție juridică de drept material, adică ca prezumție legală irefragabilă, ci se regăsește doar în dreptul procesual, ca excepție procesuală de fond, în cadrul secțiunii dedicate efectelor hotărârii judecătorești.
Prin notele de ședință depuse la dosar intimatul V. D. T. a invocat excepția lipsei calității de reprezentant al composesoratului U. Luncsoara a revizuentului G. C., excepția lipsei calității procesuale active a Asociației C. U. Luncsoara, excepția lipsei calității de membru composesor a revizuenților G. C., C. N., L. F.G. și R. G., excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Timișoara.
La termenul de judecată din 17.09.2015 Curtea a respins excepția de necompetență materială conform prevederilor art.131 alin.1, 132 alin.2 și 510 alin.2 NCPC, apoi a dat cuvântul părților și a rămas în pronunțare asupra admisibilității revizuirii în conformitate cu dispozițiile art.513 alin.3 NCPC, acest aspect având prioritate în raport de alte excepții invocate.
Analizând cererea de revizuire formulată prin prisma condițiilor de admisibilitate, conform art.513 alin.3 rap. la art.509 alin.1 pct.8. NCPC, instanța reține următoarele:
Revizuenții au invocat în motivarea cererii dispozițiile art.509 alin.1 pct.8 NCPC conform cărora se poate cere revizuirea unei hotărâri dacă există hotărâri potrivnice care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
Prin urmare, acest caz de revizuire există doar dacă în două procese identice (aceleași părți, obiect și cauză) s-au pronunțat soluții contrare.
Conform noii reglementări din art.430 alin.2 NCPC, autoritatea de lucru judecat privește atât dispozitivul, cât și considerentele pe care acesta se sprijină. Însă această prevedere legală nu permite revizuirea unei hotărâri judecătorești pentru motivul că prin considerente contravine dispozitivului unei hotărâri anterioare, dacă cele două hotărâri au fost date în procese diferite.
Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, exercitarea ei neputând avea loc decât în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege.
Or, în speță, dosarul nr._ în care au fost pronunțate Sentința civilă nr. 1057 din 21.11.2012 a Judecătoriei Gurahonț în primă instanță și Decizia civilă nr. 744 din 27.05.2013 a Tribunalului A. în recurs, a avut ca obiect constatarea nulității absolute a actelor ilicite întocmite de pârâți ca emanând din partea Composesoratului U. Luncșoara și a adunării generale a asociației din data de 22 aprilie 2012 și a nulității absolute a hotărârilor adoptate de pârâți în adunarea generală din 12 aprilie 2012 și consemnate a emanând din partea asociației, iar dosarul nr._ în care s-a pronunțat Decizia civilă nr.781 din 22.06.2015 a Tribunalului A. a avut ca obiect constatarea nulității absolute a actelor ilicite întocmite de pârâți la 9 martie 2014 și 23 martie 2014 ca emanând din partea Asociației C. U. Luncșoara, precum și a adunării generale a Asociației C. U. Luncșoara organizată de petenți la 9 martie 2014 și 23 martie 2014, a hotărârilor adoptate de pârâți la întrunirea din 9 martie 2014 și 23 martie 2014, consemnate ca emanând din partea adunării generale a Asociației C. U. Luncșoara.
Este evident că cele două litigii nu au avut același obiect.
Pe de altă parte, în primul litigiu instanța a reținut că pârâții au calitate procesuală pasivă întrucât au fost aleși de consiliul de administrație prin hotărârea Adunării Generale nr.1 din 22.04.2012, contestată de reclamanți, iar în cel de-al doilea proces, tribunalul a constatat că se impunea ca reclamanții să formuleze cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu toți semnatarii actelor adoptate, cu atât mai mult cu cât se susține falsul semnăturilor unora dintre ei, precum și lipsa calității lor de membrii composesori, anulând în consecință acțiunea.
Pentru toate considerentele de fapt și de drept arătate mai sus, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale revizuirii prev. de art.509 alin.1 pct.8 NCPC, Curtea va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenții Asociația C. U. Luncșoara, G. C., C. N., L. F.G. și R. G..
Conform art. 451 alin.1 și 453 alin.1 NCPC, instanța va obliga revizuenții să plătească intimatului V. D. T. suma de 133 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând cheltuieli de transport, respectiv contravaloarea combustibilului pentru un drum dus-întors H.-Timișoara pentru termenul de judecată din 17.09.2015, ținând cont de distanța între cele două localități, de carburantul consumat conform prevederilor art.16 din anexa 1 a HG 1860/2006 (aplicabilă prin analogie în lipsa altor criterii legale de evaluare) și de contravaloarea unui litru de combustibil conform bonului fiscal corespunzătoare atașat la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenții Asociația C. U. Luncșoara, cu sediul în comuna Hălmagiu, ., jud. A. înscrisă în Registrul Special al Composesoratelor de pe lângă Judecătoria Gurahonț, sub nr. 50/PJ/l.08.2008, cu personalitate juridică redobândită prin hotărârea nr. 277 din 23 mai 2000 a Judecătoriei Gurahonț, G. C., domiciliat în ., oraș Sebiș, județul A., C. N., domiciliat în satul Luncșoara, nr. 29, ., L. F.G., domiciliat în satul Luncșoara, . și R. G., domiciliat în . în contradictoriu cu intimații V. D. T., domiciliat in loc.H., ., jud.A., Ioanaș I., domiciliat in ., loc.Halmagel, jud.A.,, V. A., domiciliat in ., loc.Halmagel, jud.A., C. I., domiciliat in ., loc.Halmagel, jud.A., G. A., domiciliat in ., loc.Halmagel, jud.A., I. I., domiciliat in ., loc.Halmagel, jud.A. și V. Treja, domiciliat in ., loc.Halmagel, jud.A. împotriva Deciziei civile nr.781 din 22 iunie 2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul_ .
Obligă revizuenții să plătească intimatului V. D. T. suma de 133 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, recursul urmând a fi depus obligatoriu la Curtea de Apel Timișoara.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.09.2015
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A.-M. N. C. P. M. G.
GREFIER,
S. C.
Red. ANM/ 22.09.2015
Tehnored.: . ex. .
Prima instanță – Judecătoria Gurahonț – judecător A. A.
Se comunică:
Revizuenților
- Asociația C. U. Luncșoara, com.Hălmagiu, ., jud. A.,
- G. C., ., oraș Sebiș, județul A.,
- C. N., satul Luncșoara, nr. 29, .,
- L. F.G., satul Luncșoara, . și
- R. G., ..
Intimaților
- V. D. T., loc.H., ., jud.A.,
- Ioanaș I., ., loc.Halmagel, jud.A.,
- V. A., ., loc.Halmagel, jud.A.,
- C. I., ., loc.Halmagel, jud.A.,
- G. A., ., loc.Halmagel, jud.A.,
- I. I., ., loc.Halmagel, jud. A. și
- V. Treja, ., loc.Halmagel, jud.A.
| ← Cereri. Decizia nr. 303/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA | Fond funciar. Decizia nr. 374/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA → |
|---|
