ICCJ. Decizia nr. 3394/2004. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3394
Dosar nr. 19478/2004
Şedinţa publică din 26 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 7 iulie 2004 Judecătoria Iaşi a admis cererea formulată de creditoarea B.P.R., agenţia Iaşi, prin lichidator SC R.R.A.L. SRL Bucureşti şi a dispus investirea cu formulă executorie a contractului de împrumut nr. 127 din 9 august 1999.
Instanţa de fond a reţinut că în cauză sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 269 şi art. 376 C. proc. civ.
Împotriva încheierii din 7 iulie 2004 a declarat apel debitorul B.S.V. criticând-o pentru următoarele motive:
- cererea formulată de creditoare este nulă deoarece nu cuprinde menţiunile obligatorii prevăzute de art. 112 şi art. 333 C. proc. civ.;
- încheierea atacată este nulă nefiind motivată;
- instanţa nu a examinat îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 379 alin. (2) C. proc. civ. care se referă la existenţa titlului executoriu şi a unei datorii certe, lichide şi exigibile.
Prin Decizia civilă nr. 1296 din 8 septembrie 2004 Curtea de Apel Iaşi a respins apelul reţinând că în mod corect prima instanţă a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 269 şi art. 376 C. proc. civ.
În cadrul procedurii de investire cu formulă executorie instanţa nu este obligată a examina stadiul îndeplinirii obligaţiilor asumate de debitor, ci doar valabilitatea titlului în sensul prevederilor art. 376 alin. (1) C. proc. civ.
Contractul de împrumut nr. 127/1999 încheiat între B.P.R. şi B.S.V. constituie titlu executoriu potrivit art. 169 din OUG nr. 97/2000.
Debitorul nu a prezentat nici o dovadă din care să rezulte că împrumutul a fost rambursat integral sau parţial, iar stingerea parţială a datoriei poate fi invocată de debitor cu prilejul încuviinţării executării silite sau ulterior pe calea contestaţiei la executare.
Împotriva deciziei a declarat recurs debitorul solicitând casarea acesteia în temeiul art. 304 pct. 5, 7 şi 9 C. proc. civ. pentru următoarele motive:
- cererea de investire cu formulă executorie este nulă deoarece nu cuprinde menţiunile prevăzute de art..112 şi art. 133 C. proc. civ;
- Decizia este nemotivată;
- instanţa de apel nu a analizat un motiv de apel respectiv nemotivarea încheierii instanţei de fond.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit art. 3733 C. proc. civ. încheierea prin care s-a respins cererea de investire cu formulă executorie a hotărârii judecătoreşti poate fi atacată cu recurs doar de către creditor.
Din economia acestui text de lege rezultă că legiuitorul a înţeles să confere doar creditorului posibilitatea de a formula o cale de atac în cadrul procedurii de investire cu formulă executorie a unei hotărâri judecătoreşti, care este o procedură pur formală şi anume, de o ataca cu recurs doar încheierea prin care s-a respins cererea de investire cu formulă executorie, debitorul neavând deschisă calea de atac a apelului sau recursului, întrucât, pe de o parte, s-ar tergiversa nejustificat punerea în executare a titlului executoriu, iar pe de altă parte, debitorul are posibilitatea de a formula contestaţie la executare, potrivit dispoziţiilor art. 399 şi urm. C. proc. civ. în cazul în care se consideră vătămat prin executare.
Pe cale de consecinţă, urmează a se respinge ca inadmisibil recursul declarat de debitor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de debitorul B.S.V. împotriva deciziei civile nr. 1296 din 8 septembrie 2004 a Curţii de Apel Iaşi.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 aprilie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 302/2004. Civil. Reziliere contract... | ICCJ. Decizia nr. 300/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
---|