Obligaţie de a face. Decizia nr. 2084/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Comentarii

0

Decizia nr. 2084/2012 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 18-10-2012 în dosarul nr. 2084/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMISOARAOperator 2928

SECTIA I CIVILĂ

DOSAR NR._

DECIZIA CIVILĂ NR. 2084/R

Ședința publică din 18 octombrie 2012

P.: M. G.

JUDECĂTOR: A.-M. N.

JUDECATOR: C. P.

GREFIER: M. M.

Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de recurenta reclamantă G. N. și de recurenții pârâți K. M. și K. I. împotriva Deciziei civile nr.255 din 14.03.2012 pronunțată de Tribunalul T., în contradictoriu cu intimații M. D., M. A., S. R. prin Consiliul Local al M. Timișoara și P. M. Timișoara, M. D. V. și M. S. M., având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică, fiind apelată cauza la amânări fără discuții, se prezintă reclamanta recurentă G. N. asistată de avocat Train G. și pârâții recurenți K. M. și K. I., lipsă fiind celelalte părți.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că prin registratura instanței a fost depusă la dosar la data de 10.10.2012 de către pârâții recurenți K. M. și K. I., întâmpinare la care se află anexate un set de înscrisuri.

Reprezentantul reclamantei recurente G. N. – avocat Train G. depune la dosar împuternicirea avocațială de reprezentare, chitanța privind achitarea onorariului avocațial, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 252 lei și 5 lei timbru judiciar.

În ce privește recursul formulat de către pârâții K. M. și K. I., instanța constată că din eroare aceștia au fost citați cu mențiunea de a timbra recursul cu suma de 252 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar, având în vedere că la fond a fost anulată cererea reconvențională a acestora ca insuficient timbrată, taxa de timbru aferentă recursului acestora fiind de 4 lei. Se constată că aceștia au depus deja o chitanță privind plata taxei judiciare de timbru de 5 lei. Se restituie pârâților recurenți K. M. și K. I. chitanța privind plata taxei judiciare de timbru de 252 lei.

Se comunică un exemplar de pe întâmpinarea depusă la dosar de către pârâții recurenți K. reprezentantului reclamantei recurente.

Cauza este lăsată la rând, nefiind motive de amânare.

Reluată cauza la a doua strigare, se prezintă pentru reclamanta recurentă G. N. avocat Train G. și pârâții recurenți K. M. și K. I..

Nemaifiind alte cereri formulate, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul reclamantei recurente G. N. – avocat Train G., solicită admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei civile atacate în sensul admiterii apelului lor, schimbarea în parte a sentinței civile pronunțată de instanța de fond cu consecința admiterii acțiunii reclamantei așa cum a fost formulată, pentru motivele invocate în scris la dosar, cu cheltuieli de judecată. Față de recursul formulat de pârâții K. solicită respingerea acestuia.

Pârâtul recurent K. I. solicită admiterea recursului său astfel cum a fost formulat și motivat în scris la dosar și conform întâmpinării depuse la dosar, invocând legalitatea construirii garajelor. Față de recursul reclamantei G. N. solicită respingerea acestuia. Solicită cheltuieli de judecată cu aproximație de 5.000 de euro, depunând în acest sens la dosar ca dovadă un set de înscrisuri.

CURTEA

Deliberând asupra recursurilor de față, reține următoarele:

P. Decizia civilă nr.255/14.03.2012, Tribunalul T. a respins apelurile formulate de reclamanta apelanta G. N. si apelanții pârâți M. D., M. A., apelanții parați - reclamanți reconvenționali K. M. și K. I. împotriva sentinței civile nr._/30.09.2010 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații S. R. P. C.L. TIMIȘOARA ȘI P. M. TIMIȘOARA, intervenient în nume propriu M. D. V., intervenient în nume propriu M. S. M., fără cheltuieli de judecata.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul T. a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 25.08.2008 sub nr._, reclamanta G. N. a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâților K. I., K. M., M. D. și M. A. la desființarea construcțiilor – garaje edificate pe terenul său, pe cheltuiala acestora, iar in cazul in care se constată că pârâții au fost de bună credință la edificare, să se constate că a dobândit dreptul de proprietate asupra construcțiilor prin accesiune cu obligarea sa la despăgubirea pârâților.

În motivarea cererii, reclamanta a menționat că in anul 2001 a devenit proprietara terenului prin cumpărare, fostul proprietar edificând in anul 1981 pe acest teren împreună cu pârâții și cu o altă persoană imobilul casă compus din 4 apartamente cu parter și 3 etaje și părți comune, scara cu casa scării, pasajul, poarta de la intrare, branșamentul de apă, canal, electricitate și termoficare, precum și podul de la apartamentele 2, 3 și 4. În baza acestei edificări pârâții au obținut dreptul de folosință asupra terenului pe care s-a construit imobilul, ulterior fostul proprietar construind in curte o altă casă compusă din parter și garaj.

In anul 2001 a cumpărat apartamentul nr.1 din casa cu parter și 3 etaje și terenul in suprafață de 367 mp împreună cu casa din curte compusă din parter și etaj. A precizat că pârâții au edificat in curte 2 garaje și au împrejmuit cu un gard de sârmă porțiunea din fața garajelor și până la accesul in curte, fiindu-i îngrădit accesul in curte la casa compusă din parter și etaj. Deși a solicitat pârâților să facă dovada in baza cărui act au ocupat terenul și au edificat cel două garaje, aceștia nu au fost in măsură să dovedească acest lucru.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.494 Cod civil.

P. întâmpinare pârâții K. I. și K. M. au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că sunt proprietarii apartamentului nr.3 și a garajului din .. Ridicarea construcției s-a efectuat de către asociația de locatari constituită pentru execuția proiectului comandat de fostul proprietar al terenului din acea perioadă, Ș. G., iar pentru realizarea proiectului proprietarul terenului a pus la dispoziție terenul aferent necesar. S-a precizat că în proiect a fost prevăzut și un garaj pentru fiecare apartament. În baza proiectul și a actului de constituire a asociației de locatari s-a eliberat autorizația de construire. In anul 1981 construcția imobilului și a garajelor, inclusiv a gardului de sârmă, a fost terminată.

Pârâții K. au menționat că apartamentul nr.1 a avut de-a lungul timpului mai mulți proprietari începând cu Ș. G. și soția care au pus la dispoziție terenul, C. M. și soția, C. M. și soția, iar din anul 2001 reclamanta. În anii 1990 C. M. și soția au edificat casa din curte, imobil la care reclamanta susține că i s-a îngrădit accesul. Pârâții au precizat că nu sunt de acord cu desființarea garajelor având in vedere că acestea au fost legal construite, iar reclamanta nu putea dobândi in anul 2001 dreptul de proprietate asupra terenului in condițiile in care terenul a fost și este in proprietatea apartamentelor înscrise in CF_-_ Timișoara.

P. precizarea de acțiune reclamanta a indicat valoarea garajelor la suma de 7000 lei, câte 3500 lei pentru fiecare garaj.

Pentru termenul de judecată din data de 08.12.2008 pârâții K. I., K. M., M. D. și M. A. au formulat întâmpinare prin care au solicitat in principal, respingerea acțiunii ca inadmisibilă, iar in subsidiar respingerea acțiunii ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă și ca neîntemeiată. Au precizat că sunt titularii unui drept de superficie asupra terenului aferent apartamentelor aflate in proprietatea lor, drept dobândit prin cumpărare, au fost de bună credință la cumpărare, iar apartamentarea și edificarea garajelor a avut loc cu respectarea condițiilor legale de la acea vreme, existând in acest sens și acordul proprietarului terenului, motiv pentru care reclamanta nu poate solicita dobândirea dreptului de proprietate prin accesiune.

Pârâții au menționat că au devenit proprietarii apartamentelor 3 și 4 din imobilului situat in Timișoara, ., înscris in CF nr._, nr. top._/III, respectiv CF nr._ Timișoara, nr. top._/IV, prin cumpărare de la numiții V. I. și V. C. in baza contractului de vânzare cumpărare nr.1351/2003. Cu privire la situația terenului aferent construcției CF nr.7793 Timișoara inițial a conținut două nr. topografice respectiv nr.top_ ulterior dezmembrat in top._/1 și top._/2 și nr. top._; nr. top._/2 a fost transnotat in CF nr._ in suprafață de 300 mp intabulat in favoarea Statului R. in baza decretului de expropriere nr.519/1970; nr. top._/1 și top._ s-au alipit în nr. top._, iar top._/1 s-a reînscris in favoarea foștilor proprietari, iar in anul 1982 in baza Legii nr.58/1974 o cotă de 2/4 din teren se intabulează in favoarea Statului R.. Construcția supraedificată in anul 1981, inclusiv anexele, se afla pe terenul înscris in CF nr.7796 Timișoara, nr. top._ in suprafață de 367 mp, astfel încât nu se știe modalitatea in care numiții C. au intabulat in CF nr.7796 Timișoara construcția P+3E neexistând nici un fel de act - titlu in ceea ce privește transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului aparținând Statului R., sens in care pârâții au apreciat că actul de vânzare cumpărare prin care s-a înstrăinat terenul către reclamantă este lovit de nulitate absolută. S-a precizat și faptul că pentru acest teren plătesc impozit la Primăria Timișoara.

Pe calea cererii reconvenționale pârâții - reclamanți reconvenționali au solicitat să se constate că garajele aferente apartamentelor nr.3 și 4 au fost construite cu bună credință și cu respectarea dispozițiilor legale de către pârâții K., respectiv de către numiții C. O. și V., cu acordul proprietarului terenului; să se constate că au calitatea de proprietari de bună-credință ai apartamentelor nr.3 și 4, precum și ai garajelor aferente apartamentelor 3 și 4 din imobilul înscris in CF nr._, nr. top._/III, respectiv CF nr._ Timișoara, nr. top._/IV; să se constatate că sunt beneficiarii unui drept de superficie in cotă de ¼ asupra terenului aferent apartamentului 4, respectiv beneficiarii unui drept de superficie in cotă de ¼ asupra terenului aferent apartamentelor 3; să se dispună intabularea dreptului de superficie asupra terenului aferent apartamentelor 3 și 4, plus anexe; să se constate nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.5007/27.08.2001 in ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenului in suprafață de 367 mp nr. cadastral_ și revenirea la situația anterioară in sensul intabulării dreptului de proprietate al Statului R..

Tot pe cale reconvențională pârâții - reclamanți reconvenționali au solicitat introducerea in cauză in calitate de intervenient in interes propriu a Statului R. prin Consiliul Local Timișoara și P. M. Timișoara, in baza art.57 C.pr.civ.

Cu privire la capătul de cerere reconvențională având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.5007/27.08.2001, pârâții reclamanți reconvenționali au solicitat introducerea in cauză in calitate de pârâți a numiților C. M. A. și C. M. F..

Totodată s-a solicitat și introducerea in cauză in calitate de pârâți și a numiților M. D. V. și M. S. M., proprietar ai apartamentului nr.2 din imobil și garajului aferent.

P. încheierea de ședință din data de 02.02.2009 instanța a lua act de introducerea in cauză a Statului R. prin Consiliul Local Timișoara și P. M. Timișoara în calitate de intervenient în interes propriu.

P. precizarea cererii reconvenționale pârâții - reclamanți reconvenționali au indicat temeiul legal al introducerii in cauză a numiților C. M. A. și C. M. F. în calitate de pârâți ca fiind dispozițiile art.962 Cod civil, iar pentru M. D. V. și M. S. M. au indicat art.57 C.pr.civ. In rest au fost menținute pretențiile din cererea inițială.

P. încheierea de ședință din data de 04.03.2009 instanța a luat act de introducerea in cauză a numiților M. D. V. și M. S. M. in calitate de intervenienți în interes propriu și a respins ca inadmisibilă cererea de introducere in cauză in calitate de pârâți numiților C. M. A. și C. M. F., cu motivarea din încheiere.

P. întâmpinare la cererea reconvențională reclamanta a solicitat respingerea cererii reconvenționale, precum și respingerea cererii de introducere in cauză in calitate de intervenient al Statului R. prin Consiliul Local Timișoara și P. M. Timișoara având in vedere că nu are calitate procesuală pasivă, nefiind niciodată proprietar al terenului; de asemenea s-a solicitat și respingerea introducerii in cauză a numiților M. D. V. și M. S. M. și C. M. A. și C. M. F. având in vedere că dreptul de proprietate și dreptul de superficie al acestora nu a fost pus in discuție.

Reclamanta a arătat că in baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.5007/27.08.2001 a cumpărat întreg imobilul situat in Timișoara, ., înscris in CF nr._ Timișoara, nr. cadastral_/I, reprezentând apartamentul nr.1 și cota de ¼ din părțile comune indivize și un WC și imobilul înscris in CF nr.7793 Timișoara nr. cadastral_, constând in curte și casa P+1E in suprafață totală de 367 mp. Terenul in suprafață de 367 mp pe care s-a construit casa compusă din parter și 3 etaje, a fost proprietatea numiților Serbănescu G. și A. in cotă de 2/4, Serbănescu D. in cotă ¼ și P. S. A. in cotă de ¼, dobândit prin cumpărare in anul 1973. Acest fapt este recunoscut și de către pârâtul K. I. în întâmpinare, astfel că nu se poate susține că S. R. a fost proprietarul terenului la edificarea construcției, suprafața de 367 mp a fost întotdeauna proprietate privată.

Totodată reclamanta a menționat că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr._/15.05.1990 familia C. a cumpărat de la familia C. apartamentul nr.1 împreună cu dependințele și suprafața de 367 mp; pe acest teren s-a construit casa compusă din P+1E de către familia C. in baza certificatului de urbanism și a autorizației de construcție nr.239/1992, construcție intabulată. Față de cele arătate reclamanta a conchis că nu poate fi lovit de nulitate contractul de vânzare cumpărare încheiat cu familia C. in baza căruia a cumpărat și terenul in suprafață de 367 mp.

La termenul de judecată din data de 04.11.2009 instanța a admis excepția insuficientei timbrări a cererilor reconvenționale formulate de K. I., K. M., M. D. și M. A. pentru motivele arătate în încheiere.

P. înscrisul depus după dezbaterile de la termenul din 04.11.2009 pârâții - reclamanți reconvenționali au solicitat modificarea cererii reconvenționale in sensul că s-a renunțat la revenirea situației anterioare de carte funciară in sensul intabulării dreptului de proprietate al Statului R., astfel că potrivit art. 6 din legea taxelor de timbru pentru capătul de cerere principal se datorează o taxă judiciară de timbru fixă.

P. precizarea cererii reconvenționale pârâții - reclamanți reconvenționali au solicitat să se constate că garajele de la apartamentele nr.3 și 4 au fost construite cu bună credință și cu respectarea dispozițiilor legale de către pârâții K., respectiv de către numiții C. O. și V., cu acordul proprietarului terenului aferent; să se constate că au calitatea de proprietari ai apartamentelor nr.3 și 4, precum și ai garajelor aferente apartamentelor 3 și 4 din imobilul înscris in CF nr._, nr. top._/III, respectiv CF nr._ Timișoara, nr. top._/IV; rectificarea cărții funciare in raport de concluziile raportului de expertiză topografică de la 367 mp la 524 mp; să se constatate că sunt beneficiarii unui drept de superficie in cotă de 63/524 asupra terenului in suprafață de 524 mp din imobilul înscris in CF nr.7793 Timișoara, nr. cadastral_ precum și in CF nr._ Timișoara nr. cadastral_/1,_/F,_/F; să se constate nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.5007/27.08.2001 in ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenului in suprafață de 367 mp nr. cadastral_ și revenirea la situația anterioară in sensul intabulării dreptului de proprietate al Statului R..

P. notele de ședință depuse reclamanta a solicitat respingerea cererii reconvenționale ca insuficient timbrată.

P. încheierea de ședință din data de 15.09.2010 instanța a respins cererea pârâților - reclamanți reconvenționali de a se lua act de modificare cererii reconvenționale și, implicit, de renunțare la judecată, pentru motivele arătate în încheiere.

Pentru termenul de judecată din data de 13.10.2010 pârâții - reclamanți reconvenționali au depus completare la cererea reconvențională precizată pentru termenul din 07.07.2010. Astfel s-a menționat că din eroare a fost indicată cota de 60/524 corect fiind 90/524, in fapt fiind vorba de îndreptare unei erori materiale, in rest fiind menținute celelalte capete de cerere reconvențională.

Reclamanta prin concluziile scrise a solicitat admiterea acțiunii cu cheltuieli de judecată și respingerea cererii reconvenționale. A menționat că din coroborarea expertizei efectuată in cauză cu dispozițiile statului asociației și cu autorizația de construire rezultă că cele 3 garaje au fost construite ulterior clădirii principale fără avizul proprietarului și fără autorizație de construcție. Chiar dacă in statutul asociației se menționează că se vor construi casa P+3E și 3 garaje, acestea trebuiau să facă parte din cadrul construcției și autorizației, insă s-a construit un singur garaj care face parte din construcția principală. În cazul in care intenția proprietarului era de a se atribui separat suprafața de teren pentru construcția garajelor, ar fi făcut acest lucru prin statutul asociației așa cum s-a făcut pentru construcția principală ori prin statut se atribuie fiecărui asociat suprafața de 45 mp cu plata unei taxei anuale de 1 leu /mp. Din raportul de expertiză topografică efectuat in cauză reiese că cele 3 garaje ocupă o altă suprafață decât cea stabilită prin statut, respectiv 65 mp. Față de cele menționate reclamanta a solicitat admiterea acțiunii. In ceea ce privește cererea reconvențională s-a solicitat respingerea.

Analizând cu precădere excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâții – reclamanți reconvenționali prin întâmpinare instanța a respins-o, deoarece o acțiune este inadmisibilă doar în cazul în care partea are la dispoziție o altă cale pentru realizarea pretențiilor sale sau când sesizarea instanței este condiționată de îndeplinirea unei proceduri prealabile obligatorii, ceea ce nu este cazul în speță. A considera acțiunea reclamantei ca fiind inadmisibilă, înseamnă a îngrădi accesul acesteia la instanță garantat de art.6 par.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În ce privește excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâți, calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana titulară în raportul juridic dedus judecății. În speță, reclamanta a solicitat obligarea pârâților la desființarea garajelor edificate pe terenul proprietatea sa sau să se constate că a dobândit prin accesiune dreptul de proprietate asupra garajelor. P. accesiune proprietarul bunului mai important devine și titular al bunului mai puțin important. Având în vedere că din CF nr.7793 Timișoara, nr.top._ și CF nr._ Timișoara nr.top._/F rezultă că reclamanta este proprietara terenului în suprafață de 367 mp pe care sunt edificate garajele ce fac obiectul accesiunii, instanța apreciază că reclamanta este titulara dreptului în raportul juridic dedus judecății, justificând astfel legitimare procesuală activă în cauză. În consecință și această excepție urmează a fi respinsă.

P. sentința civilă nr._/30.09.2010 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul_, a solicitat respingerea excepțiilor inadmisibilității și lipsei calității procesuale active.

A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta – pârâtă reconvențional Goanta N., în contradictoriu cu pârâții – reclamanți reconvenționali K. I., K. M., M. D. și M. A., ca neîntemeiată.

A fost anulată acțiunea reconvențională formulată de pârâții – reclamanți reconvenționali K. I., K. M., M. D. și M. A. ca insuficient timbrată.

A fost respinsă cererea formulată de pârâții – reclamanți reconvenționali K. I., K. M., M. D. și M. A. de chemare în judecată a următoarelor persoane: S. R. prin Consiliul Local Timișoara și P. M. Timișoara, M. D. V. și M. S. M..

Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:

Conform situației de CF nr.7793 Timișoara (f.61-64) imobilul cu nr.top._ grădină în suprafață de 440 mp și_ casă și curte în . în suprafață de 227 mp a fost dobândită de minora A. Kalti E. E. prin donație în anul 1948. În anul 1971 .._ a fost dezmembrată în două parcele cu nr.top._/1 în suprafață de 140 mp reînscrisă în CF nr.7793 în favoarea vechiului proprietar și nr.top._/2 în suprafață de 300 mp transnotată în CF nr._ în favoarea Statului R. în baza Decretului de expropriere nr.519/1970. Ulterior nr.top._/1 și_ au fost unificate într-un singur nr.top._ casă, curte și grădină în . în suprafață de 367 mp. În anul 1973 asupra imobilului a fost înscris dreptul de proprietate în favoarea numiților Serbescu G. și soția Serbescu A. în cotă de 2/4 părți, Serbescu D. în cotă de ¼ și P. S. A. în cotă de ¼ părți.

Conform Statutului Asociației de cooperare pentru construirea de locuințe proprietate personală în Timișoara . (f.158-163) încheiat la data de 18.03.1976 la notariatul de Stat al jud. T., la data de 18.03.1976 s-a constituit Asociația de cooperare pentru construirea de locuințe proprietate personală în Timișoara ., având ca membri pe Serbescu G., Serbescu A., Neamtu P., Neamtu Leonid, K. I., K. M., Cirsta O., Cirsta V.. Scopul Asociației a fost acela de a construi pentru membrii săi câte o locuință proprietate personală pe terenul situat în Timișoara ., înscris în CF nr.7793 Timișoara, nr.top._ și_/1 proprietatea lui Serbescu G., Serbescu A., Serbescu D. și P. S. A.. S-a stabilit ca imobilul să fie compus din casă parter + 3 nivele și dependințe și 3 garaje, proprietarii terenului Serbescu G., Serbescu A., Serbescu D. și P. S. A. atribuind numiților Neamtu P., Neamtu Leonid, K. I., K. M., Cirsta O., Cirsta V. o suprafață de 135 mp teren, câte 45 mp pentru fiecare apartament.

La data de 06.07.1976 a fost eliberată, la cererea Asociației de cooperare pentru construirea de locuințe proprietate personală în Timișoara ., de către Comitetul executiv al Consiliului Popular al mun. Timișoara autorizația nr.274 pentru executarea de lucrări – casă cu parter +3 etaje (f.156) pe terenul înscris în CF nr.7793 Timișoara, nr.top._ și_/1.

În anul 1981 se intabulează în CF col. nr._ Timișoara, cu nr.top._/1,_/F (_/F) imobilul compus din casă parter și 3 etaje în ., cu părți comune indivize și terenul în CF nr.7793 Timișoara, ca proprietate pe apartamente prin supraedificare prin asociere, astfel: apartamentul nr.1 cu ¼ părți comune Serbescu G. și soția Serbescu A. (CF ind._ Timișoara, nr.top._/I); apartamentul nr.2 cu ¼ părți comune N. Leonid cu soția N. P. (CF ind._ Timișoara, nr.top._/II); apartamentul nr.3 cu ¼ părți comune K. I. cu soția K. M. (CF ind._ Timișoara, nr.top._/III); apartamentul nr.4 cu ¼ părți comune Cîrsta O. cu soția Cîrsta V. (CF ind._ Timișoara, nr.top._/IV).

Apartamentul nr.1 cu ¼ părți comune a fost înstrăinat în anul 1982 de către Serbescu G. și Serbescu A. numiților C. M. și C. G. D., fără terenul aferent care a trecut în proprietatea Statului R. în baza Legii nr.58/1974. P. contractul de vânzare cumpărare din 24.08.1990 (f.113) C. M. și C. G. D. au vândut apartamentul nr.1 numiților C. M. A. și C. M. F. care, la rândul lor, l-au înstrăinat reclamantei G. N. în anul 2001 (f.43).

Apartamentul nr.2 cu ¼ părți comune a fost dobândit de numita E. N. C. în anul 2004 prin moștenire și donație, fiind ulterior înstrăinat numiților M. D. V. și M. S. M..

Apartamentul nr.4 cu ¼ părți comune a fost înstrăinat în anul 1988 de către Cîrsta O. cu soția Cîrsta V. numiților D. D. D. și D. D., care l-au înstrăinat numiților V. I. și V. C., fiind ulterior dobândit prin cumpărare de pârâții M. D. și M. A..

P. contractul de vânzare cumpărare din 24.08.1990 (f.113) numiții C. M. și C. G. D. au vândut lui C. M. A. și C. M. F., pe lângă apartamentul nr.1 din CF col._, și terenul în suprafață de 367 mp din CF nr.7793 Timișoara. Din CF mr.7793 Timișoara, nr.top._ și raportul de expertiză tehnică topografică întocmit de expert Zarafan C. reiese că în anul 1992 familia C., în baza autorizației de construire nr.239 din 11.05.1992 eliberată de Primăria mun. Timișoara (f.110-112) a executat lucrări de extindere a construcției P+1 amplasată pe ., pe care au înstrăinat-o reclamantei împreună cu suprafața de 367 mp prin același contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.5007/27.08.2001 de notar public G. C. M..

Conform rapoartelor de expertiză în construcții și în specialitatea topografie întocmite în cauză, imobilele în speță sunt amplasate în intravilanul M. Timișoara, pe ., suprafața real măsurată este 524 mp, cu 157 mp mai mult decât suprafața înscrisă în CF, pe suprafața de teren sunt amplasate următoarele construcții: casa P+3 compusă din 4 apartamente cu proprietarii menționați anterior și casa P+1 proprietatea reclamantei, garajele folosite de pârâții K. și M. și de intervenienții M., atelierul folosit de pârâții M. și anexele folosite de reclamantă, care este proprietara terenului în suprafață de 367 mp. Suprafețele aferente apartamentelor 1, 2, 3 și 4 sunt de 45 mp pentru fiecare apartament, iar conform folosinței actuale suprafețele aferente garajelor proprietatea pârâților K. și M. sunt de 18 mp.

P. prezenta acțiune reclamanta a solicitat obligarea pârâților K. I., K. M., M. D. și M. A. la desființarea construcțiilor – garaje edificate pe terenul său, pe cheltuiala acestora, iar in cazul in care se constată că pârâții au fost de bună credință la edificare, să se constate că a dobândit dreptul de proprietate asupra construcțiilor prin accesiune cu obligarea sa la despăgubirea pârâților.

Potrivit art.492 cod civil care reglementează accesiunea „Orice construcție, plantație sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa și că sunt ale lui, până ce se dovedește din contra”. Este instituită prin lege o prezumție relativă, potrivit căreia proprietarul terenului este și proprietarul construcției.

Potrivit art.494 Cod civil care se referă la accesiunea imobiliară artificială „Dacă plantațiile, construcțiile și lucrările au fost făcute de către o a treia persoană cu materialele ei, proprietarul pământului are dreptul de a le ține pentru dânsul, sau de a îndatora pe acea persoană să le ridice. Dacă proprietarul pământului cere ridicarea plantațiilor și a construcțiilor, ridicarea va urma cu cheltuiala celui ce le-a făcut; el poate chiar, după împrejurări, fi condamnat la daune-interese pentru prejudiciile sau vătămările ce a putut suferi proprietarul locului. Dacă proprietarul voiește a păstra pentru dânsul acele plantații și clădiri, el este dator a plăti valoarea materialelor și prețul muncii, fără ca să se ia în considerație sporirea valorii fondului, ocazionată prin facerea unor asemenea plantații și construcții. Cu toate acestea, dacă plantațiile, clădirile și operele au fost făcute de către o a treia persoană de bună-credință, proprietarul pământului nu va putea cere ridicarea sus-ziselor plantații, clădiri și lucrări, dar va avea dreptul sau de a înapoia valoarea materialelor și prețul muncii, sau de a plăti o sumă de bani egală cu aceea a creșterii valorii fondului”.

Pentru a putea fi invocată dobândirea dreptului de proprietate asupra unui imobil prin accesiune este necesar ca lucrările, plantațiile sau construcțiile să nu fi fost efectuate în temeiul unei convenții încheiate între proprietarul terenului și constructor, întrucât în această situație raporturile dintre părți sunt guvernate de alte norme de drept.

Din probatoriul administrat în cauză reiese nu doar că pârâții K. și M. au fost de bună-credință la edificarea garajelor, ce figurează înscrise în CF nr._-_ Timișoara, dar că aceste garaje au fost edificate cu acordul proprietarilor de la acea dată ai terenului, Serbescu G. și soția Serbescu A., antecesorii reclamantei care este ținută de obligațiile asumate de aceștia.

P. constituirea Asociației de cooperare pentru construirea de locuințe proprietate personală în Timișoara . proprietarii terenului Serbescu G. și Serbescu A. au pus la dispoziție suprafața de teren necesară edificării unui imobil compus din casă parter + 3 nivele și dependințe și 3 garaje, suprafața de 135 mp fiind atribuită doar pentru construcția apartamentelor nr.2, 3 și 4, nu și pentru garaje. Împrejurarea că în autorizația de construire nr.274 din 1976 nu figurează și garajele nu prezintă relevanță în ce privește condițiile accesiunii, întrucât între proprietarul terenului și ceilalți membrii ai asociației a existat o înțelegere și cu privire la edificarea garajelor, intabulate în CF odată cu înscrierea construcției în anul 1981.

Având în vedere considerentele expuse anterior, instanța a apreciat că în speță nu sunt îndeplinite condițiile accesiunii imobiliare artificiale, astfel că acțiunea reclamantei va fi respinsă ca neîntemeiată.

Față de admiterea, la termenul de judecată din data de 04.11.2009, e excepției insuficientei timbrări a cererilor reconvenționale formulate de K. I., K. M., M. D. și M. A. instanța a anulat acțiunea reconvențională formulată de pârâții – reclamanți reconvenționali K. I., K. M., M. D. și M. A. ca insuficient timbrată.

Referitor la cererile de chemare în judecată a Statului R. prin Consiliul Local Timișoara și P. M. Timișoara, M. D. V. și M. S. M. formulate de pârâți în temeiul art.57 C.pr.civ. instanța a reținut că în baza acestui text de lege pot fi atrași la judecată terții care ar putea pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul. În speță, conform evidențelor de CF, S. R. prin Consiliul Local Timișoara și P. M. Timișoara nu sunt proprietari nici ai terenului și nici ai construcțiilor, astfel că nu pot pretinde aceleași drepturi ca și reclamanta, iar intervenienții M. sunt proprietarii apartamentului 2 astfel că de asemenea nu pot pretinde aceleași drepturi ca și reclamanta. În consecință, cererea formulată de pârâții – reclamanți reconvenționali K. I., K. M., M. D. și M. A. de chemare în judecată a Statului R. prin Consiliul Local Timișoara și P. M. Timișoara și M. D. V. și M. S. M. urmează a fi respinsă.

În temeiul art.274 alin.1 C.pr.civ., întrucât atât cererea principală, cât și cererile reconvenționale au fost respinse și, respectiv, anulate instanța a respins și cererile de acordare a cheltuielilor de judecată.

Împotriva sentinței civile nr._/30.09.2010 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul_, au declarat apel reclamanta G. N. și pârâții K. Johann (K. I.) si K. M., M. D. și M. A..

P. apelul declarat de reclamanta G. N., s-a arătat că sentința pronunțata de către prima instanța este nelegala si neîntemeiata având in vedere următoarele:

Instanța a constatat următoarele: conform situației de CF 7793 Timișoara, imobilul cu nr.top._ gradina in suprafața de 440 mp si_ casa si curte in . in suprafața de 227 mp a fost dobândita de minora A. Kalti E. E. prin donație in anul 1948. In anul 1971 .._ a fost dezmembrata in doua parcele cu nr. top.l5213l in suprafața de 140 mp reinscrisa in CF 7793 in favoarea vechiului proprietar sil52132in suprafața de 300 mp transnotata in CF_ in favoarea Statului R. in baza Decretului de expropriere nr. 519M970. Ulterior nr. top.l5213l si_ au fost unificate ._ casa, curte si gradina in . in suprafața de 367 mp. In anul 1973 asupra imobilului a fostinscris dreptul de proprietate in favoarea numiților Serbescu G. si soția Serbescu A. in cota de 24 parti, Serbescu D. in cota de 14 si P. S. A. in cota de 14 parti.

Conform Statutului de cooperare pentru construirea de locuințe proprietate personala in Timișoara . incheiat la data de 18.03.19761a Notariatul de Stat al jud. T., s-a constituit Asociația de cooperare pentru construirea de locuințe proprietate personala având ca membrii pe Serbescu G., Serbescu A., Neamtu P., Neamtu Leonid, K. I., K. M., Cirsta O., Cirsta V.. Scopul Asociației a fost acela dea construe pentru membrii sai cate o locuința proprietate personala, pe terenul inscris in Cf 7793 Timișoara, top.l5213l si_ proprietatea lui Serbescu G., Serbescu A., Serbescu D. si P. S. A.. S-a stability ca imobilul sa fie compus din casa parter + 3 nivele si dependințe si 3 garaje, proprietarii terenului atribuind numiților Neamtu P., Neamtu Leonid, K. I., K. M., Cirsta O., Cirsta V. o suprafața de 135 mp teren, cate 45 mp pentru fiecare apartament.

La data de 6.07.1976 a fost eliberata de către Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Mun. Timișoara autorizația nr. 274 pentru executarea de lucrări, casa cu parter + 3 etaje pe terenul din CF 7793 Timișoara, top. nr._ si 15213M.

In anul 1981 se intabulează in CF col._ top. nr.l5213l, 15214VF imobilul compus din casa parter si 3 etaje cu partri comune indivize si terenul in CF 7793 Timișoara ca proprietate pe apartamente prin supraedifîcare prin asociere, astfel: apartament nr.l cu 14 parti commune Serbescu G. si soția Serbescu A., CF ind. 4^534 Timișoara top._I, apartament nr. 2 cu 14 parti commune Neamtu Leonid si soția Neamtu P., CF ind._ Timișoara top._|II, apartament nr. 3 cu 14 parti commune K. I. cu soția K. M., CFind._ Timisoara,top._III, apartament nr. 4 cu 14 parti comune Cirsta O. cu soția Cirsta V., CF ind._ Timișoara, top._/IV.

Apartamentul nr. 1 cu 14 parti comune a fost înstrăinat in anul 1982 de către proprietary numiților C. M. si C. G. D., fara terenul aferent care a trecut in proprietatea Statului R. in baza Legii nr. 58M974. P. Contractul de vânzare cumpărare din 1990 noii proprietary au vândut apartamentul nr. 1 numiților Caprioru M. A. si Caprioru M. F., care la rândul lor l-au înstrăinat reclamantei Goanta N. in anul 2001.

Apartamentul nr. 2 cu 14 parti comune a fost dobândit de numita E. N. C. in anul 2004 prin moștenire si donație, fiind ulterior înstrăinat numiților M. D. V. si M. S. M..

Apartamentul nr. 4 cu 14 parti commune a fost înstrăinat in anul 1988 numiților D. D. D. si D. D., care l-au instainat numiților Vladutu I. si Vladusu C., fiind ulterior dobândit prin cumpărare de parații M. D. si M. A..

P. contractul de vânzare cumpărare din 1990 numiții C. M. si C. G. D. au vândut lui Caprioru M. A. si Caprioru M. F. pe langa apartamentul nr. 1 din CF_ si terenul in suprafața de 367 mp din CF 7793. In anul 1992 familia Caprioru in baza autorizației de construire_92 a Primăriei Timișoara, a executat lucrări de extindere a construcției P+ 1 din . pe care au instrainat-o împreuna cu suprafața de 367 mp reclamantei.

In continuare instanța a reținut faptul ca prin constituirea Asociației de cooperare pentru construirea de locuințe proprietate personala in Timișoara ., proprietarii Serbescu G. si Serbescu A. au pus la dispoziție suprafața de teren necesara edificării unui imobil compus din casa parter + 3 nivele si dependințe si 3 garaje, suprafața de 135 mp fiind atribuita doar pentru construirea apartamentelor nr. 2, 3 si 4 nu si pentru garaje. împrejurarea ca in autorizația de construire nr. 274/976 nu figurează si garajele nu prezintă relevanta in ce privește condițiile accesiunii, întrucât intre proprietarul terenului si ceilalți memmbrii ai asociației a existat o înțelegere cu privire la edificarea garajelor. In aceste condiții acțiunea formulata de catre noi este respinsa ca neintemeiata.

Soluția pronunțata este nelegala si neîntemeiata astfel:

Prima instanța a reținut faptul ca prin constituirea Asociației de cooperare pentru construirea de locuințe proprietate personala, proprietarii Serbescu G. si Serbescu A. au pus la dispoziție suprafața de teren necesara edificării unui imobil compus din casa parter+ 3 nivele si dependințe si 3 garaje, suprafața de 135 mp fiind atribuita doar pentru construirea apartamentelor 2,3 si 4 nu si pentru garaje, cat si faptul ca in autorizația de construire nr. 274M976 nu figurează si garajele.

In realitate insa conform art. 2 al. 2 din Statutul Asociației de cooperare pentru construirea de locuințe proprietate personala in Timișoara, ., s-a conveni construirea unui " Imobil in conformitate cu condițiile de sistematizare si arhitectura înscrise in certificatul de aliniere, eliberat de Comitetul Executiv al Mun. Timișoara. Se va construi o casa parter + 3 nivele CONȚINÂND LA PARTER 2 camere si dependințe si 3 garaje, iar cele 3 nivele vor avea cate 4 camere si dependințe fiecare".

Concluzia este aceea ca cele trei garaje despre care se face vorbire in Statutul Asociației, proprietarii de la acea vreme a terenului si-au exprimat acordul pentru a fi construite la parterul blocului, deci facand parte din construcția principala si nicidecum pentru a se construi 3 garaje separate si pe alta suprafața de teren.

Daca intenția proprietarului terenului de la acea data era sa atribuie separat suprafața de teren pentru construirea garajelor ar fi făcut acest lucru de la început prin Statutul Asociației, asa cum a făcut pentru construcția principala casa parter+ 3 nivele.

Ori prin Statutul Asociației se atribuie proprietarilor fiecărui apartament, respectiv 2,3 si 4 cate 45 mp teren, in total 135 mp, cu plata unei taxe anualemp de teren.

In aceste condiții solicită admiterea apelului, schimbarea in parte a sentinței atacate si admiterea acțiunii asa cum a fost formulata obligând parații K. I.,K. M., M. D. si M. A. la desființarea construcțiilor-garaje,edificate pe terenul proprietatea apelanților, pe cheltuiala acestora iar in cazul in care se constata ca parații au fost de buna credința la edificare,sa se constate ca au dobândit dreptul de proprietate asupra construcțiilor prin accesiune cu obligarea noastră la despăgubirea paraților.

Solicita obligarea paraților la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezentul proces.

P. apelul declarat de pârâții K. Johann (K. I.) si K. M., s-a solicitat solicitând admiterea apelului formulat, in baza art.297 alin.l din C.p.eiv. modificat prin art.I pct.27 din Legea 202/2010 sa anulați sentința civila nr._ din 22.12.2010 si sa judecați cauza evocând fondul, solicitand admiterea cererii reconvenționale precizate si completate, astfel:

1)sa se constate ca garajul aferent apartamentului nr. 3, etaj 2, din imobilul situat in Timișoara, ., inscris in CF individual_ Timișoara, nr.top_/III, a fost construit cu buna-credinta si cu respectarea prevederilor legale de către subsemnații, cu acordul proprietarului terenului aferent;

2)sa se constate ca apelanții au calitatea de proprietari de buna-credința ai apartamentului, nr.3, la etaj 2, precum si a garajului aferent apartamentului nr.3, din imobilul situat in Timișoara, ., înscris in Cf individual_ Timișoara, nr.top_/III;

3)sa se dispună rectificarea CF in raport cu concluziile raportului de expertiza topografica de la 367 mp la 524 mp ;

4)sa se constate ca apelanții sunt beneficiarii unui drept de superficie în cota de 90/524 asupra terenului in suprafața de 367 mp aferent apartamentului nr.3,etaj 2 din imobilul situat in Timișoara, .;

4)solicita intabularea in favoarea apelanților a dreptului de superficie asupra terenului aferent apartamentului nr.3,etaj 2, cu anexe, in cota de in cota de 90/524 asupra terenului in suprafața de 524 mp din imobilul situat in Timișoara, ., IN CF 7793 Timișoara, nr.cadastral_, precum si in Cf colectiv_ Timișoara, cadastral_/1,_/F,_/F;

5)sa se constate nulitatea absoluta parțiala a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 5007 din 27.08.2001, in ce privește dreptul de proprietate ASUPRA SUPRAFEȚEI DE 367 mp teren, inscris in Cf 7793 Timișoara, nr. cadastral_ si revenirea la situația de carte funciara inițiala, in sensul intabulării in calitate de proprietar a Statului R., in Cf -ul susmenționat.

In motivare arată că sunt proprietari ai apartamentului nr.3, din imobilul situat in Timișoara, ., înscris in cf individual_ Timișoara, nr.top_/III drept dobândit prin cumpărare de la numiții VLADUTU I. si VLADUTU C., in baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 1351 din 22.05.2003.

In ce privește situația construcției, anterior dobândirii dreptului de proprietate de către apelanții arată următoarele:

-la data de 04.12.1981 s-a intabulat in CF individual_ Timișoara, dreptul de proprietate- P. SUPRAEDIFICARE CU ASOCIERE, asupra apartamentului nr.3,etaj 2, in favoarea subsemnaților, in condițiile in care la data executării apartamentarii si supraetajării, existau absolut toate autorizațiile si avizele necesare atat in ce privește apartamentul nr.4 cat si anexele aferente acestuia, inclusiv garajul aferent apartamentului nr.3;

-in acest sens, apelantii, precum si ceilalți proprietari care au edificat construcțiile aveau acordul proprietarului tabular de la data edificării -S. R., fiind comandat Proiectul de execuție al acestei construcții, întocmit de către Institutul de Proiectări si Construcții Timișoara, proiect care a cuprins inca de la început si existenta unui garaj aferent fiecărui apartament.

In ce privește situația terenului aferent construcției:

-conform CF 7793 Timișoara, acesta inițial a conținut doua numere topografice, respectiv topo_, dezmembrat in parcelele cu nr.top_/1, in suprafața de 140 mp si_/2, in suprafața de 300 mp, respectiv_, in suprafața de 227 mp.

-._/2 s-a transnotat in CF_, in suprafața de 300 mp si s-a intabulat in favoarea Statului R., in baza Decretului de expropriere 519/1970;

-parcelele cu nr.top_/1 si respectiv_, in suprafața totala de 367 mp S-AU ALIPIT IN NR. TOP_;

- ._/1, in suprafața de 140 mp, s-a reinscris in favoarea foștilor proprietari;

-in anul 1982 in baza Legii 58/1974,2/4 din teren se intabulează in favoarea Statului R.;

Construcția intabulata prin supraedificare in anul 1981, inclusiv anexele se afla pe terenul înscris, la nr.top_ din Cf 7793 Timisoara,in suprafața de 367 mp astfel incat nu stiu cum de a fost posibila intabularea in acest CF a unei case P+1E de către CAPRIORU M. A. si CAPARIORU M. F., neexistand nici un fel de act-titlu in ce privește transmiterea dreptului de proprietate al terenului-apartinand STATULUI R. către aceștia prin urmare apreciază ca lovit de nulitate absoluta contractul prin care s-a înstrăinat acest teren către reclamanta Goanta N..

P. autorizația de construcție s-a autorizat execuția proiectului si nu "Statutul Asociației".

Certificatul de regime si aliniere a fost o faza premergătoare proiectului, de care proiectantul a trebuit sa tina seama in concepția proiectului - pentru ca in baza proiectului intocmit sa poată fi obținută autorizația de construcție, de aceea, in autorizația nr. 274/6.07.1976 spre final se stipulează clar:

"Documentația tehnica ce a servit la eliberarea autorizației. autorizație vizata si stampilata spre neschimbare va fi păstrata pe șantier împreuna cu autorizația pe toata durata execuției lucrărilor"

Daca in proiect nu s-ar fi respectat condițiile de sistematizare si arhitectura STABILITE DE Comitetului Executiv al M. Timișoara de la data respective, nu s-ar fi eliberat autorizație de construcție.

Dreptul de proprietate private asupra terenurilor, conform actelor normative in vigoare la acea dată, A EXISTAT numai pină in 4. decembrie 1981 - nu și după acea dată.

Cu toate că toți membrii fam. Serbescu prin semnătura la Notariatul de Stat, prin Statutul asociației au cedat fiecărui asociat 45 mp, totuși nu au fost înregistrați in CF ca proprietari a acestui teren.

Aceasta cedare de teren din partea familiei SERBESCU, a fost doar o formalitate legală pentru a se obține autorizație de construcție si ulterior dreptul de intabulare a construcțiilor in cartea funciara, deoarece nu se putea construi fără a avea teren si fără acordul proprietarului acestui teren.

Astfel cum s-a arătat, din momentul intabulării construcțiilor in CF, terenul de 367 mp a intrat in proprietatea Statului R., iar asupra terenului s-a intabulat dreptul de servitute de trecere in favoarea proprietarilor de totdeauna ai apartamentelor înscrise in CF_ -_.

Așa se explică și faptul că nici un asociat nu a fost intabulat in CF ca proprietar de teren și nici Serbescu G. și soDia sa A. nu au mai fost intabulați ca proprietari de teren, ci doar ca proprietari a apartamentului 1 in CF_.

Mai mult Serbescu G. și A. prin instrăinarea apartamentului 1 din CF_ familiei C. in 25,03.1982 nu a vândut și terenul aferent, acesta intrând in proprietatea Statului R..

Nici fam. C. prin înstrăinarea apartamentului 1 din CF_ familiei C. a instrainat doar construcțiile, nu și teren.

Considera ca familia Caprioru nu putea sa detina in proprietate o suprafață de teren de 367 mp, cind proprietarii inițiali, fam. Serbescu au cedat oficial 135 mp din cei 367 mp asociaților in 18.03.1976.

In CF 7793 Timișoara, in care figurează construcțiile asociației de locatari, fam. Caprioru a devenit proprietar in CF cu suprafață de 367 mp "in baza contractului autentic asupra terenului cu titlu de drept edificare sau cumpărare (nu se știe, că s-a făcut corectura neclară in CF) cu nr._/1997.

Nu reiese din nici un fel de document de la cine a cumpărat acest teren, și cu cine a incheiat contractul.

După intabularea construcțiilor in CF, a depus la Secția Financiară a Consiliului Popular al M. Timișoara:

-Un exemplar extras CF pentru construcțiile ce aparțin fiecărui asociat in parte;

-Un exemplar extras CF pentru terenul pe care s-a construit;

In baza acestor documente a fost calculat impozitul pentru construcții si teren.

De la intabularea in CF „ apelanții K., plătesc chirie sau impozit la stat pentru 92 mp teren, deci pentru o suprafață de % din cei 367 mp. Critica sentința pronunțata de instanța de fond sub următoarele aspecte:

1. In mod greșit instanța de fond, la termenul de judecata din data de 04.11.2009 a admis excepția insuficientei timbrări a cererii reconvenționale, anulând ca insuficient timbrata întreaga cerere reconvenționala.

A)in primul rând, considera ca taxa de timbru judiciar in suma de 2.117.20 lei RON . stabilita de instanța de judecata prin încheierea din data de 04.03.2009. referitoare la CAPĂTUL 5 al cererilor reconvenționale formulate referitor la nulitatea absoluta parțiala a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub numărul 5007 din 27.08.2001, in ce privește dreptul de proprietate asupra suprafeței de 367 mp teren, inscris in Cf 7793 Timișoara, nr. cadastral_ si revenirea la situația de carte funciara inițiala, in sensul intabularii in calitate de proprietar a Statului R., in Cf -ul susmenționat, nu este datorata, în cauza operand scutirea de la plata acestei taxe de timbru.

Se face precizarea ca acest petit s-a inclus in cererea reconventionala formulata invocând prevederile art. 57 din C.proc.civ. referitoare la chemarea in judecata a altor persoane, care statuează ca " oricare din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa pretindă aceleași drepturi ca si reclamantul".

In acest sens si in temeiul cererii noastre, a fost introdus in cauza in calitate de intervenient in interes propriu -reclamant, S. R., reprezentat prin Consiliul Local al M. Timișoara si P. M. Timisoara-care este titularul dreptului real de proprietate referitor la terenul inscris, la nr.top_ din Cf 7793 Timișoara în suprafața de 367 mp .

Desigur fiind introdus in cauza in aceasta calitate de intervenient in interes propriu, S. R. devine titularul acestei actiuni referitor la nulitatea absoluta parțiala a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 5007 din 27.08.2001, in ce privește dreptul de proprietate asupra suprafeței de 367 mp teren, înscris in Cf 7793 Timișoara, nr. cadastral_, cu atat mai mult cu cat petitul accesoriu referitor la " revenirea la situația de carte funciara inițiala, in sensul intabularii in calitate de proprietar a Statului R."-evaluabil in bani, privește direct si exclusiv nu un drept propriu al apelantilor ci chiar dreptul de proprietate al STATULUI R..

P. urmare, in speța sunt aplicabile prevederile art. 17 din Legea 146/1997 referitoare la taxele de timbru judiciar, modificata care statuează ca :" Sunt scutite de taxa judiciara de timbru cererile si acțiunile, inclusiv caile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaților, Președinția României, Guvernul României. Curtea Constituționala. Curtea de Conturi. Consiliul Legislativ. Avocatul Poporului, de Ministerul Public si de Ministerul Finanțelor, indiferent de obiectul acestora, precum si cele formulate de alte instituții publice, indiferent de calitatea procesuala a acestora, cand au ca obiect venituri publice."

Considera, ca in speța este scutit de taxa de timbru acest petit referitor la nulitatea absoluta parțiala a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 5007 din 27.08.2001, in ce privește dreptul de proprietate asupra suprafeței de 367 mp teren, înscris in Cf 7793 Timișoara, nr. cadastral_, cat si cel referitor la "revenirea la situația de carte funciara inițiala, in sensul intabulării in calitate de proprietar a Statului R.", prin prisma faptului ca in speța sunt aplicabile prevederilor art.17 din Legea nr. 146/1997 enunțate supra.

B) Problema nulității absolute parțiale a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 5007 din 27.08.2001, in ce privește dreptul de proprietate ASUPRA SUPRAFEȚEI DE 367 mp teren înscris in Cf 7793 Timișoara, nr. cadastral_. Trebuia in mod obligatoriu cercetata de instanța de fond, având in vedere faptul ca este vorba despre un act întocmit fraudulos -cu încălcarea normelor legale imperative(frauda la lege)ce guvernează tras mite rea dreptului de proprietate asupra terenurilor, nulitate care putea fi invocata si din oficiu.

C.) Chiar daca s-a retine ca ar datora taxa de timbru judiciar . pentru pettitul 5 al cererii reconventionale in suma de 2.117.20 lei RON, stabilita de instanța de judecata prin încheierea din data de 04.03.2009. Instanța de fond a fost legal sesizata si investita cu soluționarea celorlalte capete de cerere care au fost legal timbrate.

P. încheierea din data de 10.06.2009, le-a fost pusa in vedere de către instanța de fond sa achite suma de 2.117.20 lei RON si 5 lei timbru judiciar, sub sanctiunea nulității, pentru capătul de cerere privind constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vanzare-cumparare.

Anterior, prin precizările aflate la filele 125 si 128 din dosarul de fond. S-a indicat valoarea dreptului de superficie si au timbrat corespunzător capetele de cerere referitoare la dreptul de superficie, problema de altfel necontestata de nici una din parti si confirmata de instanța de fond.

Considera ca instanța de fond, in ipoteza in care s-ar retine ca fiind datorata aceasta taxa. trebuia sa anuleze ca insuficient timbrat doar acest capăt de cerere, referitor la constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 5007 din 27.08.2001, iar nu se anuleze in întregime cererea reconventionala.

In sprijinul celor afirmate vin si prevederile Art. 35 alin. 6 din Ordinul nr. 760 din 22 aprilie 1999 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, care arata ca"daca, in momentul inregistrarii, acțiunea sau cererea a fost taxata corespunzător obiectului inițial, dar a fost modificata ulterior, ea nu va putea fi anulata integral, ci va trebui soluționata in limitele in care taxa judiciara de timbru a fost plătită."

In ce privește dreptul de superficie al apelanților:

In mod corect instanța de fond a reținut faptul ca la edificarea garajelor, subsemnații am avut acordul proprietarilor inițiali ai terenului cata vreme a fost stabilita edificarea construcției intitiale cu anexe, acestea fiind cuprinse in toate proiectele si documentele intocmite.

In lipsa unei dispoziții legale, a unui legat sau daca condițiile prescripției achizitive nu sunt indeplinite, existenta unei convenții intre proprietarul terenului si persoana care a inaltat construcțiile este indispensabila pentru a obține dreptul de superficie.

Fam. Serbescu a comandat la IPROTIM un proiect pentru construirea unui imobil P+3 si 4 garaje. Proiectul comandat 1-a primit sub nr. 179/76.

Dupa primirea proiectului a căutat membrii pentru constituirea unei asociații in vederea materializării proiectului. Dup ace a găsit si trei familii care au fost de acord sa se angajeze in executarea proiectului, s-au hotarit sa constituiască asociația de cooperare pentru construirea de locuințe proprietate personala.

Ca urmare, in 18.03.1976 s-au prezentat la Notariatul de Stat a Jud. T. cu extrasul de CF 7793 si toti membrii cu documentele de identitate si in fata notarului fiecare membru a semnat personal statutul care a fost inregistrat sub nr._/1976. care in copie este anexat la dosar.

Inca inaintea semnării statutului asociației de cooperare pentru construirea de locuințe proprietate personala in Timișoara, .. toti semnatarii statutului au știut ca, conform legii 58/74 in vigoare la acea data, odată cu intabularea construcțiilor in CF. terenul cuprins in CF 7793 va intra in proprietatea Statului, ca urmare suprafața de teren ce o cedează familia Serbescu nu a mai prezentat nici o importanta.

Pentru obținerea autorizației de construcție au înaintat la Secția de Sistematizate si Arhitectura a Consiliului Popular al M. Timișoara următoarele documente:

1.O cerere pentru elibararea autorizației de construcție;

2.Statutul asociației de cooperare pentru construirea de locuințe proprietate personala legal semnat;

3.3 exemplare din proiectul P 179/76 cu semnătura fiecărui asociat pe proiect;

4.Extrasul CF 7793;

In baza acestor documente, Comitetul Executiv a Consiliului Popular al M. Timișoara le-a eliberat autorizația nr. 274/06.07.1976.

P. autorizația eliberata, s-a autorizat execuția lucrărilor de construcție prevăzute in proiect. De aceea, in autorizație de construcție in final se stipulează: "Documentația tehnica (adică proiectul P 179/76) ce a servit la eliberarea autorizației vizata si stampilata spre neschimbare va fi păstrata pe șantier împreuna cu autorizația pe toata durata execuției lucrărilor."

Ca urmare, nu s-au putut executa lucrări la "înțelegere" asa cum a formulat reclamanta la finele paginii 3 si începutul paginii 4 din apel.

Ambele documente au trebuit respectate concomitent. Periodic un angajat al Secției de Sistematizare si Arhitectura a Consiliului Popular al M. Timișoara a făcut controale prin oras, iar nerespectarea condițiilor prevăzute in proiect si autorizație puteau duce la interzicerea executării lucrărilor.

Falsificarea proiectului a fost exclusa, întrucât cel legal a fost vizat si stampilat iar autorizația ce trebuia păstrata si prezentata cu ocazia controlului a fost originala.

In anul 1981 lucrările de construcție au fost terminate. Pentru intabularea in CF a trebuit sa prezentam următoarele documente: Un exemplar din proiectul de execuție P 179/1976; Un exemplar din documentația de desmembrare întocmita de o cooperativa autorizata si semnata de toti asociați;O adeverința din partea Consiliului Popular al M. Timișoara ca lucrările au fost terminate si executate conform proiectului;

In baza acestor documente, au fost intabulați in CF fiecare asociat cu proprietatea lui si li s-a eliberat si un extras de CF pentru ca fiecare sa poată verifica daca totul corespunde.

Cu toate ca fam. Serbescu prin Statutul Asociației de cooperare pentru construirea de locuințe proprietate personala a cedat fiecărui asociat 45 mp teren, nu am fost intabulați in CF cu aceasta suprafața. Nu am contestat acest lucru, pentru ca. asa cum a arătat la început știau ca terenul va intra in proprietatea statului si ca nu pot deveni proprietari de teren si nici fam. Serbescu nu va mai fi proprietar de teren ci doar proprietar pe construcțiile dinainte stabilite la constituirea asociației.

Aceasta reiese si din extrasul CF extensor la CF_ nr. Current 5; 6. 7; 8 unde la observații este menționat "Servitute CI. fara teren" la fam. Serbescu.

Dupa intabularea construcțiilor in CF. un exemplar din extrasul CF_ privind con structiile apartinind . ioan si K. M. si un exemplar din extrasul CF 7793 cuprinzind terenul in suprafața de 367 mp le-am prezentat la Secția Financiara a Consiluilui Popular al M. Timișoara pentru a ne lua in evidenta si stabili impozitul ce il avem de plătit si chiria pentru teren. Secția Financiara ne-a stabilit ca avem de plătit chirie pentru 92 mp (adică V* din cei 367 mp prevăzuți in CF 7793).

La început a fost plătită o chirie de 1 leu /mp, faptul ca au plătit chirie pe teren o documentează cu o copie de pe chitanța_ din 26 martie 1988 a Circumscripției Financiare Timișoara.

2)Instanta de fond nu a analizat si nu s-a pronunțat asupra valabilității contractului de vanzare-cumparare autentificat sub numărul 5007 din 27.08.2001, in ce privește dreptul de proprietate asupra suprafeței de 367 mp teren, inscris in Cf 7793 Timișoara, nr. cadastral_ si a cererii privind revenirea la situația de carte funciara inițiala .in raport de apărările si chestiunile invocate de subsemnații in ce privește încălcarea normelor imperative in ce privește regimul trasnmisiunii dreptului de proprietate asupra terenurilor - frauda la lege .

Considera ca acest contract este nul absolut in ce privește trasmisiunea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 367 mp dobândita prin cumpărare de reclamanta apelanta GOANTA N. în condițiile in care dreptul de proprietate aparține Statului R., SUPRAFAȚA DE de 367 mp a fost initial in proprietatea familiei SERBESCU, aceasta stare de fapt si de drept, reiesind si din Statutul asociației.Mai mult Serbescu G. și A. prin înstrăinarea apartamentului 1 din CF_ familiei C. in 25.03.1982 nu a vândut și terenul aferent, acesta intrând in proprietatea Statului R..

Nici fam. C. prin intrăinarea apartamentului 1 din CF_ familiei C. a înstrăinat doar construcțiile, nu și teren.

Considera ca familia C. nu putea sa detina in proprietate o suprafață de teren de 367 mp, cind proprietarii inițiali, fam. Serbescu au cedat oficial 135 mp din cei 367 mp asociaților in 18.03.1976.

In CF 7793 Timișoara, in care figurează construcțiile asociației de locatari, fam. C. a devenit proprietar in CF cu suprafață de 367 mp "in baza contractului autentic asupra terenului cu titlu de drept edificare sau cumpărare (nu se știe, că s-a făcut corectura neclară in CF) cu nr._/1997.

Nu reiese din nici un fel de document de la cine a cumpărat acest teren, și cu cine a incheiat contractul.

P. urmare considera ca apelanta Goanta N. nu are calitate procesuala activa, aceasta neavând calitatea de proprietar al terenului in cauza.

3)Critica sentința pronunțata de instanța de fond si prin prisma neacordarii cheltuielilor de judecata, acestea fiind dovedite prin înscrisuri si detaliate in anexa depusa la dosarul de fond, solicitaând prin urmare obligarea apelantei GOANTA N. la plata acestor cheltuieli de judecata efectuate de K. I. și K. M., in prima instanța si in faza de judecata a apelului.

In ce privește apelul formulat de GOANTA N., solicita respingerea acestuia ca nefondat, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata ce vor fi ocazionate in apel.

In D., art.297 alin.l din C.p.civ. modificat prin artl pct.27 din Legea 202/2010.

P. apelul declarat de pârâții M. D. și M. A., s-a solicitat admiterea apelului formulat in totalitate, în baza art. 297 alin, 1 din C.p.civ. modificat prin art. I pct. 27 din Legea 202/2010 să anulați sentința civila nr._ din 22.12.2010 și să judecați cauza evocând fondul, solicitând admiterea cererii reconvenționale precizate și completate, astfel:

1) să se constate ca garajul aferent apartamentului nr. 4, etaj 3, din imobilul situat în Timișoara, ., înscris în CF individual_ Timișoara, nr. top_/IV, a fost construit cu bună-credință și cu respectarea prevederilor legale de către subsemnații CIRSTA O. si CIRSTA V., cu acordul expres al proprietarului terenului aferent;

2)să se constate că apelantii au calitatea de proprietari de bună-credință ai apartamentului, nr.4, la etaj 3, precum și a garajului aferent apartamentului nr. 4, din imobilul situat în Timișoara, ., înscris în Cf individual_ Timișoara, nr. top_/IV;

3)să se constate că sunt beneficiarii unui drept de superficie în cotă de DE 63/524 asupra terenului în suprafața de 524 mp aferent apartamentului nr. 4, etaj 3din imobilul situat în Timișoara, .;

4) să se dispună rectificarea cf în raport cu concluziile raportului de expertiză topografică de la 367 mp la 524 mp reprezentând suprafața totala a terenului si nu 367 cum . s-a constatat;

5)solicită intabularea în favoarea subsemnaților a unui drept de superficie asupra terenului aferent apartamentului nr.4, etaj 3, cu anexe, în cota de în cotă de DE 63/524 asupra terenului în suprafață de 524 mp din imobilul situat în Timișoara, ., ÎN CF 7793 Timișoara, nr. cadastral_, precum și în Cf colectiv_ Timișoara, cadastral_/1,_/F,_/F;

6)să se constate nulitatea absoluta parțială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 5007 din 27.08.2001, în ce privește dreptul de proprietate ASUPRA SUPRAFEȚEI DE 367 mp teren, înscris în Cf 7793 Timișoara, nr. cadastral_ și revenirea la situația de carte funciara inițială, în sensul intabulării în calitate de proprietar a Statului R., în Cf sus susmenționat.

In motivare, arată că sunt proprietari ai apartamentului nr. 4, din imobilul situat în Timișoara, ., înscris în Cf individual_ Timișoara, nr. top_/IV, drept dobândit prin cumpărare de la numiții VLADUTU I. și VLADUTU C., în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 1351 din 22.05.2003.

În ceea ce privește situația construcției, anterior dobândirii dreptului de proprietate de către apelanți, arată următoarele:

-la data de 04.12.1981 s-a intabulat în CF individual_ Timișoara, dreptul de proprietate - prin supraedificare cu asociere, asupra apartamentului nr. 4, etaj 3, în favoarea subsemnaților CIRSTA O. si CIRSTA V., în condițiile în care la data executării apartamentării și supraetajării, existau absolut toate autorizațiile și avizele necesare atât în ce privește apartamentul nr. 4 cât și anexele aferente acestuia, inclusiv garajul aferent apartamentului nr. 4;

-în acest sens, apelanții, precum și ceilalți proprietari care au edificat construcțiile aveau acordul proprietarului tabular de la data edificării - S. R., fiind comandat Proiectul de execuție al acestei construcții, întocmit de către Institutul de Proiectări și Construcții Timișoara, proiect care a cuprins încă de la început și existenta unui garaj aferent fiecărui apartament.

În ce privește situația terenului aferent construcției:

-conform CF 7793 Timișoara, acesta inițial a conținut două numere topografice, respectiv topo_, dezmembrat în parcelele cu nr. top_/1, în suprafață de 140 mp și_/2, în suprafață de 300 mp, respectiv_, în suprafața de 227 mp.

-._/2 s-a transnotat în CF_, în suprafața de 300 mp și s-a intabulat în favoarea Statului R., în baza Decretului de expropriere 519/1970;

-parcelele cu nr. top_/1 si respectiv_, în suprafață totală de 367 mp S-AU ALIPIT în NR. TOP_;

-._/1, în suprafață de 140 mp, s-a reînscris în favoarea foștilor proprietari;

-în anul 1982 în baza Legii 58/1974,0 suprafața de 2/4 din teren se intabulează în favoarea Statului R.(adica jumătate din teren);

Construcția intabulată prin supraedificare în anul 1981, inclusiv anexele se află pe terenul înscris, la nr. top_ din Cf 7793 Timișoara, în suprafață de 367 mp astfel încât - nu știm cum de a fost posibilă intabularea în acest CF a unei case P+1E de către CAPRIORU M. A. și CAPRIORU M. F., neexistând nici un fel de act - titlu în ceea ce privește transmiterea dreptului de proprietate al terenului – aparținând STATULUI R. către aceștia, prin urmare apreciem ca lovit de nulitate absolută contractul prin care s-a înstrăinat acest teren către reclamanta Goantă N..

P. autorizația de construcție s-a autorizat execuția proiectului și nu "Statutul Asociației"(autorizatia de contructie aflandu-se la dosarul de fond).

Certificatul de regime și aliniere a fost o fază premergătoare proiectului, de care proiectantul a trebuit să țină seama în concepția proiectului - pentru ca în baza proiectului întocmit să poată fi obținută autorizația de construcție,in acest sens, în autorizația nr. 274/6.07.1976 spre final se stipulează clar următoarele:

"Documentația tehnică ce a servit la eliberarea autorizației, autorizație vizată și ștampilată spre neschimbare va fi păstrată pe șantier împreună cu autorizația pe toata durata execuției lucrărilor".

Daca în proiect nu s-ar fi respectat condițiile de sistematizare și arhitectură STABILITE DE Comitetului Executiv al M. Timișoara de la data respectivă, nu ar fi eliberat acesta din urma autorizație de construcțiilor aceasta a fost eliberata sub nr.274/6.07.1976 dovada a respectării intru totul a legalității acesteia.

P. "Statutul Asociației de cooperare pentru construirea de locuințe proprietate personală" în Timișoara, . din 18. martie 1976 art. 3/a proprietarii terenului la acea dată au atribuit la asociați o suprafață de 135 mp teren. Această suprafață de teren FIIND DATĂ în FOLOSINȚĂ.

Suprafața de 367 mp a fost inițial în proprietatea familiei SERBESCU, această stare de fapt și de drept, reieșind și din Statutul asociației, însă în momentul semnării Statutului asociației fam. Serbescu a cedat 135 mp teren membrilor asociației, iar din 4. decembrie 1981 cei 367 mp au intrat în proprietatea Statului R., în conformitate eu prevederile legale aplicabile la vremea respectivă.

Dreptul de proprietate privată asupra terenurilor, conform actelor normative în vigoare la acea dată, A EXISTAT numai până în 4. decembrie 1981 - nu și după acea dată.

Cu toate că toți membrii fam. Serbescu prin semnătura la Notariatul de Stat prin Statutul asociației au cedat fiecărui asociat 45 mp, totuși noi nu am fost înregistrați în CF ca proprietari a acestui teren.

Aceasta cedare de teren din partea familiei Serbescu, a fost doar o formalitate legală pentru a se obține autorizație de construcție și ulterior dreptul de intabulare a construcțiilor în cartea funciară, deoarece nu se putea construi fără a avea teren și fără acordul proprietarului acestui teren.

Astfel, din momentul intabulării construcțiilor în CF, terenul de 367 mp a intrat în proprietatea Statului R., iar asupra terenului s-a intabulat dreptul de servitute de trecere în favoarea proprietarilor de totdeauna ai apartamentelor înscrise în CF_ -_.

Așa se explică și faptul că nici un asociat nu a fost intabulat în CF ca proprietar de teren și nici Serbescu G. și soția sa A. nu au mai fost intabulați ca proprietari de teren, ci doar ca proprietari a apartamentului 1 în CF_.

Mai mult Serbescu G. și A. prin înstrăinarea apartamentului 1 din CF_ familiei C. în 25.03.1982 nu a vândut și terenul aferent, acesta intrând în proprietatea Statului R..

Nici fam. C. prin înstrăinarea apartamentului 1 din CF_ familiei C. nu a înstrăinat terenul doar construcțiile, nu și terenul aferent acesta rămânând in favoarea Statului R..

De fapt, cum putea fam. C. să vândă teren, dacă nu cumpărase, nu a fost proprietar intabulat în CF cu teren, în speță aplicându-se principiul "Nemo plus juris ad alium transfere potest, quam ipse habet" (Nimeni nu poate sa transfere mai multe drepturi decât are sau ceva ce nu are).

Consideră că familia C. nu putea sa dețină în proprietate o suprafață de teren de 367 mp, când proprietarii inițiali, fam. Serbescu au cedat oficial 135 mp din cei 367 mp asociaților la data de 18.03.1976.

În CF 7793 Timișoara, în care figurează construcțiile asociației de locatari, fam. C. a devenit proprietar în CF cu suprafață de 367 mp "în baza contractului autentic asupra terenului cu titlu de drept edificare sau cumpărare" (nu se știe, că s-a făcut corectura neclară în CF) cu nr._/1997.

Nu reiese din nici un fel de document de la cine a cumpărat acest teren, și cu cine a încheiat contractul fam.Carprioru.

1) în mod greșit instanța de fond, la termenul de judecată din data de 04.11.2009 a admis excepția insuficientei timbrări a cererii reconventionale, anulând ca insuficient timbrată întreaga cerere reconventionala.

Acest petit a fost inclus în cererea reconvențională formulată, Invocând prevederile Art. 57 din C. Proc. Civ., referitoare la chemarea în judecata a altor persoane, care statuează că "oricare din părți poate să cheme în judecată o altă persoană care ar putea sa pretindă aceleași drepturi ca și reclamantul".

În acest sens și în temeiul cererii, a fost introdus în cauză în calitate de intervenient în interes propriu - reclamant, S. R., reprezentat prin Consiliul Local al M. Timișoara și P. M. Timișoara - care este titularul dreptului real de proprietate referitor la terenul înscris, la nr. top_ din Cf 7793 Timișoara, în suprafață de 367 mp.

P. urmare, în speță sunt aplicabile prevederile art. 17 din Legea 146/1997 referitoare la taxele de timbru judiciar, modificată care statuează că: "Sunt scutite de taxă judiciară de timbru cererile și acțiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaților, Președinția României, Guvernul României, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public și de Ministerul Finanțelor; indiferent de obiectul acestora, precum și cele formulate de alte instituții publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice".

În speță este scutit de taxa de timbru acest petit referitor la nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 5007 din 27.08.2001, în ce privește dreptul de proprietate asupra suprafeței de 367 mp teren, înscris în Cf 7793 Timișoara, nr. cadastral_, cât și cel referitor la "revenirea la situația de carte funciară inițială, în sensul intabulării în calitate de proprietar a Statului R.", prin prisma faptului că în speță sunt aplicabile prevederilor art. 17 din Legea 148/1997 enunțate supra.

B) Problema nulității absolute parțiale a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 5007 din 27.08.2001, în ce privește dreptul de proprietate asupra suprafeței de 367 mp teren, înscris în Cf 7793 Timișoara, nr. cadastral_, trebuia în mod obligatoriu cercetată de instanța de fond, având în vedere faptul că este vorba despre un act întocmit fraudulos -cu încălcarea normelor legale imperative (fraudă la lege) ce guvernează transmiterea dreptului de proprietate asupra terenurilor, noutate care putea fi invocata șl din oficiu.

C) Chiar dacă s-ar reține că aR datora taxa de timbru judiciar, pentru petitul 5 al cererii reconvenționale în suma de 2.117,20 lei RON, stabilită de Instanța de judecată prin încheierea din data de 04.03.2009, instanța de fond a fost legal sesizată șl investită cu soluționarea celorlalte capete de cerere care au fost legal timbrate.

P. încheierea din data de 10.06.2009, ne-a fost pusă în vedere de către instanța de fond să achităm suma de 2.117,20 lei RON și 5 lei timbru judiciar, sub sancțiunea nulității. Pentru capătul de cerere privind constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare-cumpărare.

Anterior, prin precizările aflate la filele 123 și 125 din dosarul de fond, am indicat valoarea dreptului de superficie șl am timbrat corespunzător capetele de cerere referitoare la dreptul de superficie, problemă de altfel necontestată de nici una din părți și confirmată de instanța de fond.

Instanța de fond, în ipoteza în care s-ar retine ca fiind datorată această taxă, trebuia să anuleze ca insuficient timbrat doar acest capăt de cerere, referitor la constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 5007 din 27.08.2001, iar nu să anuleze în întregime cererea reconventională.

În ce privește dreptul de superficie:

În mod corect instanța de fond a reținut faptul că la edificarea garajelor, apelantii au avut acordul proprietarilor inițiali ai terenului, câtă vreme a fost stabilită edificarea construcției inițiale cu anexe, acestea fiind cuprinse în toate proiectele și documentele întocmite.

În lipsa unei dispoziții legale, a unui legat sau dacă condițiile prescripției achizitive nu sunt îndeplinite, existența unei convenții între proprietarul terenului și persoana care a înălțat construcțiile este indispensabilă pentru a obține dreptul de superficie.

Fam. Serbescu a comandat la IPROTIM un proiect pentru construirea unui imobil P+3 și 4 garaje. Proiectul comandat l-a primit sub nr. 179/76.

După primirea proiectului a căutat membrii pentru constituirea unei asociații în vederea materializații proiectului. După ce a găsit și trei familii care au fost de acord să se angajeze în executarea proiectului, ne-am hotărât să constituim asociația de cooperare pentru construirea de locuințe proprietate personală.

2)Instanța de fond nu a analizat și nu s-a pronunțat asupra valabilității contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 5007 din 27.08.2001, în ce privește dreptul de proprietate ASUPRA SUPRAFEȚEI DE 367 mp teren, înscris nr. Cf 7793 Timișoara, nr. cadastral_ și a cererii privind revenirea la situația de carte funciara inițială, în raport de apărările și chestiunile invocate de apelanți în ce privește încălcarea normelor imperative în ce privește regimul transmisiunii dreptului de proprietate asupra terenurilor - frauda la lege.

Acest contract este nul absolut în ce privește transmisiunea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 367 mp dobândită prin cumpărare de reclamanta apelantă Goanta N. În condițiile în cate dreptul de proprietate aparține Statului R..

Suprafața de 367 mp a fost inițial în proprietatea familiei Ș., această stare de fapt șl de drept, reieșind și din Statutul asociației, însă în momentul semnării Statutului asociației fam. Serbescu a cedat 135 mp teren membrilor asociației, iar din 4 decembrie 1981 cei 367 mp au intrat în proprietatea Statului R., în conformitate cu prevederile legale aplicabile la vremea respectivă.

Dreptul de proprietate private asupra terenurilor, conform actelor normative în vigoare la acea dată, a existat numai până în 4 decembrie 1981 - nu și după acea dată.

Cu toate că toți membrii fam. Serbescu prin semnătura la Notariatul de Stat prin Statutul asociației au cedat fiecărui asociat 45 mp, totuși nu am fost înregistrați în CF ca proprietari ai acestui teren.

Aceasta cedare de teren din partea familiei Serbescu a fost doar o formalitate legală pentru a se obține autorizație de construcție și ulterior dreptul de intabulare a construcțiilor în cartea funciară, deoarece nu se putea construi fără a avea teren și fără acordul proprietarului acestui teren.

Astfel din momentul intabulării construcțiilor în CF, terenul de 367 mp a intrat în proprietatea Statului R., iar asupra terenului s-a intabulat dreptul de servitute de trecere în favoarea proprietarilor de totdeauna ai apartamentelor înscrise în CF_ -_.

Așa se explică și faptul că nici un asociat nu a fost intabulat în CF ca proprietar de teren și nici Serbescu G. și soția sa A. na au mai fost intabulați ca proprietari de teren, ci doar ca proprietari a apartamentului 1 în CF_.

Mai mult Serbescu G. și A. prin înstrăinarea apartamentului 1 din CF_ familiei C. în 25.03.1982 nu a vândut și terenul aferent, acesta intrând în proprietatea Statului R..

Nici fam. C. prin înstrăinarea apartamentului 1 din CF_ familiei C. nu a înstrăinat terenul ci a înstrăinat doar construcțiile, ca urmare a acestui fapt terenul nu putea fi pus in discuție ca fiind înstrăinat.

Considera că familia C. nu a detinut, nu deține si nu putea să dețină în proprietate o suprafață de teren de 367 mp, când proprietarii inițiali, fam. Serbescu au cedat oficial 135 mp din cei 367 mp asociaților în data de 18.03.1976.

În CF 7793 Timișoara, în care figurează construcțiile asociației de locatari, fam. C. a devenit proprietar în CF cu suprafață de 367 mp "în baza contractului autentic asupra terenului cu titlu de drept edificare sau cumpărare (nu se știe, că s-a făcut corectura neclară în CF) cu nr._/1997".

Nu reiese din nici un fel de document de la cine a cumpărat acest teren, și cu cine a încheiat contractul.

Mai mult, apartamentul nr. 1 cu 1/4 părți comune a fost înstrăinat în anul 1982 de către Serbescu G. și Serbescu A. numiților C. M. șî C. G. D. fără terenul aferent care a trecut în proprietatea Statului R. în baza legii nr. 58/74.

Mai mult, apelanta Goanta N. a plătit chirii si impozit,cel puțin până în 27.10.2008 pe 92 mp, dovada în acest sens fiind o copie anexată a documentului de la Primăria M. Timișoara.

P. urmare apelanta Goanta N. nu are calitate procesuală activă, aceasta neavând calitatea de proprietar al terenului în cauză.

3)Critica sentința pronunțată de instanța de fond și prin prisma neacordării cheltuielilor de judecată, acestea fiind dovedite prin înscrisuri și detaliate în anexa depeșă la dosarul de fond, solicitând prin urmare obligarea apelantei goanta nicoleta la plata acestor cheltuieli de judecată efectuate de M. D. și M. A., în prima instanță și în faza de judecată a apelului.

Ca urmare a motivelor susmenționate ,solicita respingerea apelului formulat de Goianta N. ca nefondat, netemeinic si nelegal cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata ce vor fi ocazionate in apel.

În drept, invoca art. 297 alin. 1 din C.p.civ. modificat prin art. I pct. 27 din Legea 202/2010.

Analizând apelul formulat de apelanta Goanta N. prin prisma motivelor invocate, tribunalul a reținut că este nefondat.

Referitor la argumentul apelantei ca cele trei garaje despre care se face vorbire in Statutul Asociației fac parte din construcția principala si nu trebuie sa fie privite separat, este neîntemeiat, urmând a fi respins.

Astfel, tribunalul apreciaza ca în mod corect prima instantă a retinut nu numai faptul ca pârâtii K. si M. au fost de bună credintă la edificarea garajelor ce figureaza înscrise în CF nr._-_ Timișoara, dar si faptul că aceste garaje au fost edificate cu acordul proprietarilor de la aceea dată ai terenului, Serbaescu G. și Serbaescu A., antecesorii reclamantei apelanta.

P. constituirea Asociației de pentru construirea de locuinte proprietate personala in Timisoara ., proprietarii terenului Serbescu, au pus la dispozitie suprafata de teren necesară edificarii unui imobil compus din casă parter plus 3 niveluri si dependințe si 3 garaje, suprafata de 135 m.p. fiind atribuită doar pentru construirea apartamentelor nr. 2,3 si 4 nu si pentru garaje.

În mod judicios instanța de fond a reținut împrejurarea ca este irelevant din punct de vedere juridic ca in autorizația de construire nr.274/1973 nu figurează si garajele, fiindcă între proprietarul terenului si ceilalti membrii ai asociatiei a existat o întelegere si cu privire la edificarea garajelor, intabulate in CF odata cu înscrierea construcției in anul 1981.

In acest context este evident ca nu sunt îndeplinite condițiile accensiunii imobiliare artificiale prevazute de art. 492 din vechiul Cod civil . Pentru îndeplinirea condițiilor accesiunii imobiliare artificiale este esential ca edificarea garajelor sa se fi realizat fara constimtamantul proprietarului terenului.

Or in speța de fată, pârâții au edificat garajele cu consimțământul proprietarilor terenului, antecesorii reclamantei, astfel încât aceasta în calitate de succesoare este ținută de obligatiile asumate de aceștia.

Cu privire la apelul formulat de apelantii reclamanti reconventionali K. I., K. M., Meiszaroș D. și Meiszaros A., tribunalul îl va respinge pentru următoarele argumente:

Cererea reconvenționala formulata de reclamanții reconvenționali apelanți a fost anulata ca insuficient timbrata de instanța de fond.

Referitor la criticile apelanților ca petitul privind nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare, care formează unul dintre obiectele cererii reconvenționale nu trebuia timbrat in baza art. 17 din Legea nr. 146/1997, este nefondat.

Tribunalul apreciaza ca in mod corect prima instantă a dispus anularea cererii reconventionale ca insuficient timbrata . Acest petit privind constatarea nulității absolută nu se încadrează în ipoteza art. 17 din Legea nr. 146/1997, fiindcă cererea nu a fost formulată de niciunul dintre subiectele prevăzute in acest text legal pentru a beneficia de scutirea plaei taxei judiciare de timbru.

Potrivit art. 20 alin.1 din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat iar alin.3 proclama ca neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.

P. urmare, în mod judicios a fost anulata ca insuficient timbrata cererea reconvențională, astfel încât argumentul apelanților ca cererea trebuia anulata parțial si judecata este neîntemeiata.

De asemenea, este nefondat si argumentul apelanților ca instanța de fond nu a obligat reclamanții parați reconvenționali la plata cheltuielilor de judecată deoarece in prima instanță a fost respinsa acțiunea principala si anulata cererea reconvenționala.

Pentru aceste argumente, tribunalul in baza art. 296 C.pr.civ., a respins apelurile formulate iar ca o consecință firească a respins si cererile de acordare a cheltuielilor de judecata în apel.

Împotriva deciziei civile nr.255/14.03.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._, au declarat recurs atât reclamanta G. N., cât și pârâții reclamanți K. M. și K. I..

P. recursul formulat, reclamanta G. N. a solicitat admiterea recursului, schimbarea in parte a deciziei civile recurate in sensul admiterii apelului său, schimbarea in parte a sentinței civile apelate și pe cale de consecință, admiterea acțiunii sale așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.

În motivare arată că hotărârea pronunțata de către Tribunalul T. este nelegala fiind incident art. 304 pct.9 din Codul de procedura Civila.

Critica adusa soluției pronunțate de către instanța de apel ca de altfel si primei instanțe este aceea că, deși se constata că au fost construite garajele in cauza fara a avea autorizație de construcție si pe o alta suprafața de teren decât cea stabilita prin Statutul asociației, când proprietarii terenului Serbescu G. si Serbescu A. au pus la dispoziție suprafața de teren necesara edificării unui imobil respectiv 135 mp doar pentru construcția apartamentelor 2, 3 si 4 nu si pentru garaje, in final se respinge apelul ca nefiind întemeiat.

In realitate insă, la data constituirii asociației proprietarii terenului au atribuit celorlalți asociați câte 45 mp teren, in total 135 mp, urmând a se construi un imobil compus din casa P+ 3 nivele, dependințe si 3 garaje.

Aceste garaje insă trebuiau construite așa cum se face vorbire in Statutul asociației la parterul blocului, deci făcând parte din construcția principala si nicidecum pentru a se construi 3 garaje separate pe o altă suprafață de teren decât cea atribuită inițial.

Dacă intenția proprietarilor terenului era ca aceste garaje să se construiască separat, pe o altă suprafața de teren, deci nefăcând parte din construcția principala ar fi făcut acest lucru de la început prin Statutul asociației, așa cum au făcut pentru construcția principala P+ 3 nivele.

Ori prin Statutul asociației se atribuie proprietarilor fiecărui apartament respectiv 2,3 si 4 cate 45 mp, in total 135 mp cu plata unei taxe anuale pe mp.

In opinia reclamantei atât prima instanța cât si instanța de apel au interpretat greșit consimțământul proprietarilor terenului de la acea vreme, pentru construirea garajelor si anume suprafața de 135 mp a fost atribuită doar pentru construirea apartamentelor 2,3 si 4 nu si pentru garaje.

Reclamanta arată că nu a contestat faptul că a existat un consimțământ ci din contra susținea si susține in continuare că acesta a fost dat asa cum se specifica in art.2 alin 2 din Statutul asociatiei pentru a se construi o casă parter si trei nivele conținând la parter 2 camere si dependințe si 3 garaje iar cele 3 nivele vor avea câte 4 camere si dependințe fiecare.

Or, in conformitate cu prevederile Codului civil art.977, interpretarea contractelor se face după intenția comună a părtilor contractante, interpretarea fiind operațiunea de stabilire a conținutului concret al contractului, a sensului si intinderii lui precum si a obligațiilor cărora el le dă naștere.

Legea dă prioritate voinței reale a părtilor, ea fiind cea care . natura, cuprinsul si întinderea raporturilor dintre ele.

In cazul reclamantei voința reala este cea înscrisa in Statut iar daca se susține ca voința reala nu este aceasta, cea care s-a exprimat prin convenție, ar fi fost necesar ca acest lucru sa fie fost probat, lucru care nu s-a făcut nici in cursul judecării in prima instanța si nici in apel.

In aceste condiții reclamanta consideră că nu există acordul proprietarului terenului de la acea dată pentru construirea garajelor pe amplasamentul actual, aceste garaje fiind construite si ocupând o alta suprafața de teren in mod ilegal si pe cale de consecință recursul său urmează a fi admis, schimbata in parte decizia civila recurata, admiterea apelului său si pe cale de consecință, pe fond, sa fie admisa acțiunea reclamantei asa cum a fost formulata dispunându-se desființarea acestor garaje edificate nelegal, iar dacă se considera că acestea au fost construite cu buna credința să se constate ca a dobândit dreptul de proprietate asupra acestora prin accesiune, cu obligarea sa la despăgubirea paraților.

Solicita obligarea paraților la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezentul proces.

P. recursul formulat, pârâții K. M. și K. I. solicită admiterea recursului și rejudecând pe fond cauza, admiterea acțiunii pentru motivele de modificare a sentinței și anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între soții C. M. și C. G.-D. cu familia C. M.-A. și C. M.-F., cu cheltuieli de judecată în fond și recurs.

În motivare arată că, în fapt, prin decizia civilă nr.255/14.03.2012 a Tribunalului T. pronunțată în dosar nr._ s-a dispus respingerea apelurilor formulate în calitate de apelanți pârâți –reclamanți reconvenționali.

Sentința recurată cuprinde motive de ilegalitate din punct de vedere procedural, întrucât nu s-a judecat pe fond temeinicia contractului de vânzare-cumpărare.

Motivele care au determinat emiterea sentinței sunt cele de ordine publică prin faptul că prima instanță prin sentința nr._/2010, respinge excepția inadmisibilității și lipsei calității procesuale active.

De menționat faptul că, contractul de vânzare-cumpărare a fost întocmit și acceptat de părți cu încălcarea prevederilor art.960 C.civil – la data încheierii acestuia.

În considerentele expuse mai sus, solicită a se avea în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că scopul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale este „să apere nu drepturi teoretice sau iluzorii, cu concrete și efective”.

În drept, invocă art.266 alin.3 C.pr.civ. și art.303 C.pr.civ..

Pârâții recurenți K. I. și K. M. prin întâmpinarea formulată în cauză au solicitat admiterea recursului lor, arătând că în fapt, - prin Decizia Civilă nr.255 din 14 martie 2012, instanța a respins apelurile formulate de reclamanta apelant G. N. prin faptul că nu sunt motive temeinice în ce privește demersul făcut instanței, existând contradicții cu intimații: S. R. prin Consiliul Local Timișoara și P. M. Timișoara.

-judecarea recursului are ca scop îndreptarea unor erori juridice și anularea de drept a contractelor de vânzare - cumpărare între fam. C. și fam. CAPRIORU conform încheierii de autentificare nr._.

-anularea contractului de vânzare - cumpărare încheiat între CAPRIORU - M. A. și G. N..

-prin autorizația nr.274 din 06.07.1976 s-a întocmit documentația tehnică cu privire la poziționarea garajelor.

-construcțiile edificate corespund întocmai documentației tehnice menționate mai sus.

-prin demersul făcut să fie solicitat Primăriei M. Timișoara clarificarea asupra suprafeței de 367 mp vândută în mod ilegal.

Menționează faptul că din 1982 K. I. plătește taxe și impozite pentru o suprafață de 92 mp, teren, ce reprezintă 14 din suprafața de 367 mp.

Motivul pentru care formulează prezentul recurs civil a fost dat de faptul că le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil conform art.6, pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În considerentele de mai sus, invocă prevederile art.16, 21 și 148 din Constituție, prevederile art. 36, cap.III, din Legea 18/1991 fond funciar și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care primează legilor interne, atunci când este încălcat un drept, indiferent de forma lui.

In drept, își întemeiază întâmpinarea pe dispozițiile art. 115 și urm. din C.pr.civ.

Examinând legalitatea deciziei atacate prin prisma motivelor de recurs, precum și față de prevederile art.304 C.pr.civ., curtea de apel reține următoarele:

Referitor la recursul formulat de reclamanta G. N., Curtea constată că aceasta a invocat faptul că în mod nelegal au reținut instanțele de fond existența consimțământului foștilor proprietari ai terenului de a se edifica garajele în litigiu pe amplasamentul actual.

Reclamanta și-a întemeiat acțiunea introductivă pe dispoz. art.494 c.civ., solicitând în principal demolarea garajelor, iar în subsidiar constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin accesiune asupra acestora. Potrivit textului art. 492 Cod civil, construcțiile făcute asupra pământului sunt prezumate a fi făcute de proprietarul acelui pământ, cu cheltuiala sa și sunt ale lui până ce se dovedește din contra. Rezultă, astfel, o îndoită prezumție care nu este absolută, putând fi înlăturată prin dovada contrară, iar prin convenție, proprietarul poate renunța la beneficiul accesiunii. În speță, în mod legal cele două instanțe de fond au reținut că antecesorii reclamantei și-au dat consimțământul pentru edificarea garajelor pe amplasamentul pe care se află în prezent, nefiind deci incidente dispozițiile privind nașterea dreptului de accesiune în favoarea proprietarului terenului.

Astfel, analizând cuprinsul Statutului asociației de cooperare pentru construirea de locuințe proprietate personală din Timișoara, . (f. 158-163 din dosarul judecătoriei) se constată că în conformitate cu art.2 foștii proprietari tabulari ai terenului, antecesorii reclamantei recurente, și-au dat acordul pentru construirea de către membrii asociației a unor locuințe proprietate personală, respectiv a unei case cu parter și 3 nivele plus dependințe și a trei garaje. Mențiunea de la articolul următor privind suprafața de teren atribuită în folosință fiecărei familii se referă doar la construirea apartamentelor care de altfel figurează și în autorizația 274 din 6.07.1976 (f.156 din dosarul judecătoriei).

În mod legal a reținut instanța de apel că din aceste dispoziții rezultă consimțământul proprietarilor terenului pentru construirea garajelor în litigiu, cu atât mai mult cu cât nu s-au opus edificării acestora pe actualul amplasament (din raportul de expertiză tehnică în specialitatea construcții întocmit de ing. V. Ladislau depus la prima instanță rezultând că garajele au o vechime de 33 ani). De asemenea, în mod corect au reținut instanțele de fond că împrejurarea că garajele nu figurează în autorizația de construire nu are relevanță în ceea ce privește incidența accesiunii din moment ce prin statutul mai sus menționat proprietarii terenului și-au exprimat acordul pentru edificarea acestora.

Așadar, motivele de recurs invocate de recurenta reclamantă nu sunt întemeiate, motiv pentru care recursul formulat de aceasta va fi respins.

În ceea ce privește recursul pârâților reclamanți K. M. și K. I., Curtea constată că aceștia critică hotărârile instanțelor de fond pentru nelegalitate cu motivarea că nu s-a judecat pe fond temeinicia contractului de vânzare cumpărare.

Analizând decizia de apel, se constată că a fost menținută soluția primei instanțe de anulare ca insuficient timbrată a cererii reconvenționale formulată de pârâții reclamanți recurenți. Așadar, este evident că nu s-a judecat pe fond cererea de constatare a nulității absolute parțiale a contractului de vânzare cumpărare din moment ce aceasta a fost anulată ca insuficient timbrată. P. urmare, criticile de nelegalitate aduse de pârâții reclamanți deciziei pronunțate în apel nu sunt întemeiate și recursul urmează să fie respins.

Pentru toate motivele mai sus expuse, conform art. 312 alin.1 C.pr.civ., Curtea de apel va respinge recursurile formulate împotriva Deciziei civile nr.255 din 14.03.2012 pronunțată de Tribunalul T..

Instanța nu va acorda cheltuieli de judecata in recurs, având în vedere soluția pronunțata, precum si faptul ca intimații nu au solicitat cheltuieli de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursurile formulate de recurenta reclamantă G. N. și de recurenții pârâți reclamanți K. M. și K. I. în contradictoriu cu intimații M. D., M. A., S. R. prin Consiliul Local al M. Timișoara și P. M. Timișoara, M. D. V. și M. S. M. împotriva Deciziei civile nr.255 din 14.03.2012 pronunțată de Tribunalul T..

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 18.10.2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECATOR,

M. G. A.-M. N. C. P.

GREFIER,

M. M.

Red.:A.M.N./ 6.11.2012

Tehnored./M.M./ 2 ex./06.11.2012

Inst.fond: Judecătoria Timișoara: jud.N. R.

Inst.apel:Tribunalul T.: jud.D. H., L. D.

← Rectificare carte funciară. Decizia nr. 2330/2012. Curtea de...		Fond funciar. Decizia nr. 2081/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 2092/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 2161/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 2361/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA Rectificare carte funciară. Decizia nr. 2330/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA Fond funciar. Decizia nr. 2081/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA