Decizia civilă nr. 780/2013. Partaj bunuri comune soţi. Lichidarea regimului matrimonial
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ Operator date 2516
DECIZIA CI VI LĂ NR.780
Ședința publică din data de 10 septembrie 2013 Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. JUDECĂTOR: R. -M. P. JUDECĂTOR: D. -D. I. GREFIER: A. V.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta H. C., domiciliată în Z., str.Corneliu Coposu, județul Sălaj, împotriva Sentinței civile nr.1400 pronunțată de Judecătoria Zalău la data de 15 mai 2013, în dosarul nr._, privind și pe intimații H. A. și H. C., având ca obiect partaj bunuri comune.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta H. C.
, asistată de avocat P. Mircea și intimații H. A. și H. C. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța, procedând la verificarea competenței, potrivit dispozițiilor art.1591Cod procedură civilă, se declară competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentei căi de atac, cu care a fost legal investită.
Constatând că nu mai sunt de formulat cereri în probațiune sau de invocat excepții, instanța acordă cuvântul pentru dezbaterea pe fond a recursului.
Reprezentantul recurentei susține recursul așa cum a fost formulat și pentru considerentele expuse deja în scris solicită admiterea acestuia, desființarea sentinței atacate și rejudecându-se cauza pe fond să se ia act de acordul de mediere din data de_ întocmit de către mediatorul și să se dispună partajarea imobilului înscris în CF nr.53.116 - C1 Z., nr. cadastral 347/2/9 și CF col.53116 Z., prin atribuirea acestuia în întregime în cota de 1/1 pârâtei H. A. . Nu solicită cheltuieli de judecată.
Intimații H. A. și H. C. solicită admiterea recursului. Instanța, în baza actelor de la dosar, reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr.1400 din 15 mai 2013 a Judecătoriei Z., s-a respins cererea formulată de către reclamata H. C. și pârâții H. A. și
H. C., prin care se solicită a se lua act de acordul de mediere din data de_ de către mediator Sas Garofița.
S-a admis în parte cererea formulată de către reclamata H. C., în contradictoriu cu pârâții H. A. și H. C. .
S-a constatat că reclamata H. C., în cotă de 3/16 parte, pârâta H.
A., în cotă de 10/16 și pârâtul H. C., în cotă de 3/16 parte, sunt coproprietari ai imobilului înscris în CF nr. 53.116-C1 Z. (provenită din conversia pe hârtie a CF ind. nr. 1780), nr. cad. 347/2/9 și CF col. 53.116 Z.
(provenită din conversia pe hârtie a CF col. 4920), situat în Mun. Z., strada Corneliu Coposu nr.2 bl.1, sc.A, ap. 9, județul Sălaj.
S-a respins ca neîntemeiată cererea de partaj asupra imobilului înscris în CF nr. 53.116-C1 Z. (provenită din conversia pe hârtie a CF ind. nr. 1780), nr. cad. 347/2/9 și CF col. 53.116 Z. (provenită din conversia pe hârtie a CF col. 4920) și întabularea dreptului de proprietate în cartea funciară, cu titlu de partaj.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că deși pârâtele au formulat inițial o cerere privind partajul bunurilor comune, ulterior au depus un acord de mediere, susținând că în raport cu acesta, doresc să stingă litigiul. Instanța a procedat la verificarea situației funciare a CF 53116 - C1 -
U1 Z. top_ și col.53.116 Z. și a constatat că fiecare dintre pârâți deține câte o cotă de 1/6 parte.
La partea C - "Sarcini"; în CF nr. 53.116-C1-U1 Z., nr. top._ (provenită din conversia pe hârtie a CF ind. nr. 1780) este notat sechestru asigurător instituit de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău.
Prin sentința penală nr. 43 din data de_ pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._ s-a menținut sechestrul asigurător aplicat supra imobilului înscris în CF nr. 53.116-C1 Z. (f.35). Deși în dosar a fost exercitat atât apel, cât și recurs(f.), sentința a rămas definitivă sub aspectul menținerii sechestrului asigurător.
Potrivit art. 163 alin. 1 Cod proc.pen., măsurile asiguratorii se iau în cursul procesului penal de procuror sau de instanța de judecată și constau în indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile și
imobile, în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei produse prin infracțiune, precum și pentru garantarea executării pedepsei amenzii.
Rezultă așadar faptul că, atâta timp cât asupra unui bun imobil s-a instituit sechestrul asigurător, bunul este indisponibilizat.
Prin încheierea acordului de mediere, respectiv prin partaj, părțile încearcă astfel să eludeze dispozițiile art. 163 alin. 1 Cod procedură penală, bunul fiind indisponibilizat.
Cum acordul de mediere aduce atingere ordinii publice, cererea prin care s-a solicitat a se lua act de el a fost respinsă și, implicit și cererea de partaj.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs reclamanta Holhoș C., solicitând admiterea lui, desființarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza, să se ia act de acordul de mediu.
Criticile aduse hotărârii recurate vizează faptul că instanța a procedat greșit când a respins cererea privind ieșirea din indiviziune, deși părțile au fost de acord cu acțiunea, depunând în acest sens un acord de mediere.
Potrivit art.728 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, așadar un coerede poate oricând cere împărțeala succesiunii, chiar când ar exista convenții sau prohibiții contrarii. Cu alte cuvinte, orice coindivizar poate iniția procedura de partaj care pune capăt indiviziunii când dorește, după bunul său plac. Este vorba despre un drept discreționar care exclude ideea de exercitare abuzivă, oricare ar fi motivele care îl animă pe reclamant. Un singur coindivizar poate pune capăt indiviziunii solicitând partajul contra voinței tuturor celorlalți coindivizari, indiferent de numărul acestora.
Mai mult decât atât, indiferent de cine o cere, împărțirea se poate realiza
- atât prin bună învoială cât și pe cale judecătorească - numai cu participarea tuturor coindivizarilor, sub sancțiunea nulității (inopozabilității) actului de partaj, chiar dacă s-ar fi rezervat bunuri coindivizarului lipsă, fie și corespunzător cotei sale părților, existând doar o singură excepție în ceea ce
privește menținerea stării de indiviziune, și anume, când coindivizarii pot avea în anumite circumstanțe interesul de a menține starea de indiviziune, iar în acest sens, legea le permite să realizeze acest lucru prin convenții care îi obligă la aceasta, dar pe perioade care nu pot depăși 5 ani, așa cum prevede art.728 alin.2 Cod civil.
În ceea ce privește măsurile asiguratorii, potrivit art.163 alin.1 Cod procedură penală, se iau în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei produse prin infracțiune, precum și pentru garantarea executării pedepsei amenzii, însă alin.2 al art.163 Cod procedură penală menționează faptul că aceste măsuri asiguratorii se pot lua în vederea reparării pagubei, asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a pagubei, iar alin.3 prevede că măsurile asiguratorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se iau numai asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului.
Așadar, din cele menționate anterior, respectiv din prevederile art.163 alin.1, 2 și 3 Cod procedură penală, rezultă faptul că măsurile asiguratorii se pot lua doar asupra bunurilor persoanelor expres menționate, respectiv: învinuit, inculpat și persoană responsabilă civilmente. Cu toate acestea, în cazul de față, pârâții H. C. și H. C. nu au calitate de învinuit, inculpat sau persoană responsabilă civilmente în dosarul nr._, așadar nu se justifică obligarea acestora de către instanța de judecată, prin sentința civilă nr.1400 din_, de a suporta consecințele instituirii sechestrului asigurator și în ceea ce privește cota lor parte din imobilul înscris în CF nr.53.116 - C1 Z.
, respectiv de a rămâne în indiviziune.
Recurenta consideră soluția astfel pronunțată ca fiind nelegală și pe cale de consecință solicită ca aceasta să fie casată.
Recursul astfel formulat nu este întemeiat și va fi respins pentru următoarele motive:
Potrivit prevederilor art.163 Cod procedură penală, sechestrul asigurator este o măsură de indisponibilizare a bunurilor învinuitului sau inculpatului, așa încât acesta nu este în măsură să facă acte de dispoziție cu privire la bunul său până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
În prezenta cauză, potrivit mențiunilor din CF 53116 - C1 - U 1, părțile din litigiu dețin cote părți din imobil.
În foaia de sarcini este notat de către Parchetul Z. sechestrul asigurator până la concurența sumei de 593.468 lei asupra competinței de sub B4.
Ulterior, prin sentința penală nr.43/_ a T. ui Sălaj (rămasă definitivă prin respingerea recursului), recurenta H. C. a fost condamnată pentru infracțiunea de evaziune fiscală și totodată s-a menținut sechestrul asigurator aplicat asupra imobilului.
Prin prezenta cerere reclamanta cere ieșirea din indiviziune asupra imobilului, toate părțile din litigiu fiind succesori ai defunctului H. Virgil.
Instanța de fond a procedat corect când și-a formulat convingerea că prin admiterea unei astfel de cereri nu se încearcă altceva decât scoaterea imobilului din patrimoniul debitoarei.
Dacă o astfel de cerere ar fi fost admisă s-ar putea crea un precedent prin care un debitor, în concurs cu alte persoane, și-ar putea concretiza frauda uzând de autoritatea judecătorească.
Faptul că la primul termen de judecată părțile au depus un acord de mediere conduce la concluzia că intenția lor era de a scoate de sub urmărire acest imobil.
Pentru aceste considerente, instanța constată soluția pronunțată ca fiind corectă, iar potrivit art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefundat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta H. C., domiciliată în Z., str.Corneliu Coposu, județul Sălaj împotriva Sentinței civile nr.1400 din_ a Judecătoriei Z. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, | GREFIER, | ||
D. C. R. -M. | P. D. | -D. | I. | A. V. |
Red.RMP/_
Dact.AV/_ /2 ex.
Judecător fond - U. D. E. -R.
| ← Decizia civilă nr. 61/2013. Partaj bunuri comune soţi.... | Decizia civilă nr. 4494/2013. Partaj bunuri comune soţi.... → |
|---|
