Expropriere. Decizia nr. 499/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 499/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 16-12-2015 în dosarul nr. 499/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 499
Ședința publică din 16.12.2015
PREȘEDINTE: Rujița R.
JUDECĂTOR: F. Ș.
JUDECĂTOR: prof.univ.dr. L. B.
GREFIER:A. M. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul S. R., prin M.T.I., prin C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara împotriva sentinței civile nr. 841/17.09.2015, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamanților Țigu D.-L. și Țigu V., având ca obiect expropriere.
La apelul nominal efectuat în ședință publică, se constată lipsa părților.
Ministerul Public este reprezentat de doamna procuror S. A. de la P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța constată că s-au depus la dosarul cauzei prin registratura instanței de către reclamanți, la data de 08.12.2015 și 11.12.2015, întâmpinare prin care au invocat excepția tardivității recursului, împuternicire avocațială și chitanță onorariu avocațial.
Reprezentanta Ministerului Public arată că nu re alte cereri de formulat.
Curtea, în baza art. 137 al. 1 și art. 301 C. pr. civ., pune în discuție excepția tardivității recursului și acordă cuvântul și asupra recursului declarat.
Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea excepției tardivității, iar pe fond solicită respingerea recursului.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată:
P. acțiunea civilă înregistrată la 19.03.2012 la Tribunalul A. sub nr._, reclamanții Țigu D.-L. și Țigu V. au chemat în judecată pârâtul S. R., prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii reprezentat de C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., și au solicitat următoarele:
1 – anularea în parte a Hotărârii nr.199/300/08.10.2011, doar în ce privește cuantumul despăgubirilor
2 - obligarea pârâtului la plata sumei de_ euro sau corespondentul în lei la cursul valutar din ziua plății, reprezentând contravaloarea suprafeței de 5000 mp teren de care au fost expropriați; după efectuarea expertizei, cuantumul despăgubirilor a fost precizat la 15.777 euro (fila 257);
3 - obligarea pârâtului la plata dobânzii legale calculată asupra diferenței dintre contravaloarea terenului, stabilită de către instanță, și suma de 3565 lei, stabilită prin Hotărârea nr. 199/300 din 08.10.2011, dobândă calculată de la data de 07.01.2012, când a fost scadentă obligația pârâtului de consemnare a sumei la dispoziția lor și până în ziua plății efective;
4 - obligarea pârâtului la plata sumei reprezentând lipsa de folosință a terenului expropriat
5 – obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
P. sentința civilă nr._, pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul A. a admis acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanții Țigu D.-L. și Țigu V. împotriva pârâtului S. R., prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A..
A anulat în parte Hotărârea nr. 199/300/08.10.2011.
A obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de_ Euro sau echivalentul în lei la data plății, cu titlu de despăgubiri, cu dobânda legală aferentă calculată asupra diferenței dintre valoarea despăgubirii stabilită de instanță și suma de 3565 lei, stabilită prin hotărârea anulată, începând din 7 01 2012 și până la plata efectivă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin hotărârea atacată de reclamanți s-a dispus exproprierea de la aceștia a suprafeței de 3175 mp din terenul situat în localitatea Pecica, jud. A., având număr cadastral A 709/23, fiindu-le acordată o despăgubire în sumă de 3565 lei.
Reclamanții contestă această hotărâre, susținând că suma oferită de expropriator este derizorie, atât față de valoarea de circulație a terenurilor, cât și față de sumele oferite pentru alte terenuri, în baza legilor de expropriere anterioare.
Cererea reclamanților se grefează pe dispozițiile art. 22 alin. 1 din Legea nr.255/2010 conform cărora expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii prevăzute stabilite de expropriator se poate adresa instanței judecătorești competente în termenul general de prescripție, care curge de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancțiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii.
Stabilirea despăgubirilor cuvenite în caz de expropriere, chiar dacă aceasta se realizează în temeiul legii speciale - Legea nr.255/2010 – se face în conformitate cu prevederile cadrului normativ general cuprins în Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.
P. urmare, în cauză sunt incidente prevederile art.26 alin.2 din Legea nr.33/1994.
Pentru stabilirea despăgubirilor cuvenite reclamanților, instanța a procedat conform art.25 din Legea nr.33/1994, numind o comisie de trei experți, din care unul desemnat de instanță și câte unul nominalizat de persoana expropriată, respectiv de către pârâtul expropriator.
Conform concluziilor raportului de expertiză, valoarea despăgubirilor calculate în baza legii menționate este de_ Euro, care include valoarea terenului și daunele privind lipsa de folosință, redobândirea aceleiași suprafețe, respectiv cheltuielile suplimentare de transport, având în vedere calea de acces rămasă la . valoare suma de_ Euro – 52.157 lei reprezintă valoarea terenului, restul fiind despăgubirile. Expertul pârâtei a ajuns la o concluzie apropiată privind valoarea terenului, de_ lei, deci cu 104 lei în plus, dar reclamanții în baza disponibilității, au cerut cât au stabilit ceilalți doi experți.
Din jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr.12 din 15 01 2015 privind sintagma „la data întocmirii raportului de expertiză”, cuprinsă în art.26 alin.2 din Legea nr.33/1994, cât și Decizia nr.380 din 26 05 2015 vizând aceeași problemă din art. 22 alin.3 din Legea nr.255/2010, rezultă că despăgubirea trebuie să reflecte valoarea bunului de la momentul transferului dreptului de proprietate, care include atât prețul cât și beneficiul nerealizat.
Pârâta nu a cerut administrarea unei expertize contrarii, care să combată concluziile primei, astfel că instanța a avut în vedere concluziile experților numiți în cauză.
Împotriva sentinței civile nr. 841/17.11.2015 a Tribunalului A. a declarat recurs pârâtul S. R., prin M.T.I., prin C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.
În motivarea recursului, a arătat în esență că despăgubirea propusă reclamanților pentru terenul expropriat se compune din valoarea reală a terenului și din prejudiciul cauzat prin expropriere.
Prețul de piața stabilit prin raportul de evaluare care a stat la baza propunerii - despăgubirilor este unul corect. De altfel, datele cuprinse în raportul de evaluare întocmit de . sunt în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, respectiv Legea nr. 255/2010 și Legea nr. 33/1994.
În drept, a invocat art. 304 pct. 9 și art. 312 C. pr. civ.
Reclamanții intimați Țigu D.-L. și Țigu V. au depus la dosar întâmpinare, prin care au invocat excepția tardivității recursului pârâtului, care a fost formulat cu depășirea termenului legal de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Pe fond, în cazul respingerii excepției, au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
La primul termen de judecată în recurs (16.12.2015), în baza art. 137 al. 1 și art.301 C. pr. civ., instanța a pus în discuție excepția tardivității recursului pârâtului, excepție pe care a și reținut-o.
Așa cum rezultă prin procesul verbal de la fila 273 a dosarului de fond, pârâtului i s-a comunicat sentința civilă nr. 841/17.09.2015 a Tribunalului A. la 19.10.2015.
Conform art. 301 C. pr. civ., termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Având în vedere și art. 101 al. 1 C. pr. civ., ultima zi a termenului legal în care se putea declara recurs împotriva hotărârii primei instanțe a fost cea de 04.11.2015.
Pârâtul însă a înregistrat recursul la Tribunalul A. la 06.11.2015, depășind astfel termenul prevăzut de art. 301 C. pr. civ.
Conform art. 103 al. 1 C. pr. civ., ”Neexercitarea oricărei căi de atac … în termenul legal atrage decăderea”.
Față de aceste considerente, în baza art. 301 C. pr. civ., Curtea va respinge ca tardiv recursul declarat de pârâtul S. R., prin M.T.I., prin C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. împotriva sentinței civile nr. 841/17.09.2015, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .
În baza art. 274 alin. 1 C. pr. civ., va obliga pârâtul la plata în favoarea reclamanților Țigu D.-L. și Țigu V. a sumei de 1240 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv recursul declarat de pârâtul S. R., prin M.T.I., prin C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara împotriva sentinței civile nr. 841/17.09.2015, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .
Obligă pârâtul la plata în favoarea reclamanților Țigu D.-L. și Țigu V. a sumei de 1240 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.12.2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,
Rujița RAMBUFlorin ȘUIUprof.univ.dr. L. B.
GREFIER,
A. M. T.
Red. R.R.- 18.12.2015;
Teh. A.M.T.- 21.12.2015/2 ex.
Primă instanță: Tribunalul A. – jud. Ș. V.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 375/2013. Curtea de Apel... | Pretenţii. Decizia nr. 313/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA → |
|---|
