CSJ. Decizia nr. 3319/2004. Civil. Legea 10/2001 restituire în natura. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3319
Dosar nr. 7434/2004
Şedinţa publică de la 25 octombrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 27 august 2002, precizată ulterior, întemeiată pe dispoziţiile Legii 10/2001, reclamanţii P.C. şi C.P. au chemat în judecată Primăria Municipiului Târgu-Jiu şi pe M.F. solicitând obligarea primei pârâte la măsuri reparatorii prin echivalent pentru un teren de 1668 mp, din suprafaţa totală de 1895 mp preluată abuziv de stat prin Decretul de expropriere nr. 506/1968 şi respectiv, a ambelor pârâte, la restituirea în natură a diferenţei de teren de 227 mp.
Prin sentinţa civilă nr. 206 din 26 iunie 2003 Tribunalul Gorj, secţia civilă, a admis în parte acţiunea faţă de pârâta Primăria Târgu-Jiu, constatând că reclamanţii, în calitate de succesori ai proprietăţilor imobilului expropriat în temeiul art. 11 din Legea 10/2001 au dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent corespunzător valorii de expertiză de 1.501.200.000 lei a terenului în suprafaţă de 1668 mp. S-a respins acţiunea ca inadmisibilă de pârâta M.F.
Pentru a hotărî astfel s-a reţinut că terenul în suprafaţă de 1895 situat în Târgu-Jiu, a aparţinut pârâţilor reclamanţi P.G. şi M. în baza contractului autentic de vânzare nr. 6028341 din 28 mai 1957, fiind expropriat de la aceştia, pentru construirea unor blocuri de locuinţe în baza Decretului 506/1968; Din declaraţia autentică depusă la dosar în conformitate cu Dispoziţiile art. 11 pct. 3 din H.G. 498/2003 rezultă că nu s-au încasat despăgubiri pentru imobilul expropriat.
Calitatea şi drepturile succesorale ale reclamanţilor au fost stabilite prin certificatele de moştenitor nr. 18 şi 19/2002 eliberate în urma dezbaterii succesiunii anterior acestora.
Notificările 7444/2001 adresate prefecturii Gorj şi 170N din 14 februarie 2002 către Primăria Târgu-Jiu (f. 20-22) au rămas nesoluţionate; prin concluziile scrise (f. 12) această din urmă pârâtă, a apreciat că reclamantul este incompetent la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, în titluri de valoare sau acţiuni, în principal fiind cerută însă respingerea acţiunii ca prematur introdusă în conformitate cu dispoziţiile art. 24 din Legea 10/2001. Instanţa a respins excepţia de prematuritate constatând încălcarea de către pârâtă obligaţia de soluţionare a notificării în termen de 60 zile de la înregistrare, potrivit art. 23 alin. (1) din legea amintită.
Din concluziile raportului de expertiză întocmit de expert P.V. însuşite de pârâtă (f.105) rezultă că din suprafaţa total expropriată de 1895 mp, 1668 mp teren, este ocupată de blocuri de locuinţe şi zonă verde fiind evaluată la 1.501.200.000 lei, iar diferenţa de 206 mp teren este deţinut de pârâta M.F.(fiind inclusă în suprafaţa de 1563 mp teren pe care acţiunea pârâtei T.C. a dobândit-o în baza sentinţei civile 1563/94 a Tribunalului Gorj, iar ulterior a întabulat-o în C.F. sub nr. 8247/2002).
Ca atare, s-a apreciat că acţiunea pentru restituirea în natură a diferenţei de teren de 206 mp. îndreptată împotriva pârâtei M.F. este inadmisibilă în cadrul procesual oferit de Legea 10/2001, reclamanţii având posibilitatea apărării dreptului de proprietate pretins de aceştia pe calea unei acţiuni separate în revendicare imobiliară întemeiată pe dispoziţiile art. 480 C. civ., a cărei competenţă în soluţionare în primă instanţă ar reveni Judecătoriei Târgu-Jiu.
Apelul declarat în cauză de Primăria Târgu-Jiu întemeiat pe excepţiile de prematuritate şi lipsă de calitate procesuală pasivă a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 412 din 5 decembrie 2003 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă. În baza art. 246 C. proc. civ. s-a luat act de renunţare la apel de către reclamanţii P.C. şi C.
Împotriva deciziei amintite s-a declarat recurs de pârâta Primăria Municipiului Târgu-Jiu reiterându-se criticile din apel circumscrise motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ.
Recursul este nefondat.
Excepţiile invocate de recurentă nu sunt întemeiate. În condiţiile în care Legea 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989 nu face nici o precizare cu privire la ipoteza în care persoana juridică deţinătoare a imobilului nu emite decizia sau dispoziţia prevăzută de art. 23 din lege în termenul de 60 zile, nu se poate refuza persoanei îndreptăţite dreptul de a se adresa instanţei competente, tribunalul, pe considerentul că plângerea ar fi prematur introdusă/inadmisibilă. Absenţa răspunsului persoanei juridice deţinătoare, are valoarea unui refuz de restituire a imobilului, iar acest refuz trebuie cenzurat de către tribunal, prin examinarea fondului cauzei cu administrarea probatoriilor necesare astfel cum s-a procedat în mod legal şi în speţa dedusă judecăţii de faţă.
În art. 20 al aceleaşi legi sunt prevăzute categoriile de persoane juridice care sunt obligate la restituirea proprietăţii, către persoanele îndreptăţite, prin dispoziţie motivată a organelor de conducere. În alin. (3) al acestui articol se menţionează şi primăriile cu precizarea că „ în cazul primăriilor restituirea se face prin dispoziţia motivată a primarilor”. Deci primăriile au fost incluse în cadrul „ unităţilor deţinătoare” cu menţiunea că dispoziţia o dă primarul. În consecinţă, cele două părţi „persoana îndreptăţită” la restituire, care are calitate procesuală activă şi „unitatea deţinătoare” care are calitate procesuală pasivă, vor avea aceste calităţi, atât în faza necontencioasă cât şi în faza contencioasă, neputând fi înlocuită de o altă parte. De precizat că, în speţă conform excepţiei prevăzute în art.10 coroborată cu prevederile art. 33 din Legea 10/2001, competenţa şi modalităţile de rezolvare a notificării reveneau Primăriei Târgu-Jiu.
Pe fondul cauzei, îndrituirea reclamanţilor la măsuri reparatorii prin echivalent corespunzător valorii de expertiză a imobilului de 1.501.200.000 lei în deplină concordanţă cu prevederile art. 11 alin. (4) din Legea 10/2001.
Ca atare recursul declarat de Primăria Municipiului Târgu-Jiu împotriva deciziei civile nr. 412 din 5 decembrie 2003 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă, va fi respins ca nefondat în baza art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Primăria Municipiului Târgu-Jiu împotriva deciziei nr. 412 din 5 decembrie 2003 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3504/2004. Civil. Reziliere contract... | ICCJ. Decizia nr. 3206/2004. Civil. Evacuare. Recurs → |
|---|
