ICCJ. Decizia nr. 3799/2004. Civil. Pensie întretinere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 3799/2004
Dosar nr. 7980/2003
Şedinţa publică din 20 mai 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 786 din 13 octombrie 2003, Judecătoria Sinaia a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul T.I., în contradictoriu cu pârâtul P.S.G.G. şi l-a obligat pe pârât să-i plătească reclamantului suma de 900.000 lei lunar, cu titlu de pensie întreţinere, începând cu data de 25 septembrie 2003, până la terminarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 25 de ani.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamantul este fiul pârâtului şi că, prin sentinţa civilă nr. 860/2001 a Judecătoriei Sinaia, modificată prin Decizia civilă nr. 2004 din 12 octombrie 2001 a Tribunalului Prahova, pârâtul a fost obligat să-i plătească suma de 700.000 lei pensie întreţinere până la majorat. Reclamantul a împlinit vârsta majoratului la data de 14 iulie 2003, dar se află în continuarea studiilor, fiind elev la Colegiul Mihail Cantacuzino Sinaia, în clasa a XII–a.
Reţine instanţa, că pârâtul mai are doi copii în întreţinere şi realizează un venit mediu lunar de 5.437.530 lei, în raport cu care se stabileşte cuantumul întreţinerii, avându-se în vedere art. 86 şi art. 94 C. fam., cu referire la art. 44 din constituţie şi art. 66 lit. d) din Legea nr. 19/2000.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul, care susţine că în mod greşit instanţa de fond a reţinut că s-a opus la plata pensiei doar pentru faptul că mai are doi copii minori în întreţinere, deşi a arătat în întâmpinarea depusă la dosar că a fost obligat să plătească pensie pentru un copil pe care nu l-a recunoscut şi nu îl consideră ca fiind fiul său.
Arată recurentul că, întrucât minorele P.A.T. şi P.E.S. sunt în continuarea studiilor, instanţa trebuia să micşoreze cuantumul pensiei datorată reclamantului, care urmând o formă de învăţământ neobligatorie, putea să aleagă alte forme de învăţământ, în paralel cu o activitate care să-i permită să-şi asigure întreţinerea.
Recurentul mai susţine că nejustificat s-a apreciat că reclamantul ar termina studiile la vârsta de 25 de ani, că obligaţia de plată trebuia stabilită până la terminarea duratei formei de învăţământ pe care o urmează în prezent, că potrivit principiilor constituţionale şi mama reclamantului este deopotrivă obligată să contribuie la întreţinerea acestuia şi că din mijloacele sale materiale trebuie să asigure celorlalţi doi copii întreţinere până când vor ajunge la vârsta majoratului.
Recursul, admis în principiu prin încheierea din data de 4 martie 2003, urmează a fi respins, pentru următoarele considerente.
Potrivit actelor depuse la dosar, recurentul este tatăl reclamantului intimat, faţă de care, conform art. 86 C. fam., are obligaţia de întreţinere.
Susţinerea recurentului că nu l-a recunoscut pe reclamant ca fiind copilul său nu are relevanţă în cauză, deoarece recunoaşterea paternităţii nu constituie singurul mod de stabilire a filiaţiei faţă de tată, iar obligaţia părintelui de a-i acorda întreţinere copilului său există indiferent de modul în care s-a stabilit paternitatea.
Hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică, pentru că actele depuse la dosar atestă calitatea reclamantului de fiu al recurentului şi faptul că reclamantul este elev în clasa a XII–a, învăţământ de zi, la Colegiul Mihail Cantacuzino Sinaia, iar pentru existenţa obligaţiei de plată a pensiei de întreţinere, faţă de copilul major aflat în continuarea studiilor nu există condiţia ca beneficiarul pensiei să urmeze o formă de învăţământ obligatorie.
Este îndreptăţit să primească pensie copilul major care îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, iar dreptul acestuia durează până la terminarea studiilor, fără să depăşească vârsta de 25 de ani.
De aceea, corect prin hotărârea recurată s-a stabilit atât obligaţia de plată a pârâtului, cât şi data până la care există această obligaţie.
Neîntemeiate sunt şi susţinerile care privesc modul de stabilire al cuantumului obligaţiei de întreţinere.
Instanţa de fond a determinat cuantumul pensiei, în raport cu dispoziţiile art. 94 C. fam., având în vedere nevoile reclamantului, venitul mediu lunar al recurentului de 5.437.530 lei şi faptul că acesta mai are doi copii în întreţinerea sa, iar existenţa obligaţiei de întreţinere a mamei copilului, nu poate determina reducerea cuantumului obligaţiei legale de întreţinere a tatălui.
Prin urmare, pentru considerentele arătate, se va respinge recursul declarat de pârât.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul P.S.G.G. împotriva sentinţei civile nr. 786 din 13 octombrie 2003 a Judecătoriei Sinaia.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 mai 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3795/2004. Civil. Reducere obligatie de... | ICCJ. Decizia nr. 3802/2004. Civil. Majorare pensie... → |
|---|
