Fond funciar. Decizia nr. 2081/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2081/2012 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 18-10-2012 în dosarul nr. 2081/2012
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMISOARAOperator 2928
SECTIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 2081/R
Ședința publică din 18 octombrie 2012
P.:M. G.
JUDECĂTOR:A.-M. N.
JUDECATOR:C. P.
GREFIER:M. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta C. L. de F. F. Dumbrăvița împotriva deciziei civile nr.171/A/16.02.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._, în contradictoriu cu pârâții intimați V. E. și C. Județeană de F. F. T. – Instituția Prefectului, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru pârâta intimată V. E. avocat S. G., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura completă.
Recursul a fost declarat în termen și este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul pârâtei intimate depune la dosar împuternicirea avocațială de reprezentare și concluzii scrise.
Curtea, din oficiu, pune în discuția părților natura juridică a căii de atac în raport de obiectul cauzei și acordă cuvântul asupra acestei excepții.
Reprezentantul pârâtei intimate arată că, în opinia sa, cauza suportă 3 grade de jurisdicție. Solicită respingerea recursului, în principal, pe cale de excepție ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă iar, în subsidiar, pe fondul cauzei, ca fiind netemeinică și nelegală, conform concluziilor scrise depuse la dosar, cu cheltuieli de judecată. Pe cale de excepție, invocă excepția lipsei calității procesual active a Comisiei Locale de fond funciar Dumbrăvița având în vedere obiectul cauzei și raportat la dispozițiile Legii nr.169/1997 art.III.
După închiderea dezbaterilor și ridicarea ședinței de judecată, s-a depus la dosar prin registratura instanței, de către reclamanta recurentă C. L. de F. F. Dumbrăvița, o cerere de amânare a judecării cauzei în vederea angajării unui apărător ales.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea formulată la data de 26.01.2010, înregistrată sub nr._, reclamanta C. L. Dumbrăvița a solicitat în contradictoriu cu pârâții V. E. și C. Județeană T., să se constate nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr._/7/1994.
În motivare s-a arătat că, în urma controlului exercitat asupra aplicării Legii 18/1991 și a Legii 1/2000, s-a constatat că pârâta V. E. nu se încadrează în prevederile art. 13 din HG 890/2005, nefiind moștenitoare directă a proprietarilor tabulari.
S-a mai arătat că prin decizia civilă 1657/2006 s-a constatat nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor 619/1991, emis pe numele pârâtei, care a stat la baza admiterii cererii de reconstituire.
În drept, s-au invocat prevederile art. 3 din Legea 169/1997.
În susținerea cererii s-au depus: copia Hotărârii_, decizia civilă 1657/2006, dosarul administrativ, copie titlu proprietate.
Prin întâmpinare pârâta V. E. a solicitat respingerea cererii.
Pe cale de excepție a invocat excepția lipsei de interes.
În motivare a arătat că, reclamanta este în eroare în ceea ce privește nulitatea certificatului de moștenitor, dat fiind faptul că aceasta vizează doar compunerea masei succesorale, nu și calitatea de moștenitor.
Faptul că nu este moștenitor direct nu împietează asupra calității sale de succesor legal, fiind de gradul II, prin renunțarea la succesiune a mamei sale, succesor de gradul I.
La data de 29.01.2010 s-a promovat de către V. E. o cerere de anulare parțială a Hotărârii nr._ x, prin care s-a dispus radierea cu suprafața de 13,54 ha.
În motivare s-a arătat că, în anul 1994 a fost emis titlul de proprietate_/7.
În anul 1998 a fost validată pentru o suprafață de 3,78 ha, fără a fi pusă în posesie.
Prin hotărârea atacată, petenta a fost radiată cu întreaga suprafață, pentru care a fost validată de altfel, reținându-se că nu se încadrează în clasa moștenitorilor direcți.
Acest din urmă dosar a fost conexat la dosarul nr._ .
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr._/13.07.2011 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Timișoara a respins excepția lipsei de interes, a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta C. Locala de fond funciar Dumbravita in contradictoriu cu paratele V. E. și C. Județeana Timis.
A admis cererea formulată de petenta V. E. in dosarul conex_, a dispus anularea parțiala a Hotărârii 33/56/17.09.2009, in ceea ce privește radierea petentei cu suprafața de 13,54 ha și a respins capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca nedovedit.
În ceea ce privește excepția interesului, instanța de fond a constatat că, interesul Comisiei Locale este dovedit, fiind născut, legitim și actual, condiții necesare pentru existența interesului în promovarea unei acțiuni.
Acesta rezidă din faptul că, după cum susține C. L., prin constatarea nulității parțiale a certificatului de moștenitor, sub aspectul terenurilor care fac obiectul masei succesorale, acestea sunt proprietatea Comunei Dumbrăvița, ceea ce, în eventualitatea admiterii cererii, conferă interes în promovarea acțiunii.
Pe fondul celor două cauze, instanța de fond a reținut că prin hotărârea_ a fost radiată petenta V., cu suprafața de 13,5473 ha.
Motivarea Hotărârii a fost aceea că petenta nu se încadrează în categoria moștenitorilor direcți, autorii tabulari fiind bunica maternă și mama, care este în viață.
Potrivit art. 13 din HG 890/2005, stabilirea dreptului de proprietate pentru foștii cooperatori, în viață la momentul intrării în vigoare a legii, se face pe numele persoanelor îndreptățite, iar pentru cooperatorii decedați, pe numele moștenitorilor. Când sunt mai mulți moștenitori stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor moștenitorilor.
În situația în care pentru stabilirea dreptului de proprietate au depus cereri la comisie mai multe categorii de moștenitori, cererile moștenitorilor legali vor fi luate în considerare, prin excludere, în următoarea ordine de preferință: cele ale descendenților direcți (copii, nepoți, strănepoți), singuri sau în concurs cu soțul supraviețuitor, excluzându-i pe toți ceilalți moștenitori; copiii îi exclud pe nepoți și aceștia pe strănepoți, în afară de cazul în care nepoții sau, după caz, strănepoții vin la moștenire în locul părintelui decedat anterior autorului succesiunii, prin reprezentare legală.
Din înscrisurile depuse rezultă că moștenitoare a proprietarei tabulare B. E. este petenta V., mama acesteia fiind străină de succesiune, prin neacceptare.
Prin urmare, prin constatarea că petenta nu face parte din categoria moștenitorilor direcți, C. Județeană a adăugat la lege, neluând în considerare specificațiile din cuprinsul certificatului de moștenitor.
Anularea parțială a certificatului a vizat doar cuprinsul masei succesorale, nu și calitatea de moștenitor, în consecință temeiul invocat pentru radierea petentei nu este legal.
Împotriva hotărârii a declarat apel . înregistrat pe rolul Tribunalului T. cu nr._, la data de 22.09.2011.
În motivarea cererii de apel apelanta a arătat că față de împrejurarea ca instanța de fond a indicat drept cale de control judiciar apelul si raportat la temeiurile juridice incidente in soluționarea acestei cauze solicita recalificarea caii de atac in recurs.
In hotărârea supusa controlului judiciar instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecații si a schimbat natura si înțelesul lămurit, vădit neîndoielnic al acestuia.
Prin notele de ședința depuse pentru termenul din 22.02.2011, apelanta a arătat ca la baza eliberării Titlului de Proprietate nr._/7 emis la data de 15.09.1994 pe numele paratei, V. E., a stat alături de alte înscrisuri, Certificatul de moștenitor nr. 619/11.03.1991 emis de notariatul de Stat al Județului T., Certificat de moștenitor a cărui nulitate absoluta partială a fost constatata prin decizia civila nr. 1657/20.09.2006 pronunțata de Curtea de Apel Timișoara cu privire la componenta masei succesorale, in sensul ca s-a dispus scoaterea din masa succesorala a tuturor imobilelor.
Ulterior, prin sentința civila nr._ din 28.07.2010 pronunțata de Judecătoria Timișoara in dosar nr._ s-a constatat nulitatea absoluta a Certificatului de moștenitor nr. 619/11.03.1991 emis de Notariatul de Stat al Județului T. in dosar notarial nr. 613/91 conexat cu dosar nr. 614/1991, cu privire la componenta masei succesorale, in sensul ca s-a dispus scoaterea din masa succesorala a imobilelor înscrise in C.F. nr. 44 Dumbravita nr. top 245, C.F. nr. 39 Dumbravita nr. top 254, C.F. nr. 200 Dumbravita nr. top 239/6, C.F. nr. 636 Dumbravita nr. top 243/b, 232/a/l si C.F. nr. 709 Dumbravita nr. top 239/5/a si s-a dispus radierea din Cărțile Funciare nr. 44, 39, 200, 636 si 709 Dumbravita a dreptului de proprietate al paratei înscris in baza Certificatului de moștenitor nr. 619/11.03.1991 emis de Notariatul de Stat al Județului T..
Având in vedere că, in Titlul de proprietate nr._/7 din 15.09.1994 emis de către C. Județeană pentru Stabilirea dreptului de proprietate este evidențiata doar suprafața de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate si nr. parcelelor de teren, far a se preciza numărul de Carte Funciara precum si numărul topografic, din verificările noastre efectuate prin suprapunerea topograficelor cu parcelele existente in evidenta noastră rezulta ca, parcelele din Titlul de proprietate nr._/7 sunt același cu topograficele înscrise in Cărțile Funciare nr. 44, 39, 200, 636 si 709 Dumbrăvita.
Potrivit art. III alineatul 1 Ut. a) din Legea nr. 169/1997 " Sunt lovite de nulitate absolută, potrivii dispozițiilor legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991: a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri."
La baza eliberării Titlului de Proprietate nr._/7 emis la data de 15.09.1994 pe numele paratei, V. E., a stat alături de alte înscrisuri, Certificatul de moștenitor nr. 619/11.03.1991 emis de Notariatul de Stat al Județului T., Certificat de moștenitor a cărui nulitate absoluta parțiala a fost constatata prin decizia civila nr. 1657/20.09.2006 pronunțata de Curtea de Apel Timișoara cu privire la componenta masei succesorale, in sensul ca s-a dispus scoaterea din masa succesorala a imobilului înscris in C.F. nr. 156 Dumbrăvita nr. Top 235, iar ulterior prin sentința civila nr._ din 28.07.2010 pronunțata de Judecătoria Timișoara in Dosar nr._ s-a constatat nulitatea absoluta a Certificatului de moștenitor nr. 619/11.03.1991 emis de Notariatul de Stat al Județului T. in dosar notarial nr. 613/91 conexat cu dosar nr. 614/1991, cu privire la componenta masei succesorale, in sensul ca s-a dispus scoaterea din masa succesorala a imobilelor înscrise in C.F. nr. 44 Dumbrăvita nr. top 245, C.F. nr. 39 Dumbrăvita nr. top 254, C.F. nr. 200 Dumbrăvita nr. top 239/6, C.F. nr. 636 Dumbravita nr. top 243/b, 232/a/l si C.F. nr. 709 Dumbrăvita nr. top 239/5/a si s-a dispus radierea din Cărțile Funciare nr. 44, 39, 200, 636 si 709 Dumbrăvita a dreptului de proprietate al paratei înscris in baza Certificatului de moștenitor nr. 619/11.03.1991 emis de Notariatul de Stat al Județului T..
Din dosarul administrativ rezulta că pârâta a solicitat reconstituirea dreptului sau de proprietate si nu după autorii săi.
Prin întâmpinarea depusă intimata pârâtă V. E. a invocat excepția lipsei calității procesuale active a apelante raportat la faptul că cererea de chemare în judecată a fost promovată de către C. locală de fond funciar Dumbrăvița în calitate de persoană cu calitate procesuală activă .
Apelul de fost declarat de . personalitate juridică alta decât reclamanta și care nu are vreo calitate fie activă fie pasivă nejustificând vreun interes sau drept.
Văzând că nu există identitate de persoană între promotoarea cererii de chemare în judecată și promotoarea cererii de apel intimata a solicitat admiterea excepției.
Pe fondul cauzei intimata a arătat că titlul de proprietate nr._/7 din 15.09.1994 a cărui constatare a nulității absolute o solicită reclamanta a fost eliberat în favoarea intimatei, în calitate de moștenitoare a antecesoarei sale Borbas E., bunica intimatei.
Din extrasele de carte funciară depus la dosarul administrativ și din cuprinsul certificatului de moștenitor nr. 619/11.03.1991 în baza cărora a fost eliberat titlul de proprietate rezultă că proprietarul tabular al terenurilor în discuție a fost defuncta Borbas E..
A mai arătat intimata că reclamanta este în eroare deoarece în extrasele de carte funciară privitoare la terenurile ce i-au fost reconstituire, se aflau înscriși bunicii intimatei, Borbas E. și Borbas A. iar intimatei i-a fost reconstituit dreptul de proprietate doar după bunica sa Borbas E., iar mamei sale Lakatos E. i-a fost reconstituit dreptul de proprietate după tatăl său și bunicul intimatei Borbas A. și Weisz E..
A mai arătat intimata că în conformitate cu dispozitivul sentinței civile nr._/28.07.2010, certificatul de moștenitor nr. 619/11.03.1991 este nul absolut numai cu privire la componența masei succesorale, el rămâne valabil și produce efecte juridice în ceea ce privește calitatea moștenitorilor.
Intimata arată că mama sa este decedată, și ea este unica moștenitoare de pe urma antecesorilor Borbas E., Borbas S. și Weisz E..
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. art. 115 – 119 C.proc.civ.
Prin decizia civilă nr.171/A/16.02.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._, s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a comunei Dumbrăvița în promovarea căii de atac a apelului, invocată de intimata V. E..
S-a respins apelul declarat de C. L. de F. F. Dumbrăvița împotriva sentinței civile nr._/13.07.2011 pronunțată de Judecătoria Timișoara.
În considerentele deciziei civile, tribunalul a reținut că în ce privește excepția lipsei calității procesuale active a Comunei Dumbrăvita de a promova apelul, invocată de intimata V. E., tribunalul a retinut că, . ce formează obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Timișoara a fost C. Locala de fond funciar Dumbrăvita.
Pe de altă parte, apelul este formulat de avocat, iar, prin notele de ședința din 15.12.2011 acesta a precizat ca in cererea de apel s-a strecurat o eroare materială, in sensul că, in realitate, calea de atac este formulată de C. Locala de fond funciar Dumbrăvita.
De altfel, in finalul apelului s-a consemnat că titular al căii de atac este C. L. de fond funciar Dumbrăvita, prin avocat O. P..
Fiind vorba de o eroare materiala, tribunalul a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesual active a Comunei Dumbrăvita în a promova apelul.
Referitor la lipsa calității procesual active a Comisiei Locale de fond funciar Dumbrăvita de a formula acțiunea, tribunalul a reținut că, potrivit art. III al. 2 din Legea nr. 169/1997, nulitatea actelor de reconstituire a dreptului de proprietate poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Natională pentru Restituirea Proprietăților si de alte persoane care justifică un interes legitim.
Apelanta a apreciat că se înscrie in categoria altor persoana care justifică un interes legitim, de care face vorbire textul legal menționat.
Tribunalul a reținut, însă, că între atribuțiile comisiilor locale de fond funciar, reglementate de art. 5 din HG nr. 890/2005, nu se enumără si aceea de a sesiza instanța de judecată, in situația in care actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate s-au emis cu încălcarea prevederilor legilor de fond funciar. Din contră, art. 5 lit. l din HG nr. 890/2005 stipulează explicit că in situația in care identifică terenuri atribuite ilegal, comisiile locale de fond funciar sesizează primarul, care înaintează sub semnătură acțiune in constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute de art. III din Legea nr. 169/1997.
Din modul de reglementare a acestui text legal, tribunalul a reținut că, in situația unor acte de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, cu încălcarea prevederilor legilor de fond funciar, comisia locală nu poate promova acțiune in instanță, ci doar sesizează primarul, care este titularul acțiunii in nulitate a unor astfel de acte.
Prin urmare, apelanta nu avea calitate procesuală activă pentru a solicita anularea titlului de proprietate nr._/_, eliberat de C. Județeană de fond funciar T. in favoarea intimatei V. E..
In ce privește cererea conexă, privind anularea Hotărârii Comisiei Județene de fond funciar nr. 33/56/17.09.2009, tribunalul a reținut că prin aceasta intimata V. E. a fost radiată cu suprafața de 13,5473 ha, pe motiv că nu este moștenitoare directă a proprietarilor tabulari.
Ori, din certificatul nr. 619/11.01.1991, eliberat de Notariatul de Stat Județean T., tribunalul a reținut că intimata V. E. este moștenitoarea proprietarei tabulare Borbas E., acest certificat fiind anulat doar in ceea ce privește compunerea masei succesorale.
Criticile apelantei sunt contradictorii, având in vedere că, pe de o parte, susține că V. E. nu este moștenitoarea lui Borbas E., iar, pe de altă parte, invocă faptul ca intimata V. E. nici nu a cerut reconstituirea dreptului de proprietate după Borbas E., ci in nume propriu. Tribunalul a retinut că, la momentul cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, V. E. era proprietar cu titlu de moștenire, astfel ca reconstituirea nu o putea solicita decât după ceilalți proprietari tabulari. Apoi, intimata V. E. a anexat cererii de reconstituire certificatul de moștenitor după Borbas E. pentru a-si proba calitatea de persoana îndreptățită, ca moștenitoare a proprietarei tabulare.
Nu in ultimul rând, dacă intimata V. E. ar fi solicitat reconstituirea dreptului de proprietate in nume propriu, ca proprietar deposedat, iar nu ca moștenitoare, este cu atât mai neîntemeiată Hotărârea Comisiei Județene de fond funciar T. de radiere a acesteia cu suprafața de 13,5473 ha, pe motiv că nu este moștenitoarea directă a proprietarilor tabulari.
In consecință, tribunalul a respins apelul.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta C. L. de fond funciar Dumbrăvița, a declarat recurs în termen legal la data de 29.06.2012, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei civile recurate, admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței civile și rejudecând în fond, admiterea acțiunii civile astfel cum a fost formulată, și respingerea cererii din dosarul conex nr._ .
În motivare, reclamanta a susținut că în hotărârea supusă controlului judiciar instanța de judecată a interpretat greșit actul dedus judecății și a schimbat natura și înțelesul lămurit, vădit neîndoielnic al acestuia.
La baza eliberării Titlului de proprietate nr._/7 emis la data de 15.09.1994 pe numele pârâtei V. E. a stat alături de alte înscrisuri, certificatul de moștenitor nr.619/11.03.1991 emis de Notariatul de Stat al Județului T., certificatul de moștenitor a cărui nulitate absolută parțială a fost constatată prin decizia civilă nr.1657/20.09.2006 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara cu privire la componența masei succesorale, în sensul că s-a dispus scoaterea din masa succesorală a tuturor imobilelor.
Ulterior, prin sentința civilă nr._/28.07.2010 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._ s-a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr.619/11.03.1991 emis de Notariatul de Stat al Județului T. în dosar notarial nr.613/91 conexat cu dosarul nr.614/1991, cu privire la componența masei succesorale, în sensul că s-a dispus scoaterea din masa succesorală a imobilelor înscrise în CF nr.44 Dumbrăvița nr.top.245, CF nr.39 Dumbrăvița nr.top.254, CF nr.200 Dumbrăvița nr.top.239/6, CF nr.636 Dumbrăvița nr.top.243/b, 332/a/1 și CF nr.709 Dumbrăvița nr.top.239/5/a și s-a dispus radierea din cărțile funciare nr.44, 39, 200, 636 și 709 Dumbrăvița a dreptului de proprietate al pârâtei înscris în baza certificatului de moștenitor nr.619/11.03.1991 emis de Notariatul de Stat al Județului T..
Având în vedere că în titlul de proprietate nr._/7 din 15.09.1994 emis de către C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate este evidențiată doar suprafața de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate și numărul parcelelor de teren, fără a se preciza numărul de carte funciară precum și numărul topografic, din verificările efectuate prin suprapunerea topograficelor cu parcelele existente rezultă că parcelele din titlul de proprietate nr._/7 sunt aceleași cu topograficele înscrise în cărțile funciare nr.44, 39, 200, 636 și 709 Dumbrăvița.
Potrivit art.III alin.1 lit.a din Legea nr.169/1997 „Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991: a)actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri”.
Tot în acest sens s-a precizat că calitatea de proprietar ca urmare a transferului proprietate mortis causa – dobândită în temeiul certificatului de moștenitor -, de care s-a prevalat pârâta în reconstituirea dreptului de proprietate nu poate fi reținută, având în vedere că s-a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr.619/11.03.1991 emis de Notariatul de Stat al Județului T. și implicit potrivit principiului „quod nullus est nullus producit effectum” s-au operat modificări în cărțile funciare care se află depuse la dosarul administrativ în vederea reconstituirii dreptului de proprietate.
Recurenta a criticat și argumentul instanței de apel privind lipsa unui interes legitim al reclamantei în promovarea unor asemenea acțiuni, întrucât a participat efectiv la emiterea titlului. Această entitate este investită de legea specială cu atribuții în gestionarea fondului funciar și este deplin firesc pentru funcționarea sa să se preocupe de conservarea fondului, mai ales în contextul în care deficitul de teren este de notorietate pentru această zonă.
Față de toate aceste aspecte, în condițiile prevederilor art.312 alin.3 C.pr.civ. solicită admiterea recursului și modificarea în tot a soluției instanței de fond în sensul admiterii cererii introductive, constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._/7 emis la 15.09.1994 pe numele pârâtei V. E. și respingerea cererii petentei V. cu privire la anularea Hotărârii C.J.F.F., cu cheltuieli de judecată pe tot parcursul litigiului.
Prin concluziile scrise depuse la dosar pentru termenul de judecată de azi, 18.10.2012, intimata V. E. a solicitat respingerea recursului, în principal, pe cale de excepție ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activ iar în subsidiar, pe fondul cauzei ca fiind netemeinică și nelegală, cu cheltuieli de judecată.
Pe cale de excepție, intimata a invocat excepția lipsei calității procesual active a Comisiei Locale de fond funciar Dumbrăvița având în vedere obiectul cauzei și raportat la dispozițiile Legii nr.169/1997 art.III (2) Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, procuror și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun, care au plenitudine de jurisdicție. Conform art.5 lit.i din HG nr.890/2005 în situația în care se identifică terenuri atribuite ilegal, comisiile locale de fond funciar sesizează primarul, care înaintează sub semnătură acțiune în constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute de art.III din Legea nr.169/1997.
Având în vedere textele mai sus invocate, comisia locală de fond funciar nu are calitate procesual activă în a solicita nulitatea titlului de proprietate, calitate activă în această situație o are primarul, prefectul, procurorul precum și alte persoane care justifică vreun interes, iar din această categorie nu face parte comisia locală de fond funciar Dumbrăvița.
Pe fondul cauzei, solicită respingerea cererii de recurs ca fiind nelegală și netemeinică.
Fără a intra în analiza pe fond a motivelor de recurs invocate de reclamantă, Curtea, din oficiu, pe cale de excepție, conform art.137 alin.1 C.pr.civ., a pus în discuția părților natura juridică a litigiului, respectiv a obiectului concret dedus judecății, în raport de care se impune calificarea căii de atac și competența materială a instanței, aspecte asupra cărora părțile din proces, în ședința publică din 15.12.2011, și-au exprimat punctul de vedere în sensul calificării căii de atac, raportat la natura juridică a litigiului, ca fiind recurs.
Astfel, Titlul XII al Legii nr.247/2005, reglementează măsurile de accelerare a judecăților în materia restituirii proprietății funciare.
Potrivit art.5 din Titlul XIII al Legii nr.247/2005, hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești în procesele funciare în primă instanță sunt supuse numai recursului.
Căile de atac sunt prevăzute prin lege, legiuitorul consacrând astfel principiul legalității, potrivit căruia o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege. Altfel spus, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Este o regulă cu valoare de principiu, prevăzută de art.129 din Constituție, care instituie dreptul părților interesate de a ataca hotărârile judecătorești numai în condițiile legii. Textul constituțional evocă nu numai faptul că mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie să se realizeze în condițiile legii.
Legalitatea căii de atac implică și consecința că mențiunea greșit făcută în dispozitivul hotărârii care se atacă nu acordă părții o cale de atac pe care legea însăși nu a prevăzut-o.
Departe de a îngrădi drepturi consacrate constituțional reglementarea prevăzută de art.5 al Titlului XIII din Legea nr.247/2005 constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de art.6 pct.1 din Convenția pentru Apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen rezonabil în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces.
De altfel, reglementări internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale, art.13 din aceeași Convenție consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cazul Golder împotriva Regatului Unit, 1975, că dreptul de acces la tribunale nu este absolut, fiind vorba de un drept pe care Convenția l-a recunoscut fără să definească în sensul restrâns al cuvântului, existând posibilitatea limitărilor implicit admise, chiar în afara limitelor care circumscriu conținutului oricărui drept.
În raport de aceste considerente, Curtea constată în prezenta cauză, al cărei obiect se circumscrie dispozițiilor legii fondului funciar, prin raportare directă la dispozițiile art.5 din Titlul XIII al Legii nr.247/2005, recursul de față se impune a fi soluționat, cu respectarea competenței materiale, de Tribunalul T..
În consecință, în baza art.299, 312, 304 pct. 3 C.pr.civ., va admite recursul, va casa decizia civilă și va dispune trimiterea cauzei pentru soluționarea recursului la Tribunalul T..
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta C. L. de F. F. Dumbrăvița împotriva deciziei civile nr.171/A/16.02.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._ .
Casează decizia civilă recurată și dispune trimiterea cauzei pentru judecarea recursului la Tribunalul T..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18 octombrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECATOR,
M. G. A.-M. N. C. P.
GREFIER,
M. M.
Red.:M.G./07.11.2012
Tehnored./M.M./ 2 ex./09.11.2012
Inst.fond:Judecătoria Timișoara:jud.A. S.
Inst.apel:Tribunalul T. :jud.L. V., C. P.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 2084/2012. Curtea de Apel... | Pretenţii. Decizia nr. 1347/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA → |
|---|
