ICCJ. Decizia nr. 3971/2004. Civil. Revizuire. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3971
Dosar nr. 10891/2004
Şedinţa publică din 13 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1412 din 21 februarie 2002 pronunţată de Judecătoria Arad, definitivă prin neapelare, s-a admis acţiunea formulată de reclamant SC R. SA Arad împotriva pârâţilor P.M., P.T., P.A. şi V.S., obligându-i pe pârâţii P.M. şi V.S., în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 2.786.975 lei, reprezentând chirie restantă (2.097.045 lei) şi penalităţi de întârziere (689.930 lei) aferente perioadei ianuarie 2001–mai 2001.
S-a dispus rezilierea contractului de închiriere nr. 1408 din 12 martie 1990 încheiat între reclamantă şi pârâta V.S.
S-a dispus evacuarea necondiţionată a tuturor pârâţilor din imobilul situat în Arad.
S-a dispus obligarea pârâţilor la 434.000 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că în imobil locuieşte doar pârâtul P.M. cu cei doi copii, P.A. şi P.T. şi că acesta nu a făcut dovada achitării chiriei restante şi a penalităţilor cu întârziere, pârâtul recunoscând debitul datorat.
La data de 19 iunie 2003, P.M., P.A. şi P.T., în temeiul art. 322 pct. 5 C. proc. civ., au formulat cerere de revizuire a sentinţei civile menţionate (respectiv nr. 1412 din 21 februarie 2002), solicitând schimbarea acesteia şi în consecinţă, respingerea acţiunii formulată de intimata-reclamantă SC R. SA Arad.
În motivarea cererii, revizuienţii au arătat că atât chiria restantă, cât şi penalităţile de întârziere aferente perioadei ianuarie 2001–mai 2001, erau deja achitate încă din data de 18 iunie 2001 (anterior formulării acţiunii de către intimata-reclamantă) şi că dintr-o împrejurare mai presus de voinţa lor, nu au putut prezenta chitanţa doveditoare în cursul procesului în care s-a pronunţat sentinţa a cărei revizuire o solicită.
Fiind astfel investită, Judecătoria Arad, prin sentinţa civilă nr. 4791 din 28 octombrie 2001, a respins cererea de revizuire, reţinându-se că nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., revizuienţii nedovedind împrejurarea care a fost mai presus de voinţa lor şi care i-a împiedicat să depună chitanţa doveditoare a plăţii chiriei restante.
Prin Decizia civilă nr. 32 din 27 ianuarie 2004, Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, a admis apelul formulat de revizuientul P.M., a schimbat sentinţa civilă nr. 4791 din 28 octombrie 2003 a Judecătoriei Arad şi a admis cererea de revizuire a sentinţei civile nr. 1412 din 21 februarie 2002 a aceleiaşi judecătorii şi a respins acţiunea formulată de reclamanta SC R. SA Arad împotriva revizuienţilor-pârâţi.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că în speţă sunt îndeplinite cerinţele art. 322 pct. 5 C. proc. civ., cu chitanţa nr. 386468 din 18 iunie 2001, revizuienţii făcând dovada achitării deciziei restante şi penalităţilor anterior pronunţării hotărârii nr. 1412 din 21 februarie 2002.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, a declarat recurs intimata-reclamantă SC R. SA Arad invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Susţine că hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a legii, revizuienţii nefăcând dovada împrejurării care a fost mai presus de voinţa lor ce i-a împiedicat să depună chitanţa doveditoare achitării chiriei restante şi a penalităţilor de întârziere.
Recursul este fondat.
Conform art. 322 pct. 5 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, „se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor..."
Din textul de lege citat, rezultă aşadar că revizuirea unei hotărâri definitive poate avea loc şi în cazul descoperirii unui act existent la data judecării, dar necunoscut pe atunci de partea care-l invocă în revizuire, din cauză că nu a putut fi înfăţişat la acea dată dintr-o împrejurare de forţă majoră, sau pentru că a fost reţinut de partea potrivnică.
Simpla împrejurare că partea ar fi descoperit ulterior anumite înscrisuri probatorii nu poate fi de natură să justifice revizuirea hotărârii, dacă nu se dovedeşte că o împrejurare de forţă majoră a împiedicat partea să le procure în timpul procesului.
Cum, în speţă, revizuienţii nu au dovedit că o împrejurare de forţă majoră i-au împiedicat să depună în timpul procesului (în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1412 din 21 februarie 2002 de către Judecătoria Arad) chitanţa nr. 386468 din 18 decembrie 2001 emisă de SC R. SA, în mod greşit instanţa de apel a apreciat că a fost îndeplinită condiţia prevăzută de art. 322 pct. 5 C. proc. civ. şi a admis cererea de revizuire.
Ca atare, în raport de considerentele expuse, recursul se priveşte ca fondat şi în baza art. 312 C. proc. civ., va fi admis şi se va modifica Decizia atacată în sensul că se va respinge apelul formulat de revizuientul P.M. împotriva sentinţei civile nr. 4791 din 28 octombrie 2003 a Judecătoriei Arad.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-intimată SC R. SA Arad împotriva deciziei nr. 32 din 27 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
Modifică Decizia atacată în sensul că respinge apelul formulat de revizuientul P.M. împotriva sentinţei civile nr. 4791 din 28 octombrie 2003 pronunţată de Judecătoria Arad.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 13 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4033/2004. Civil. Obligatia de a face. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4009/2004. Civil. Revizuire → |
|---|
