ICCJ. Decizia nr. 2555/2004. Civil. Despagubiri. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N IA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 2555/2004
Dosar nr. 2184/2003
Şedinţa publică din 30 martie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Reclamantul D.I.V. a chemat în judecată pe pârâţii municipiul Bucureşti reprezentat prin primarul general şi Ministerul Finanţelor, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să-i oblige pe pârâţi la plata despăgubirilor legale reprezentând contravaloarea apartamentului situat în Bucureşti str. Eugen Lovinescu.
În motivarea acţiunii reclamantul arată că este unicul moştenitor al autoarei sale Z.G.M., proprietara apartamentului care a fost preluat de către stat fără titlu valabil.
Tribunalul Bucureşti, secţia IV, prin sentinţa civilă nr. 373 din 18 aprilie 2001, a admis excepţia şi a respins acţiunea formulată de către reclamant ca inadmisibilă reţinând că prevederile Legii nr. 10/2001, stabilesc modalităţile de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv ce nu pot fi restituite în natură.
Se mai reţine că reclamantul trebuia să urmeze procedura prevăzută de art. 36 şi următorii din Legea nr. 10/2001.
Împotriva acestei hotărâri a instanţei de fond, reclamantul a declarat apel, invocând motive de nelegalitate şi netemeinicie.
Curtea de apel Bucureşti, secţia a III-a prin Decizia civilă nr. 89 A din 17 februarie 2003, a respins, ca nefondat, apelul reclamantului reţinând în esenţă că autoarea reclamantului, până la data decesului ei, 6 martie 1999, nu s-a adresat pentru obţinerea despăgubirilor organelor abilitate conform dispoziţiilor Legii nr. 112/1995.
A reţinut, de asemenea, că nici reclamantul, în calitatea sa de unic moştenitor al acesteia nu a urmat procedura de obţinere a despăgubirilor prevăzută de Legea nr. 10/2001, lege specială, pentru imobilele preluate de stat în mod abuziv.
Reclamantul a declarat recurs în termen legal împotriva acestei decizii pronunţate de către instanţa de apel, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Se susţine că imobilul în litigiu a fost preluat de către stat în baza Decretului nr. 92/1950, însă fără titlu valabil, întrucât autoarea sa, proprietara imobilului a fost naţionalizată deşi făcea parte din categoria persoanelor exceptate de la naţionalizare, fiind studentă.
Se susţine că în această situaţie, respectiv a imobilelor pentru care nu există titlu valabil constituit în favoarea statului, acordarea despăgubirilor se face potrivit dreptului comun şi nu conform unei proceduri speciale cum au reţinut instanţele de fond şi apel.
Recursul este nefondat.
Astfel urmează a reţine că instanţele de fond şi apel în mod legal au reţinut că în cauză reclamantul trebuia să urmeze procedura specială prevăzută de Legea nr. 10/2001 care derogă de la dreptul comun, în acest sens fiind prevederile art. 19 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 10/2001 coroborate cu art. 36 şi următorul din aceeaşi lege.
Astfel fiind, pentru considerentele mai înainte arătate, urmează a respinge recursul formulat de către reclamant ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul D.I.V., împotriva deciziei civile nr. 89/ A din 17 februarie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 martie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2552/2004. Civil. Restituire imobil. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2548/2004. Civil. Revendicare. Recurs → |
|---|
